Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic (pagina 3)

Ancheta Punctul Critic

Mirela‑Adriana Viziru: Lupta de gherilă în era noilor tehnologii. Cazul EZLN

Mapamond Abstract: Mișcarea zapatistă din Chiapas s‑a evidențiat prin mijloacele nonviolente de promovare a obiectivelor sale, strategie atipică pentru o luptă de gherilă. Ipoteza acestui articol este că apariția și popularizarea internetului au generat o schimbare de paradigmă ce le‑a permis insurgenților mexicani să își regândescă discursul și tacticile. Din această perspectivă, analiza mijloacelor prin care EZLN a reușit să‑și ...

citește »

Gheorghe Lencan Stoica: Citindu‑l pe Habermas

În februarie 2007, mă aflam la departamentul de filosofie al Universității „La Sapienza” din Roma, unde a predat cândva și marele filosof italian Giovanni Gentile. Prietenii mei m‑au anunțat imediat că voi fi invitat, împreună cu ei, la întâlnirea cu marele filosof german contemporan Jürgen Habermas. Citisem și eu câteva lucrări despre Habermas scrise la noi, nu mă consideram însă ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian: Caietul 19. 1934‑1935 – Risorgimentoul italian, o nouă apariție de excepție în seria Biblioteca Gramsciană

În prima săptămână a lunii mai a.c., la împlinirea a 81 de ani de la moartea lui Antonio Gramsci, la Librăria Mihai Eminescu din București a avut loc lansarea volumului cu numărul cinci, Caietul 19. 1934‑1935 Risorgimentoul italian, în cadrul colecției Biblioteca Gramsciană, realizată sub egida editurii Adenium din Iași, sub coordonarea prof. univ. dr. Sabin Drăgulin. Evenimentul s‑a desfășurat ...

citește »

Nicolae Mareş: Cărturarul‑diplomat Ion M. Anghel • 90

La îngemănarea celor două milenii, ambasadorul, profesorul și cărturarul Ion M. Anghel – urmare a activității rodnice și îndelungate – pusă în slujba diplomației și a dreptului internațional, ocupă un loc distinct în analele diplomatice românești și ale științei dreptului în ansamblu. Nu greșesc afirmând că – după Vespasian Pella – prin profesionalismul dovedit în materie diplomatică, dar și de ...

citește »

Nicolae Mareş: Corneliu Mănescu sau triumful politicii externe a României în secolul al XX‑lea

Alegerea ministrului C. Mănescu în calitate de președinte al celei de a XXII‑a Sesiuni a ONU reprezintă pentru țara noastră reintegrarea ei pe scena internațională, unde a jucat în trecut roluri atât de importante. Ea este o demonstrație a vitalității și energiei poporului român, care încă o dată, în cursul istoriei sale agitate, a știut să se debaraseze de forțele ...

citește »

Irina Airinei: Presa Marii Uniri

Centenarul Marii Uniri a fost sărbătorit la Arad printr‑o manifestare culturală care a avut ca motto „Un moment de reculegere pentru Marea Generație a CENTENARULUI. Un moment de reflecție pentru Actuala Generație”. Cu această ocazie, a fost aprinsă, ca un simbol, Candela Marii Uniri. Astfel, Asociația Română de Istorie a Presei, împreună cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad ...

citește »

Revista Punctul Critic nr. 1 (23) 2018: Europa şi spectrul secesionismului

Punctul critic nr. 01 (23) 2018 Europa şi spectrul secesionismului Procesul extinderii Uniunii Europene la începutul mileniului III a constituit, în mod paradoxal şi sursa unei inflexiuni imprevizibile, caracterizate prin accentuarea şi hipertrofierea chiar a unor tendinţe latente de afirmare a unor particularisme fragmentare, diferenţieri regionaliste şi mişcări centrifugale, care în scurt timp aveau sa-şi arate îngrijorătoarele repercursiuni:Brexit-ul, referendumul pentru ...

citește »

Eugen Uricaru: Autonomii, secesiuni și democrație

De la bun început am vrea să precizăm că termenii pomeniți în titlu sunt relativi noi în descrierea unor realități care pot fi vechi, poate chiar foarte vechi. De fapt, important nu este sensul lor precis, ci la ce anume se raportează autonomia ori secesiunea. Autonomiile, de orice fel, există de când e lumea. Statutul de federaţi (dei foederati) acordat ...

citește »

Irina Moroianu Zlătescu: Drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale

Un ghid mondial al minorităților și al popoarelor indigene, realizat sub egida Universității Națiunilor Unite, prezenta minoritățile de pe toate continentele[1]. Potrivit mai multor estimări, numărul grupurilor minoritare, care diferă de majoritatea populației prin rasă, etnie, limbă, cultură sau religie, ajunge la nivelul miilor. În ceea ce privește Europa, documentele din ultimele decenii menționează în jur de șaizeci de minorități[2]. ...

citește »

Andrei Marga: Identitățile în „constelaţia postnaţională”

Sunt multe preluări în fugă și sumare ale opiniilor autorilor de referință. Nici formula lui Habermas a „constelaţiei postnaţionale”, larg invocată în ultimele decenii, nu a fost scutită de simplificări sau neînțelegeri. Pe de altă parte, astăzi argumentarea în favoarea unei continuități a ceea ce s‑a socotit a fi național este chiar mai bogată decât cea la care a apelat ...

citește »