Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Orient versus Occident

Orient versus Occident

Mai mult decât orice agresiune intervenită în lume (războaie locale, crize, migraţii de populaţii etc.), apariţia stărilor conflictuale în Europa ridică cele mai mari preocupări pentru proiecţia viitorului. Iluzia păcii în Europa a fost spulberată de criza din Ucraina. Între garanţiile privind securitatea europeană şi primejdiile reale, terenul a devenit instabil, nisipos. Sentimentul de nesiguranţă îl sugerează trecutul: până acum, schimbarea raportului de forţă pe continent nu s a făcut la masa tratativelor. Şi pare să nu poată fi făcut nici de acum înainte prin mobilizarea reţelelor de socializare, inovaţie a revoluţiei informaticii, chiar dacă aceasta a funcţionat cu succes în prima fază a crizei din Ucraina.
În primele două decenii ale noului secol, sigur cuantificabile rămân refacerea poziţiei mondiale a Rusiei şi intrarea Chinei în clubul superputerilor. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, creşterea influenţei Statelor Unite în Europa de Est, pe calea extinderii NATO, era de aşteptat. Greu de anticipat a fost limita procesului de extindere. Şi, pentru unii, probabil, natura reacţiilor la modificarea zonelor de influenţă pe această cale. Nu însă şi pentru cei care introduceau lecţiile is-toriei în analize. Politologul canadian Jacques Levesque, profesor la Universitatea din Montréal, vede astfel atacarea ultimei etape a acestui proces: „După «revoluţia portocalie» din Ucraina şi mai ales după summitul NATO din 2008, la care G.W. Bush a reuşit să înscrie în declaraţia solemnă că Ucraina şi Georgia vor deveni într o zi membre ale Alianţei, Vl. Putin s a arătat deschis mai ameninţător. Bush smulsese acea declaraţie după ce Franţa şi Germania provocaseră eşecul unui plan de integrare imediată a acelor state în Alianţă. Toate sondajele din Ucraina arătau că majoritatea populaţiei se opunea aderării la NATO, motiv pentru care guvernul refuza să organizeze un referendum pe această temă”. (La crise russo ukrainienne accouchera t elle d’un nouvel ordre européen?). Rezultă că, în 2008, Franţa şi Germania nu acceptau nici măcar perspectiva promisiunii integrării Georgiei şi Ucrainei în NATO. De unde se vede că nicio prognoză nu se poate face în absenţa confruntărilor dintre marile puteri, fie ele şi partenere.

Revista Punctul critic nr. 02 / 2015: Orient versus Occident

  Cuprins revista Punctul critic nr. 02 (14) /2015: Orient versus Occident   Editorial • George Apostoiu, Lumea între conformism şi primejdii reale   Orient versus Occident • Dan Mihai Bârliba, Despre relaţia Orient -Occident în coordonate contemporane • Vasile Leca, Occidentul în faţa problemelor Orientului Mijlociu • Claudio Mutti, În căutarea Europei. Cum să ieşim din întunericul occidental? • ...

citește »

George Apostoiu: Lumea între conformism şi primejdii reale

Mai mult decât orice agresiune in­tervenită în lume (războaie locale, cri­ze, migraţii de populaţii etc.), apariţia stărilor conflictuale în Europa ridică cele mai mari preocupări pentru pro­iecţia viitorului. Iluzia păcii în Europa a fost spulberată de criza din Ucraina. Între garanţiile privind securitatea eu­ropeană şi primejdiile reale, terenul a devenit instabil, nisipos. Sentimentul de nesiguranţă îl sugerează trecutul: până acum, ...

citește »

Dan Mihai Bârliba: Despre relaţia Orient -Occident în coordonate contemporane

Se ştie că, dintotdeauna, Orien­tul i‑a preocupat pe istorici, filosofi, geografi, filologi, politologi care s‑au străduit să ofere analize şi interpretări întemeiate pe fapte, dar şi scenarii în­temeiate pe visuri. Nu stă în intenţia noastră decât a formula câteva obser­vaţii pertinente şi generatoare de in­teres în contextul globalizării şi al ac­centuării interferenţelor şi confluenţe­lor multiple. Un accent distinct credem că ...

