Punctul Critic » Fondul şi forma

Fondul şi forma

Globalism versus particularism

Modernitatea a schimbat sensul termenilor de cultură și civilizație. O definiție simplă a culturii o indică drept totalitatea valorilor definitorii pentru societate în toate momentele existenței sale, civilizația fiind, din aceeași perspectivă simplificatoare, transpunerea acestor valori în bunuri consumabile, utilizate cotidian. Există, susțin destui cercetători ai ierarhiilor axiologice ale diverselor comunități umane inventariate de Istorie, valori general‑umane, cu caracter invariant, ...

citește »

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene (oportunităţi şi provocări)

Rezumat: Țara noastră urmează să preia președinția Consiliului UE în ianuarie 2019, deschizând un trio, format din România, Finlanda și Croația, care primește ștafeta de la trioul alcătuit din Estonia, Bulgaria și Austria. Într‑un context internațional în care abundă evoluțiile cu grad mare de incertitudine și potențial de criză, exercițiul președinției Consiliului UE constituie pentru România atât o provocare majoră, ...

citește »

Spitzenkandidaten sau despre jocurile de putere de la Bruxelles

Sistemul Sptizenkandidaten, aplicat pentru prima dată în 2014, se bazează pe principiul ca persoana care se află în fruntea listei partidului care a adunat cele mai multe voturi în cadrul alegerilor europene să devină președintele Comisiei Europene. Jean‑Claude Juncker a devenit șef al Comisiei prin aplicarea acestui sistem, după ce partidul său, PPE, a trecut primul linia de sosire în ...

citește »

Tineret peste ani și politici publice: 1968‑2018

Abstract: The students’ revolt on May ’68 in Paris was a shock for the governors. The echoes of such event have also been felt in Bucharest. But while Western democracies have taken into account the signals from the youth and have reoriented their public policies, especially in the field of education, in the area behind the Iron Curtain the receptivity ...

citește »

Paradigma normativă şi exercitarea puterii în timpul regimului comunist din România

Introducere: Perioada cuprinsă între 1945‑1989 este una dintre cele mai controversate şi contradictorii ale istoriei recente a României, având o evoluţie sinuoasă şi oscilantă şi incluzând numeroase evenimente, fapte, fenomene şi procese social politice, economice şi culturale extrem de diverse. Ea se întinde pe parcursul celor aproape 45 de ani de dictatură comunistă, care a debutat prin impunerea guvernului Petru ...

citește »

Publicaţiile pentru copii şi tineret din România comunistă. Divertisment şi propagandă între 1947 şi 1989

Rezumat:  Vom urmări cele mai importante schimbări în presa românească pentru copii şi tineret, începând cu democraţia interbelică şi continuând cu instaurarea regimului comunist din 1947. „Universul copiilor” devine „Licurici” şi apoi „Cutezătorii”, şi „Dimineaţa copiilor” se transformă în „Pogonici” şi apoi „Luminiţa”. În aceste publicaţii apar multiple exemple ale cultului personalităţii – texte scrise într‑un stil encomiastic de autorii ...

citește »

Andrei Marga: Dificultățile și eșecurile legitimării juridice

Globalizarea scoate legitimarea din discuție sau măcar o marginalizează. Indiciile sunt în multe locuri. Juriști din Franța vorbesc de „obosirea democrației (l’épuisement de la démocratie)”, sub multiple provocări: interne, proprii unei societăți deschise, și externe, legate de evoluții economice, digitale și genetice din societatea contemporană. „Obosirea” înseamnă aici înlocuirea „schemei normative clasice” a legislației, compusă din lanțul Constituție – legi ...

citește »

Raffaella Gherardi: Roberto Ruffilli – riforme istituzionali per una democrazia del „cittadino come arbitro”

Trent’anni fa, il 16 aprile 1988, le Brigate rosse assassinavano, nella sua casa di Forlì, Roberto Ruffilli[1], Professore della Facoltà di Scienze politiche dell’Università di Bologna, allora Senatore del partito della Democrazia Cristiana e membro della „Commissione parlamentare Bozzi”, incaricata di mettere a punto un progetto per attuare riforme istituzionali, rese più che mai urgenti dalla crisi politica di quegli ...

citește »

Raffaella Gherardi: Roberto Ruffilli – reforme instituționale pentru o democrație a „cetățeanului ca arbitru”

În urmă cu 30 de ani, la 16 aprilie 1988, era asasinat de Brigăzile Roșii, în locuința sa din Forlì, Roberto Ruffilli[1], profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din Bologna și senator, în acea vreme, al Partidului Democrat Creștin (DC), membru al „Comisiei Parlamentare Bozzi”, însărcinată cu punerea la punct a unui proiect pentru introducerea unor reforme instituționale, ...

citește »

Bogdan Ionuţ Berceanu: Ipostaze istorice ale instituției şefului de stat în România

Abstract: La data de 1 Decembrie 2018, România sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire și constituirea statului naţional unitar şi modern român. De‑a lungul acestui memorabil interval istoric, statul român a parcurs diverse perioade care i‑au modificat întregul sistem politico‑administrativ, până la configurarea cunoscută de actuala structură contemporană. Parte a acestor schimbări, din societatea românească privită în ansamblul ...

citește »