Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic (pagina 4)

Ancheta Punctul Critic

Punctul critic nr. 4 (26) 2018: România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană

Punctul critic nr. 4 (26) 2018 România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană Dincolo de succesiunea evenimentelor, se află însă încărcătura emoțională a arcului așteptării înfăptuirii idealului unității naționale depline. Se află noianul de suferințe tăcute și umilințe sublimate în încredințarea că ziua izbăvirii naționale va veni. Se află puterea unui ideal nicicând abandonat. Se află acțiunea tenace și ...

citește »

România în 1918 – de la agonie la extaz

Se împlinesc o sută de ani de la încheierea Primului Război Mondial, conflagrația totală care a zdruncinat din temelii ordinea europeană și a lumii și care s‑a soldat cu o adevărată hecatombă nu doar în rândul forțelor armate beligerante, ci și la nivelul populației civile, lăsând în urmă distrugeri materiale, ruine fără număr și traume greu de depășit; România a ...

citește »

1918 – Victoria principiului naţionalităţilor în Europa

În Evul Mediu, statele europene erau constituite pe baza principiului dinastic, monarhii respectivi disputându‑şi teritoriile şi influenţa, fără a ţine seama de caracteristicile fiecărui popor şi de drepturile persoanelor care‑l alcătuiau[1]. Acest principiu a fost contestat de Marea Revoluţie Franceză, care la 26 august 1789 a adoptat Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului[2], document fundamental pentru organizarea statelor pe baze moderne. ...

citește »

Contextul intern şi extern al Întregirii României în 1918

În pofida victoriilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, situaţia de pe front şi evoluţia evenimentelor din Rusia în a doua jumătate a anului 1917 au influenţat soarta României, aflată într‑o stare de cumpănă sesizată de diplomaţia acelor vremuri. O primă remarcă în acest sens se desprinde din raportul ataşatului militar al Belgiei la Paris, I. Lambert, care la 23 ...

citește »

Propaganda românească în străinătate în sprijinul Marii Uniri din 1918

Începutul anului 1918 găsea România într‑o stare critică, izolată și înconjurată din toate părțile de forțele Puterilor Centrale. În aceste condiții acțiunile de propagandă ale emigranților români întreprinse în anii anteriori[1] capătă noi dimensiuni devenind cruciale pentru împlinirea năzuințelor de unitate națională. Efortul intelectual, abilitățile diplomatice și patriotismul de care au dat dovadă acești români a fost remarcabil. Pe de ...

citește »

Dobrogea – anul 1918

Evoluţia Dobrogei pe parcursul anului 1918, ultimul al Marelui Război, cum l‑au numit contemporanii, a fost marcată de efectul factorilor interni ce au acţionat în regiune după intrarea României în conflagrație, în vara anului 1916, şi aici prioritate a avut evoluția dramatică a frontului sud‑dobrogean care a dus la ocuparea de către trupele Puterilor Centrale a celei mai mari părţi ...

citește »

Acte și acțiuni politico-administrative înfăptuite de Consiliul Național Român din Cernăuți și de guvernul bucovinean în vederea Unirii Bucovinei cu România

Marele Război, cel mai important eveniment istoric la începutul secolului XX, a determinat transformări fundamentale în viața popoarelor și a statelor lumii. Mari puteri care păreau eternizate pe harta politică mondială au primit lovituri decisive, încât pe parcursul și la sfârșitul conflictului global s‑au prăbușit, lăsând să intre pe ferestrele istoriei un aer proaspăt, un vânt de libertate dătător de ...

citește »

Despre identitate

Să ne folosim de o definiţie a identităţii cu o răspândire mai largă, şi anume să acceptăm că ne aflăm în faţa unui ansamblu de caracteristici sau însuşiri care particularizează şi fac recognoscibilă o entitate. În cazul de faţă, un popor. Românii au conservat de‑a lungul a două milenii elemente etnice ale dacilor şi romanilor „sub raportul rasei, al limbii, ...

citește »

Efigii pentru chipul întregit al țării: Muzeul Satului și Enciclopedia României

Generațiile Marii Uniri S‑a încetățenit de multă vreme să se vorbească îndeobște de Generația Unirii, prin aceasta înțelegând în primul rând pe toți marii bărbați ai neamului (oameni politici, militari, înalți prelați etc.) care au contribuit prin eforturile și sacrificiile lor atingerea, în anul 1918, a acelui ideal național nutrit de veacuri de poporul român – adunarea tuturor românilor și ...

citește »

Hotare naturale şi statalitate în viziunea şcolii româneşti de geopolitică

Dezvoltată în ajunul şi în timpul celei de‑a doua conflagraţii mondiale, şcoala românească de geopolitică s‑a conturat ca o şcoală ad‑hoc, prin contribuţiile uneori disparate răzleţe și nesistematice, dar nu mai puţin valoroase, ale geografilor Ion Conea, Simion Mehedinţi, Nicolae Al. Rădulescu, Vintilă Mihăilescu, Mihai Popa‑Vereş, Mihai David, Nicolae M. Popp, Constantin Brătescu și Victor Tufescu, ale istoricilor Nicolae Iorga, ...

citește »