Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic (pagina 4)

Ancheta Punctul Critic

Eugen Gasnaș: Suveranitate și globalizare

De‑a lungul ultimelor secole, conceptul de suveranitate a suferit mai multe evoluții semantice. Evul Mediu a perceput suveranitatea prin raportare la Dumnezeul monoteist, singurul purtător al acestei suveranități. Revoluțiile republicane din secolul al XVIII‑lea, inspirate de Iluminism, au transferat această suveranitate de la rege la popor, prin intermediul națiunii. În „societățile post‑moderne”, fluxurile de orice natură care depășesc sau chiar ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian: Secesionismul, următorul stadiu al globalizării

Abstract: Recrudescența secesionismului astăzi, sub forma sa plebiscitară, chiar în interiorul Uniunii Europene, reprezintă mai mult decât un simplu accident istoric. Faptul în sine este o consecință a unui amplu și complex proces, cu o desfășurare istorică ceva mai largă, ce a avut în epicentrul său ca laitmotiv însăși destructurarea fondurilor și formelor pe care s‑a fundamentat construcția statelor naționale ...

citește »

Sebastian Simion: Integrare și fragmentare în Uniunea Europeană: mișcările secesioniste

Actualmente, la nivelul Uniunii Europene, propensiunea către o mai pronunţată autonomie regională în diverse state, tendința mai mult sau mai puțin generalizată către restrângerea atributelor guvernelor centrale sunt părți ale unui proces în desfășurare – societatea, hiper‑pluralistă, dorește o dispersare a puterii pe arii extinse, corespuzător cu creșterea scepticismului privitor la puterea statului centralizat. Deconstrucția statului modern se desfășoară cu ...

citește »

Cristi Pantelimon: Resurgenţa doctrinelor consacrate secesionismului

O fantomă bântuie prin lume (ca să reluăm o formulă arhicunoscută): de data aceasta, fantoma secesionismului. Apariția ei pare să se lege de prăbușirea fostei lumi bipolare, americano‑sovietice, și de consacrarea unicității sau unipolarității puterii americane și a aliaților acesteia, din anii ʼ90 ai secolului trecut. De altfel, bibliografia mai recentă a fenomenului secesionist debutează chiar atunci, la momentul când ...

citește »

Luminița Iordache: Statul unitar naţional şi provocările secesionismului

Abstract: Apariția mișcărilor secesioniste a fost clădită dintotdeauna pe considerente economice, politice și culturale, această enumerare nefiind întâmplătoare, ci reprezentând ordinea importanței lor. Secesionismul a devenit o problemă serioasă a statelor din Europa, care poate altera harta continentului în secolul XXI. Luând în considerare evenimentele istorice ce au marcat fiecare continent de‑a lungul secolelor, mișcările secesioniste au devenit un subiect ...

citește »

Gheorghe Stoica Lencan: Italia: confruntările politico‑electorale şi miza Padaniei

În mai 2000, la un Simpozion Internațional organizat la Galați a participat și un profesor celebru din Italia, fost partizan în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial. El ne‑a oferit o interesantă lucrare a sa, intitulată „Istoria italienilor”. Este vorba despre Giuliano Procacci, un mare intelectual italian, specialist în Machiavelli și Gramsci, care și‑a argumentat titlul cărții sale ce fusese ...

citește »

Taraş Dobrovolskyy: Secesionismul în Europa – între separatismul din Occident şi conflictul din Ucraina

Originile secesionismului Ca fenomen social‑politic, secesiunea sau separatismul este cunoscut de câteva milenii. Ca să demonstrăm acest lucru, e suficient să oferim exemplul iudeilor care vedeau în Iisus un viitor apărător pentru independența provinciei față de Imperiul Roman. Tendințele și proiectele ce vizează separarea de un întreg au apărut odată cu formarea primelor enități statale, frământând elitele politice și comunitatea ...

citește »

Corneliu Vlad: Ucraina: o secesiune hibridă

Am avut o îndoială dacă se poate scrie despre Ucraina de acum sub genericul secesiunii, pe care atotştiutoarea „enciclopedie liberă” Wikipedia o definește drept „actul politic care constă în separarea oficială și voluntară a populației unui teritoriu de restul statului sau al federației de care aparținea până atunci”. E greu de spus dacă populația Crimeei sau a zonelor din sud‑estul ...

citește »

Ioan C. Popa: Separatismul în spațiul ex‑sovietic. Cazul Transnistriei

Odată cu declararea unilaterală a independenţei Kosovo (la 17 februarie 2008) şi recunoaşterea acesteia de către o serie de state influente pe plan internaţional, a revenit mai acut în atenţie problema separatismului și a soluţionării unor conflicte îngheţate existente în lume, în special a celor din regiunea Balcanilor şi din spaţiul ex‑sovietic. În acelaşi timp, perspectiva iniţierii procesului de aderare ...

citește »

Mihai Milca: Un precedent funest de segregare religioasă şi etno‑rasială: iudeofobia sanguinară

În memoria colectivă a umanității, dar mai cu seamă în istoria poporului evreu, Holocaustul se înscrie ca un capitol tragic, ca o crimă colectivă de terifiante proporții care se individualizează în șirul masacrelor și practicilor genocidare cunoscute de‑a lungul vremii printr‑o sumă de caracteristici inconfundabile. Conștiința evreiască atașează termenului de Holocaust (sau Shoah) semnificația unei teribile catastrofe, sinonime cu aneantizarea. ...

citește »