Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic (pagina 2)

Ancheta Punctul Critic

Dacian Vasincu: Noi practici de consum social şi cultural în România. Emergenţa Hipster

„Orice discurs, profan sau savant, asupra consumului se articulează pe această secvenţă mitologică de basm: un Om «dotat» cu nevoi care‑l «poartă» către obiecte ce‑i «oferă» satisfacţie. Cum omul cu pricina nu este niciodată pe deplin satisfăcut (ceea ce, de altfel, i se reproşează), povestea se repetă la nesfârşit, cu limpezimea perfectă a vechilor fabule. În faţa ei, unii rămân ...

citește »

Eugen Gasnaș: Brexit‑ul și consecințele sale lingvistice

Atât înainte, dar mai ales după 23 iunie 2016, data când a avut loc referendumul în care s‑a decis ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, discuții deosebit de aprinse s‑au iscat în jurul unor probleme spinoase generate de consecințele economice și politice ale acestei decizii. Și când părea că Brexit‑ul fusese abordat din toate unghiurile posibile, iată că, în ...

citește »

Nicolae Mareş: Regina Maria a României – diplomat desăvârşit în serviciul cauzei naţionale

Despre Regina Maria s‑a scris mult, şi totuşi prea puţin pentru a înfăţişa şi mai ales pentru a oglindi la adevărata valoare personalitatea ei complexă, pline de afecţiune, de dăruire şi dragoste faţă de poporul român, faţă de cauza istorică a naţiunii române. Ea a fost printre personalităţile cele mai proeminente care a înţeles locul României ca ţară şi aspiraţiile ...

citește »

Vasile Pasailă: Cultura – factor de consolidare și modernizare a României întregite după 1918

Realizarea statului național unitar prin actele plebiscitare din 1918, Marea Unire, suma vieţii noastre istorice, după o expresie eminesciană referitoare la dobândirea suveranității naționale, a deschis noi orizonturi culturii, vieții spirituale, domenii care au cunoscut o înflorire fără precedent în anii dintre cele două Războaie Mondiale. Mircea Eliade, un adevărat purtător de cuvânt al generației tinere din perioada interbelică, era ...

citește »

Dan Banciu: Problematica României întregite în dezbaterile organizate de Institutul Social Român (1921‑1923)

Introducere Actul Marii Uniri de la 1918 a reprezentat momentul cel mai important al luptei poporului român pentru unitate şi independenţă naţională, generând o serie de transformări profunde în viaţa social‑economică şi politică a României, caracterizate, în perioada 1921‑1922, prin: „schimbarea statutului internaţional al României, prăbuşirea rotativei guvernamentale prin deza­gregare partidelor conservatoare, apariţia de noi partide democratice în vechiul Regat ...

citește »

Titus Vîjeu: Alma Mater Clusiensis

Unul dintre evenimentele care au avut o mare și simbolică rezonanță în viața spirituală a României de după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost – incontestabil – constituirea Universității Daciei Superioare din Cluj. Se năștea astfel un nou și puternic centru al civilizației românești, împlinindu‑se totodată visul miilor de martiri transilvani, al sutelor și miilor de români ...

citește »

Stadiul reglementării actuale pe plan internațional a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale

Abstract: Standardele internaţionale actuale reflectă evoluţia reglementărilor din domeniul drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ele ilustrează totodată dificultăţile întâmpinate de state pentru a ajunge la soluţii juridice general acceptabile pentru punerea în aplicare a acordurilor semnate în condiţii de o mare diversitate. International standards reflects the evolution of legislation from the rights of persons belonging to minorities area. They showing ...

citește »

O analiză a legislației minorităților integrate în România în baza prevederilor tratatelor internaționale (1919‑1920)

Studiul de față se dorește a fi o scurtă analiză cu privire la ceea ce numim astăzi minorităţi naţionale sau identitățile politice plurale în perioada de după 1918. În cadrul demersului nostru științific ne propunem să analizăm parcursul politic și identitar al minorităților naționale încorporate în cadrul statului român odată cu transferul teritoriilor care s‑au unit cu România, decizii recunoscute ...

citește »

Minoritățile naționale din România. Diversitate și forme de reprezentare

Încă de la debutul procesului de revenire la sistemul politic constituțional-pluralist, minorităţile naţionale – prin reprezentanţii lor legitimi – au luat parte activă la viaţa politică a societăţii româneşti, reluând cursul unei tradiţii existente până la instaurarea regimurilor totalitare. De altfel, în decembrie 1989, minorităţile au reprezentat elemente active ale procesului de transformare a regimului politic din România, Frontul Salvării ...

citește »

Revista Punctul critic nr. 2 (24) 2018: Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

  Punctul critic nr. 02 (24) 2018 Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar Fractura la care asistăm astăzi între Europa de la Bruxelles și cea de la Vișegrad nu reprezintă o noutate, ba mai mult, ea chiar a fost cultivată în contextul post‑Război Rece de către strategii americani pentru a ține în șah o Uniune Europeană al cărei avânt ...

citește »