Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană

România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană

Bucovina a votat pentru Parlamentul României Întregite!

Primul Parlament al României Mari[1]   Marea Unire din 1918, Actele plebiscitare adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia au pus în fața României întregite probleme importante și stringente de rezolvat, privitoare mai ales la consolidarea statului național unitar în noua configurație de după 1918. Racordarea României la modernitatea europeană prin consolidarea și dezvoltarea democrației antebelice trebuia rezolvată în toate ...

citește »

Un secol și jumătate de scrieri românești despre Basarabia

Literatura spațiului basarabean Relația literaturii cu spațiul prezintă un interes nu doar estetic, ci poate aduce informații relevante și din perspectivă socială și politică [pentru că] „limba… pare să cumuleze și să exprime (cel) mai bine raporturile spațiale, oricât de complexe, ale lucrurilor….”[1]. Confruntând creația literară din perspectivă spațială cu realitățile politice, Cornel Ungureanu[2] – promotorul în istoria și critica ...

citește »

Alegerile parlamentare din 1919 – legitimarea democratică a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918

Finalul Marelui Război găsește România de partea învingătorilor, ca aliat al țărilor Antantei. Conjunctura politică datorată dispariției celor trei imperii, German, Austro‑Ungar și Otoman, a creat condițiile favorabile pentru realizarea fără întârziere a idealului de unire a românilor într‑un singur stat unitar național. Întreaga suflare românească este coagulată cu gândul la Marea Unire. Dând glas unei fervori menite să dea ...

citește »

«Ideea Europeană» la Centenar

Sfârșitul Marelui Război și împlinirea idealului național‑statal în 1918 au reprezentat pentru români, acum un veac, începutul unei noi epoci mult mai complexă, în care culturii, vieții spirituale le‑au revenit un rol de seamă, în consolidarea statului întregit, în deschiderea societății românești spre modernitate, spre cultura europeană și universală. Convingerea că trebuia depășit un anumit provincialism pentru a păși cu ...

citește »

Punctul critic nr. 4 (26) 2018: România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană

Punctul critic nr. 4 (26) 2018 România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană Dincolo de succesiunea evenimentelor, se află însă încărcătura emoțională a arcului așteptării înfăptuirii idealului unității naționale depline. Se află noianul de suferințe tăcute și umilințe sublimate în încredințarea că ziua izbăvirii naționale va veni. Se află puterea unui ideal nicicând abandonat. Se află acțiunea tenace și ...

citește »

România în 1918 – de la agonie la extaz

Se împlinesc o sută de ani de la încheierea Primului Război Mondial, conflagrația totală care a zdruncinat din temelii ordinea europeană și a lumii și care s‑a soldat cu o adevărată hecatombă nu doar în rândul forțelor armate beligerante, ci și la nivelul populației civile, lăsând în urmă distrugeri materiale, ruine fără număr și traume greu de depășit; România a ...

citește »

1918 – Victoria principiului naţionalităţilor în Europa

În Evul Mediu, statele europene erau constituite pe baza principiului dinastic, monarhii respectivi disputându‑şi teritoriile şi influenţa, fără a ţine seama de caracteristicile fiecărui popor şi de drepturile persoanelor care‑l alcătuiau[1]. Acest principiu a fost contestat de Marea Revoluţie Franceză, care la 26 august 1789 a adoptat Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului[2], document fundamental pentru organizarea statelor pe baze moderne. ...

citește »

Contextul intern şi extern al Întregirii României în 1918

În pofida victoriilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, situaţia de pe front şi evoluţia evenimentelor din Rusia în a doua jumătate a anului 1917 au influenţat soarta României, aflată într‑o stare de cumpănă sesizată de diplomaţia acelor vremuri. O primă remarcă în acest sens se desprinde din raportul ataşatului militar al Belgiei la Paris, I. Lambert, care la 23 ...

citește »

Propaganda românească în străinătate în sprijinul Marii Uniri din 1918

Începutul anului 1918 găsea România într‑o stare critică, izolată și înconjurată din toate părțile de forțele Puterilor Centrale. În aceste condiții acțiunile de propagandă ale emigranților români întreprinse în anii anteriori[1] capătă noi dimensiuni devenind cruciale pentru împlinirea năzuințelor de unitate națională. Efortul intelectual, abilitățile diplomatice și patriotismul de care au dat dovadă acești români a fost remarcabil. Pe de ...

citește »

Dobrogea – anul 1918

Evoluţia Dobrogei pe parcursul anului 1918, ultimul al Marelui Război, cum l‑au numit contemporanii, a fost marcată de efectul factorilor interni ce au acţionat în regiune după intrarea României în conflagrație, în vara anului 1916, şi aici prioritate a avut evoluția dramatică a frontului sud‑dobrogean care a dus la ocuparea de către trupele Puterilor Centrale a celei mai mari părţi ...

citește »