Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar (pagina 2)

Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

Fractura la care asistăm astăzi între Europa de la Bruxelles și cea de la Vișegrad nu reprezintă o noutate, ba mai mult, ea chiar a fost cultivată în contextul post‑Război Rece de către strategii americani pentru a ține în șah o Uniune Europeană al cărei avânt ar fi putut pune în pericol supremația americană. Dar între timp o serie de lucruri s‑au schimbat. Iar ceea ce frapează cu adevărat astăzi este faptul că această fractură europeană, stimulată și întreținută până acum, mai mult sau mai puțin în mod artificial, de tutorii euroatlantici ai Uniunii Europene, în contextul crizei migrației dinspre zonele de conflict din spațiul arab, al contorsionării relațiilor Occidentului euroatlantic cu Federația Rusă și al reorientărilor de politică externă asumate de mai noua administrație americană prezidată de Donald Trump, capătă noi valențe și riscă să scape de sub control, punând în discuție la modul cel mai serios viitorul construcției europene.

Victor Neumann: Multi‑ şi interculturalitate. Moșteniri imperiale în Banatul Timișoarei

Tema pe care o prezint schiţează noţiunile de multi‑ şi interculturalitate, devenite concepte-cheie în perioada formării limbajelor social‑politice moderne. Chiar dacă nu sunt neapărat creaţii ale lumii moderne şi cu atât mai puţin ale aceleia postmoderne[1], decodarea sensurilor multi‑ şi interculturalităţii e utilă pentru definirea şi autodefinirea comunităţilor. Adesea ignorată, relaţia sau distanţarea lor faţă de un concept fluid precum ...

citește »

Andrei Marga: Dificultățile și eșecurile legitimării juridice

Globalizarea scoate legitimarea din discuție sau măcar o marginalizează. Indiciile sunt în multe locuri. Juriști din Franța vorbesc de „obosirea democrației (l’épuisement de la démocratie)”, sub multiple provocări: interne, proprii unei societăți deschise, și externe, legate de evoluții economice, digitale și genetice din societatea contemporană. „Obosirea” înseamnă aici înlocuirea „schemei normative clasice” a legislației, compusă din lanțul Constituție – legi ...

citește »

Raffaella Gherardi: Roberto Ruffilli – riforme istituzionali per una democrazia del „cittadino come arbitro”

Trent’anni fa, il 16 aprile 1988, le Brigate rosse assassinavano, nella sua casa di Forlì, Roberto Ruffilli[1], Professore della Facoltà di Scienze politiche dell’Università di Bologna, allora Senatore del partito della Democrazia Cristiana e membro della „Commissione parlamentare Bozzi”, incaricata di mettere a punto un progetto per attuare riforme istituzionali, rese più che mai urgenti dalla crisi politica di quegli ...

citește »

Raffaella Gherardi: Roberto Ruffilli – reforme instituționale pentru o democrație a „cetățeanului ca arbitru”

În urmă cu 30 de ani, la 16 aprilie 1988, era asasinat de Brigăzile Roșii, în locuința sa din Forlì, Roberto Ruffilli[1], profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din Bologna și senator, în acea vreme, al Partidului Democrat Creștin (DC), membru al „Comisiei Parlamentare Bozzi”, însărcinată cu punerea la punct a unui proiect pentru introducerea unor reforme instituționale, ...

citește »

Ioan Alexandru Florea: Ibn Khaldun – contemporanul nostru

Permanenta actualitate a clasicilor Scrierile lui Ibn Khaldun, în special Prolegomena (al‑muqaddima), au influențat atât gândirea politică și economică arabă, cât și gândirea europeană. În Europa, el a fost redescoperit la începutul secolului al XIX‑lea, probabil prin intermediul influenței otomane. Despre teoria lui Ibn Khaldun prezentată în Prolegomena s‑a glosat mult atât în Occident, cât și în Orient. Multe dintre ...

citește »

Alexandra Bucur: Migrația și societatea în schimbare

Conexiuni eurocomunitare Abstract: The main objective of this study is to identify the main migratory trends at European level. This article comes in the context of questions about current migration‑related changes. In the first part, the study examines the magnitude of the phenomenon in 2017, the trends of 2018 and ends by analyzing the impact of migration on European society. ...

citește »

Mirela‑Adriana Viziru: Lupta de gherilă în era noilor tehnologii. Cazul EZLN

Mapamond Abstract: Mișcarea zapatistă din Chiapas s‑a evidențiat prin mijloacele nonviolente de promovare a obiectivelor sale, strategie atipică pentru o luptă de gherilă. Ipoteza acestui articol este că apariția și popularizarea internetului au generat o schimbare de paradigmă ce le‑a permis insurgenților mexicani să își regândescă discursul și tacticile. Din această perspectivă, analiza mijloacelor prin care EZLN a reușit să‑și ...

citește »

Gheorghe Lencan Stoica: Citindu‑l pe Habermas

În februarie 2007, mă aflam la departamentul de filosofie al Universității „La Sapienza” din Roma, unde a predat cândva și marele filosof italian Giovanni Gentile. Prietenii mei m‑au anunțat imediat că voi fi invitat, împreună cu ei, la întâlnirea cu marele filosof german contemporan Jürgen Habermas. Citisem și eu câteva lucrări despre Habermas scrise la noi, nu mă consideram însă ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian: Caietul 19. 1934‑1935 – Risorgimentoul italian, o nouă apariție de excepție în seria Biblioteca Gramsciană

În prima săptămână a lunii mai a.c., la împlinirea a 81 de ani de la moartea lui Antonio Gramsci, la Librăria Mihai Eminescu din București a avut loc lansarea volumului cu numărul cinci, Caietul 19. 1934‑1935 Risorgimentoul italian, în cadrul colecției Biblioteca Gramsciană, realizată sub egida editurii Adenium din Iași, sub coordonarea prof. univ. dr. Sabin Drăgulin. Evenimentul s‑a desfășurat ...

citește »

Nicolae Mareş: Cărturarul‑diplomat Ion M. Anghel • 90

La îngemănarea celor două milenii, ambasadorul, profesorul și cărturarul Ion M. Anghel – urmare a activității rodnice și îndelungate – pusă în slujba diplomației și a dreptului internațional, ocupă un loc distinct în analele diplomatice românești și ale științei dreptului în ansamblu. Nu greșesc afirmând că – după Vespasian Pella – prin profesionalismul dovedit în materie diplomatică, dar și de ...

citește »