citește »

Vasile Leca: Occidentul în faţa problemelor Orientului Mijlociu

Eşecul politicilor promovate de Oc­cident în Orientul Mijlociu poate fi sin­tetizat într‑o afirmaţie simplă, impusă de faptul că „nu există încă o strategie adecvată”, după cum afirma preşe­dintele Obama, necesară unei regi­uni aflate într‑un proces complex de schimbare. Miliardele de dolari cheltu­iţi până acum nu au adus schimbările scontate pentru că s‑a folosit para­digma de securitate a secolului XX al ...

citește »

Claudio Mutti: În căutarea Europei. Cum să ieşim din întunericul occidental?

În cântul XXVI al Infernului dantesc Ulise evocă discursul cu care i‑a con­vins pe tovarăşii săi să depăşească Coloanele lui Hercule: „O frati, dissi, che per cento milia ‑ perigli siete giunti all’occidente (…)”1. Încercând să ve­dem ceva din acel sens alegoric care, conform cu declaraţia expresă a lui Dante, se află ascuns în spatele sen­sului literal, am putea oarecum ...

citește »

Cristi Pantelimon: Identitatea naţională şi Europa. De la Ortega y Gasset la Nichifor Crainic

Există la ora aceasta în Europa şi în lume opinia după care identitatea naţională ar fi un soi de impediment în calea unei dezvoltări culturale şi eco­nomice fără precedent, a unui viitor paşnic şi luminos (1). Această opinie se bazează, printre altele, pe o cercetare parţială (şi trunchiată) a trecutului, a istoriei, din care sunt decupate sec­venţele aşa‑zis naţionaliste – ...

citește »

Ioan C. Popa: Rusia – Germania: între adversitate istorică şi “coincidenţă de interese” (O relaţie definitorie pentru raporturile dintre Orient şi Occident)

Opiniile cercetătorilor converg spre ideea că Imperiul Rus a avut încă de la originile sale un statut ambivalent sau hibrid, tinzând permanent să se afirme deopotrivă ca imperiu asiatic şi, în acelaşi timp, ca mare putere europeană. Chiar şi astăzi, după se­cole de modernizare şi europenizare, Rusia se autodefineşte, ca statut şi opţiuni geopolitice, drept o mare ţară euro‑asiatică. Rusia, ...

citește »

Anca Moţ: Criza din Ucraina: între Orient şi Occident – o dilemă istorică

Evenimentele şi războiul cu care se confruntă Ucraina constituie una din cele mai grave şi intense crize ale timpului prezent. Declanşată de mişcarea EuroMaidan, criza este un puzzle complex, un fenomen cu multiple dimensiuni, care nu poate fi analizată şi explicată printr‑un singur factor. Dimensiunii interne, de natură economică, politică, ideologică, so­cio‑istorică, i se adaugă, din cauza actorilor implicaţi, şi ...

citește »

Cristian Barna: Al Qaida versus Statul Islamic: cine și de ce vrea un califat islamic?

Binladenismul ‑ doctrina Jihad‑ului global Epoca (post)modernă a fost mar­tora destrămării civilizaţiei şi instituţiilor islamice, fundamentul moral dezinte­grându‑se şi generând un sentiment de instabilitate, de anomie în lumea musulmană. Sunt mai mulţi factori care contribuie la această realitate contem­porană: experienţa traumatizantă a co­lonialismului occidental, care a distrus instituţiile tradiţionale ale societăţii autohtone, simbolurile culturale, mo­delele economice şi tehnologice, pre­cum şi ...

citește »

Sebastian Simion: Patrimoniul cultural al umanităţii, victimă colaterală a conflictelor din Orientul Mijlociu

War is not only the enemy of man, it is also the enemy of the best that man has produced. Jirí Toman Imaginile tulburatului islamist lo­vind cu barosul în porticul unui templu bi‑milenar din Hatra – oraş înscris de UNESCO în patrimoniul universal al umanităţii – alături de alte instantanee desprinse din orgia distructivă dezlăn­ţuită de hibridul teroristo‑religios zis „stat ...

citește »