Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Statul și minoritățile naționale

Statul și minoritățile naționale

Este un truism să spui că minoritățile naționale reprezintă o bogăție inestimabilă pentru un stat democratic. Pe lângă valorile specifice pe care aceste minorități le adaugă societății, ele sunt un senzor natural și exact în evaluarea nivelului libertăților civile existe în realitate, cât și o parte importantă a vectorilor care asigură funcționarea mecanismului democratic. Desigur există și situații în care minoritățile naționale sunt folosite de forțele ostile democrației chiar împotriva propriilor interese, care ar trebui să coincidă, în mod ideal, cu domnia legii și triumful spiritului democrației, fie prin golirea de conținut a reprezentativității lor, fie prin afirmarea publică a unor revendicări nu doar nedemocratice ci chiar antidemocratice.
Istoria modernă și chiar cea contemporană a Europei abundă în evenimente majore care au drept cauză sau pretext problema națională și îndeosebi aspectul particular al acesteia, problema minorităților naționale.
Odată cu triumful ideii wilsoniene privind statele naționale, încununarea procesului declanșat cu revoluția de la 1848, supranumită și „primăvara popoarelor”, chestiunea minorităților naționale devine fundamentală în asigurarea echilibrului politic european.
Cel puțin ca ordin de vizibilitate. Politica revanșei promovată de Puterile Axei înfrânte în prima conflagrație mondială a avut două motoare propagandistice – umilința statului și umilința poporului. Tratatul de Pace de la Versailles a fost (și este încă) ținta tuturor acelora care nu consideră starea de fapt mulțumitoare în condițiile unei Europe democratice și efectiv democratizate. Desigur, tratatul de la Versailles și tratatele adiacente, cum este și cel de la Trianon, nu au rezolvat și nu puteau să rezolve toate doleanțele și toate pretențiile cosemnatarilor.
Firesc ar fi ca democrația europeană să rezolve ce mai era de rezolvat. A încerca din nou, după încercarea tragică și eșuată a celei de-a doua conflagrații mondiale să modifici Tratate pentru a-și atinge interesele și astfel nu să desconsideri democrația europeană, ci să o ignori cu desăvârșire, înseamnă să te poziționezi în afara Europei. Aceasta nu este o soluție pentru nici una dintre părțile implicate. Nu este o soluție pentru că înseamnă repetarea greșelilor, greșeli care au costat zeci de milioane de vieți și ani de rătăcire istorică. Sensul evolutiv al democrației europene presupune multiplicarea părților interesate și responsabile în același timp de reușita acestui proces, inclusiv în domeniul minorităților naționale. Este evident că singura chestiune care interesează toate părțile implicate în clarificarea situației unei minorități naționale este aceea a garantării drepturilor. Statul democratic garantează drepturile tuturor cetățenilor, indiferent dacă aparțin majorității sau minorității naționale. De asemenea, garantează acordarea tuturor drepturilor, inclusiv și mai cu seamă cele care privesc cultura, limba și specificul fiecărei comunități. Este iarăși de la sine înțeles, că nu poate fi vorba de îngrădirea drepturilor tuturor cetățenilor prin acțiunea unei minorități în favoarea câștigării unor drepturi favorabil discriminatorii. Respectarea unor drepturi speciale nu se poate face prin nerespectarea drept urilor generale, care privesc toți cetățenii, inclusiv pe cei care se declară minoritari. Minoritatea
națională nu se distinge atunci când este vorba de aplicarea drepturilor tuturor cetățenilor. Iar drepturile speciale aplicate minorității naționale nu pot îngrădi aceleași drepturi care se aplică și majorității.

Revista Punctul critic nr. 01 (5) /2012: Statul și minoritățile naționale

  Cuprins revista Punctul critic nr. 01 (5) /2012: Statul și minoritățile naționale Editorial – Eugen Uricaru: Legi bune și buni cetățeni Statul și minoritățile naționale – Dr. Mihai Milca: Minoritățile naționale sub povara istoriei – Prof. univ. dr. Andrei Marga: Identitățile multiple și construcția identității – cazul romilor europeni – – Dr.Vasile Leca: Politica Balcanică și minoritățile – Andreas ...

citește »