Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

Revista Punctul critic nr. 2 (24) 2018: Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

  Punctul critic nr. 02 (24) 2018 Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar Fractura la care asistăm astăzi între Europa de la Bruxelles și cea de la Vișegrad nu reprezintă o noutate, ba mai mult, ea chiar a fost cultivată în contextul post‑Război Rece de către strategii americani pentru a ține în șah o Uniune Europeană al cărei avânt ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian: Europa cu două viteze și Grupul de la Vișegrad

Rezumat: Fractura la care asistăm astăzi între Europa de la Bruxelles și cea de la Vișegrad nu reprezintă o noutate, ba mai mult, ea chiar a fost cultivată în contextul post‑Război Rece de către strategii americani pentru a ține în șah o Uniune Europeană al cărei avânt ar fi putut pune în pericol supremația americană. Dar între timp o serie ...

citește »

Sebastian Simion: Grupul de la Vişegrad, între euroscepticism şi „întoarcerea la Europa”

La 15 februarie 1991, la umbra zidurilor ridicate la jumătatea veacului al XIII‑lea de Bèla al IV‑lea al Ungariei, şefii de stat a trei ţări ex‑comuniste – Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia – au pus bazele a ceea ce a devenit cunoscut drept Grupul de la Vişegrad (V3 şi ulterior V4, după divorţul de catifea al Slovaciei de Cehia şi recunoaşterea ...

citește »

Adrian Pop: Grupul de la Vișegrad – simbolism istoric și pragmatism politic

Originile Grupului de la Vișegrad sunt indisolubil legate de existența, înainte de 1989, a unor legături politice strânse între intelectualii disidenți central‑europeni din fosta sferă sovietică de hegemonie. În condițiile schimbărilor politice sistemice declanșate de revoluțiile est‑europene și al accederii la putere a unora dintre foștii disidenți, legăturile preexistente s‑au consolidat și afirmat în planul superior al politicii instituționale. După ...

citește »

Corneliu Vlad: „Când Europa centrală se va trezi…”

„Când Europa centrală se va trezi…” – am putea parafraza celebra spusă napoleoniană despre China. Europa Centrală, partea de lume în care se află de la începuturi, statornic, şi România, are însă de procesat o istorie densă, contradictorie şi care încă „lucrează”, iar în paralel trebuie să facă faţă unor noi provocări, preponderent benefice, pe care le impune presant şi ...

citește »

Eugen Gasnaș: Europa Mediană – un seismograf al Europei

Europa Mediană – un seismograf al Europei[1] Într‑o carte de referință pentru această parte atât de încercată a continentului nostru, intitulată „Europa Centrală în Europa secolului al XX‑lea”, se avansează un nou concept, acela de Europă Mediană, care este mult mai cuprinzător decât Europa Centrală și care s‑a născut din dificultatea de a defini din punct de vedere geografic denumirile ...

citește »

Dacian Vasincu: Iliberalismul, conservatorismul şi tendinţele autoritariste în Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Polonia, România – analiză SWOT)

Introducere asupra contextului iliberalismului din Estul Europei La trei decenii după implozia comunismului, societatea deschisă, democraţia şi statul de drept rămân concepte sensibile în anumite țări din Europa Centrală și de Est. Fragilizate de o cultură politică încă influențată de demonii autoritarismului comunist, aflate permanent în cătarea kalaşnikovului geopolitic al Rusiei şi mereu pe meniul grupurilor de interese locale şi ...

citește »

Vasile Simileanu: România – stat central sud‑est european

Abstract: As we have shown in the many analyzes published over the years, geopolitical research is of particular interest in studying with insistence the conditions that determine the evolution of a nation in a certain geographic space, comprising two distinctive aspects of meaning and importance – the first: relations with the states in the more distant geographic area, and the ...

citește »

Irina Moroianu Zlătescu: Minoritățile și mișcările identitare în Europa Centrală a secolului al XIX‑lea

Așa cum arătam și cu altă ocazie[1], minoritățile s‑au format în diverse epoci istorice, nu întotdeauna din aceleași rațiuni, evident, situația lor fiind diferită de la o țară la alta, de la un continent la altul, Europa nefăcând excepție de la această regulă. De altfel, însăși Biblia oferă o lecție de speranță și de universalitate la adresa minorităților. Așa cum ...

citește »

Gheorghe Schwartz: Evreii în Imperiul Habsburgic

Când vine vorba despre Imperiul Habsburgic şi despre evrei, teoria conspiraţionist‑mondială pretinde că ei, evreii, „Înţelepţii Sionului”, au tras sforile şi acolo, fiind decizionalii din umbră. „Păi, afirmă fără să clipească aceşti formatori de opinie, Sigmund Freud, Frantz Kafka, Arnold Schoenberg, Karl Popper (deşi convertit) etc. au schimbat nu numai gândirea, ci, din umbră, au influenţat decisiv viaţa Imperiului”. „Chiar ...

citește »