Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Presa românească postdecembristă – vector al democrației sau instrument de manipulare? (pagina 2)

Presa românească postdecembristă – vector al democrației sau instrument de manipulare?

A patra putere?

Într‑o carte din anul 2001[1], căutam să desluşesc care este relaţia dintre politică şi mass‑media, relaţia care să‑i permită presei să‑şi ocupe cu adevărat locul de a patra putere în stat şi am conchis că, în perioada când aşterneam acele gânduri, mass‑media din România nu putea să considere că şi‑a câştigat acest statut. Drept argument, specificam condiţiile pe care trebuie ...

citește »

Trei decenii de libertate şi diversitate

În decembrie 1989, România ocupa prima pagină a mediei europene. Începând chiar cu 22 decembrie, media românească eliberată, liberă, la rându‑i s‑a europenizat aproape instant. Indiscutabil, 22 decembrie ′89 este o zi de referinţă pentru presa noastră. Firesc, imediat după ce elicopterul ceauşist a decolat din Bucureşti, mass‑media românească, televiziunea, radioul, Agerpres, cotidianele din Bucureşti şi din provincie, de‑acum libere ...

citește »

Evoluția presei economice după 1989

Presa economică din România se prezenta la începutul anilor nouăzeci, practic, cu un singur titlu: „Tribuna economică”, o publicație care se adresa, cu precădere, specialiștilor din domeniul financiar‑contabil. Odată cu apariția mecanismelor economiei de piață și a noilor realități din societatea românească de după 1990, peisajul presei economice și financiare s‑a îmbogățit inițial cu trei noi titluri: „Adevărul Economic”, „Economistul” ...

citește »

Scurtă analiză‑diagnostic a evoluției presei postdecembriste – din punctul de vedere al unui consumator media

1. Scurtă analiză a evoluției presei românești (scrisă, audio, video) din 1990 până în prezent La trei decenii după prăbuşirea regimului comunist din Europa, societatea deschisă, democraţia și mass‑media rămân concepte sensibile în România. Fragilizată de o cultură socială, economică și politică încă influențată de stihiile și mentalitățile etatismului centralizat, aflate permanent în vizorul interesului geo‑economic al vecinilor (în special ...

citește »

De la Legea presei din 1862 la crearea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din București (1919)

Ca peste tot în societățile istorice, mijloacele de comunicare – orale sau scrise – au o îndelungată tradiție, pe care o întâlnim și în spațiul etnogenezei românești, în spațiul politic al națiunii române. Istoria lor începe în epocile premoderne, iar atunci când s‑a intrat în epoca modernă s‑au creat condițiile istorice ale apariției presei românești pe parcursul secolului al XVIII‑lea ...

citește »

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – câteva repere cronologice interbelice

Înființarea la 11 ianuarie 1919 la București a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România putea să pară la vremea respectivă, încărcată de evenimente cruciale pentru țară, la puțin timp după înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, un fapt întrucâtva anodin, între atâtea altele, într‑o capitală încă bulversată după doi ani de feroce ocupație străină, în care autoritățile legitime, regele ...

citește »

Cenzura presei și libertatea de exprimare în spațiul public românesc după Marea Unire

1. Considerații introductive Evoluția politică și culturală a României Mari a inclus decizii și procese de reformă și integrare a teritoriilor care au intrat în cadrul statului român după sfârșitul Primului Război Mondial. În 1919, imediat după încheierea ceremoniilor oficiale care celebrau deciziile Marii Uniri, au fost aplicate măsuri cu caracter general menite să regularizeze viața publică și politică, dar ...

citește »

România Mare și provocările anilor 1918‑1919

„Marele Război” a început la 28 iulie 1914, scânteia declanşatoare şi pretextul pornirii ostilităţilor fiind asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand (28 iunie). A urmat declarația de război a autorităţilor de la Viena împotriva Serbiei (28 iulie) și apoi mobilizarea Rusiei împotriva Austro‑Ungariei (29 iulie). Războiul a pus față în față puterile Antantei reprezentate de: Franța, Marea Britanie, Italia (1915‑1918), Imperiul Rus (1914‑17); Statele ...

citește »

Relațiile diplomatice româno‑polone între anii 1918‑1939 [1]

S‑au împlinit de curând o sută de ani de la momente cruciale din istoria popoarelor român și polon. În urma Primului Război Mondial, cele două popoare au știut să valorifice admirabil conjunctura internaţională favorabilă creată şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro‑Ungar, pentru împlinirea aproape simultană a idealului național. Statul român şi‑a desăvârşit unitatea naţională, în urma acţiunilor unioniste ale ...

citește »

Presa maghiară din actualele județe Covasna și Harghita despre Marea Unire

Rezumat: Articolul îşi propune să introducă în circuitul public românesc informaţii din presa de limbă maghiară de acum 100 de ani din fostele comitate Ciuc, Odorhei și Treiscaune, astăzi județele Covasna și Harghita, referitoare la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Este firesc ca materialele prezentate să reflecte starea de spirit şi percepţia liderilor politici și de opinie maghiari/secui, ...

citește »