Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Europa şi spectrul secesionismului (pagina 2)

Europa şi spectrul secesionismului

Procesul extinderii Uniunii Europene la începutul mileniului III a constituit, în mod paradoxal şi sursa unei inflexiuni imprevizibile, caracterizate prin accentuarea şi hipertrofierea chiar a unor tendinţe latente de afirmare a unor particularisme fragmentare, diferenţieri regionaliste şi mişcări centrifugale, care în scurt timp aveau sa-şi arate îngrijorătoarele repercursiuni:Brexit-ul, referendumul pentru independenţa Cataloniei.

Ereditatea istorico-geopolitică a Europei este una încărcată şi marcată de clivaje între vestul continentului, Mitteleuropa şi „noua” Europa răsăriteană, între Marea Britanie şi Europa continentală, între nordul Scandinav şi ţările mediteraniene, între Rusia şi Occident etc, proiectul unificării europene nereuşind decât să tempereze pentru o vreme şi să pună în surdină anumite ambiţii hegeinanice regionaliste, separatisme sau chiar propensiuni spre secesiuni care riscă să şubrezească sau să arunce în aer întregul edificiu euro-comunitar.

Mai devreme decât se aştepta Uniunea Europeană se confruntă actualmente cu un ameninţător cod roşu de alertă privind prezentul şi viitorul ei. Spectrele secesionismului resuscitate de ambiţii şi erori, de resentimente nerefulate şi frustrări etnice şi naţionale tind să invadeze din nou mentalul colectiv european iar Uniunea Europeană se vede nevoită să facă faţă acestei insidioase provocări.

Taraş Dobrovolskyy: Secesionismul în Europa – între separatismul din Occident şi conflictul din Ucraina

Originile secesionismului Ca fenomen social‑politic, secesiunea sau separatismul este cunoscut de câteva milenii. Ca să demonstrăm acest lucru, e suficient să oferim exemplul iudeilor care vedeau în Iisus un viitor apărător pentru independența provinciei față de Imperiul Roman. Tendințele și proiectele ce vizează separarea de un întreg au apărut odată cu formarea primelor enități statale, frământând elitele politice și comunitatea ...

citește »

Corneliu Vlad: Ucraina: o secesiune hibridă

Am avut o îndoială dacă se poate scrie despre Ucraina de acum sub genericul secesiunii, pe care atotştiutoarea „enciclopedie liberă” Wikipedia o definește drept „actul politic care constă în separarea oficială și voluntară a populației unui teritoriu de restul statului sau al federației de care aparținea până atunci”. E greu de spus dacă populația Crimeei sau a zonelor din sud‑estul ...

citește »

Ioan C. Popa: Separatismul în spațiul ex‑sovietic. Cazul Transnistriei

Odată cu declararea unilaterală a independenţei Kosovo (la 17 februarie 2008) şi recunoaşterea acesteia de către o serie de state influente pe plan internaţional, a revenit mai acut în atenţie problema separatismului și a soluţionării unor conflicte îngheţate existente în lume, în special a celor din regiunea Balcanilor şi din spaţiul ex‑sovietic. În acelaşi timp, perspectiva iniţierii procesului de aderare ...

citește »

Mihai Milca: Un precedent funest de segregare religioasă şi etno‑rasială: iudeofobia sanguinară

În memoria colectivă a umanității, dar mai cu seamă în istoria poporului evreu, Holocaustul se înscrie ca un capitol tragic, ca o crimă colectivă de terifiante proporții care se individualizează în șirul masacrelor și practicilor genocidare cunoscute de‑a lungul vremii printr‑o sumă de caracteristici inconfundabile. Conștiința evreiască atașează termenului de Holocaust (sau Shoah) semnificația unei teribile catastrofe, sinonime cu aneantizarea. ...

citește »

Lucian Rotariu: Identitate naţională şi propensiuni unioniste în Republica Moldova (studiu sociologic)

Centenarul Marii Uniri Rezumat: Articolul explorează opiniile susținătorilor mișcării unioniste din perspectiva identității și reflecțiilor a 77 de persoane născute în Republica Moldova. Obiectivul studiului este de a identifica principalele caracteristici și implicații pentru persoanele care își manifestă adeziunea la identitatea românească. În cadrul materialului sunt descrise aspecte situaționale despre primul contact cu spațiul cultural românesc și argumentele reunirii. Cele ...

citește »

George Apostoiu: Riscuri şi precauţii non‑aniversare

Centenarul Marii Uniri Am intrat deja în anul Centenarului Marii Uniri și bătăliile politice – care nu mai încetează – ar putea să împiedice celebrarea evenimentului cu serenitatea pe care o merită. Riscul de dezbinare este în creștere și el nu trebuie ignorat. În istoria lor, românii au reușit atunci când au fost uniți. Nu trăim într‑un mediu politic aseptic ...

citește »

Enache Tuşa: Un experiment de modernizare naţională în context european

Consideraţii preliminare  În contextul evenimentelor de la finalul războiului ruso‑turc din 1877‑ 1878, Dobrogea a făcut obiectul unor schimburi teritoriale la iniţiativa Imperiul Rus, care și‑a „rezervat dreptul” de a opera un schimb teritorial însemnând sudul Basarabiei, anexare ratificată în tratatul încheiat la Berlin din iulie 1878. Provincia a fost negociată între Marile Puteri care doreau să‑și consolideze pozițiile la ...

citește »

Bogdan Ionuţ Berceanu: Ipostaze istorice ale instituției şefului de stat în România

Abstract: La data de 1 Decembrie 2018, România sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire și constituirea statului naţional unitar şi modern român. De‑a lungul acestui memorabil interval istoric, statul român a parcurs diverse perioade care i‑au modificat întregul sistem politico‑administrativ, până la configurarea cunoscută de actuala structură contemporană. Parte a acestor schimbări, din societatea românească privită în ansamblul ...

citește »

Irina Airinei: Privind Israelul în ochi. Acasă la Amos Oz, într‑un Tel Aviv încărcat de amintiri…

Copleșită de farmecul Tel Avivului anilor ꞌ20, cu viziunea Școlii de la Bezalel…Vizitând un anume Tel Aviv, cel al FANIEI OZ, care ne‑a fost ghid, cel al doamnei NILY OZ, cea care ne‑a primit cu soarele în brațe în Parcul Meir, la capătul străzii Bialik… Stradă ai cărei arhitecți, Koplevitz, Levy sau Baerwald, au plănuit construcțiile albe, profilate pe fundalul ...

citește »

Angela Banciu: Profesorul Dumitru Almaş, aşa cum l‑am cunoscut

Evocări În acest an 2018, Anul Centenarului Marii Uniri, se împlinesc şi 110 ani de la naşterea istoricului şi scriitorului Dumitru Almaş. Întâmplarea, despre care se spune, deseori, că este fiica destinului, a făcut ca aniversările „rotunde” ale profesorului Dumitru Almaş să coincidă mereu cu cele ale desăvârşirii unităţii noastre naţionale. Poate şi din acest motiv, Dumitru Almaş a iubit ...

citește »