Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural (pagina 2)

Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Multiculturalismul se înfăptuiește pe calea și cu pretextul luptei pentru cultura națională. Statul român spriji¬nă, deoarece este un stat democratic, afirmarea și conservarea identităților etnice ale minoritățilo și bine face. Dar mai trebuie făcut ceva. Trebu¬ie ca, prin toate mijloacele, pe toate căile, Statul român să împiedice ori¬ce acțiune secesionistă, de izolare lingvistică, socială și culturală. Statul român nu poate fi un stat sinucigaș, presupunând că așa va fi un stat mai democratic decât alte state. Secesiu-nea, ieșită deja în public, alimentată de forțe care au propriile interese, nu poate fi luată în seamă sub nici o for¬mă. Calea respingerii acestei inițiative este simplă – respectarea Constituției în spiritul și litera sa, aplicarea stric¬tă a legii și respectarea și garanta¬rea cu hotărâre a tuturor drepturilor cetățenești ale tuturor cetățenilor săi. Aceasta include și sprijinirea culturii naționale a minorităților, dar și evita¬rea folosirii multiculturalității ca mijloc de realizare a secesiunilor. În același timp și cu aceeași hotărâre, Statul tre¬buie să sprijine și să garanteze intere¬sele majorității, cu o atenție deosebită pentru cultura națională a majorității. Este cel mai serios motiv pentru care acest Stat se denumește Stat român și nu altcumva.

Eugen Gasnaș: Brexit‑ul și consecințele sale lingvistice

Atât înainte, dar mai ales după 23 iunie 2016, data când a avut loc referendumul în care s‑a decis ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, discuții deosebit de aprinse s‑au iscat în jurul unor probleme spinoase generate de consecințele economice și politice ale acestei decizii. Și când părea că Brexit‑ul fusese abordat din toate unghiurile posibile, iată că, în ...

citește »

Nicolae Mareş: Regina Maria a României – diplomat desăvârşit în serviciul cauzei naţionale

Despre Regina Maria s‑a scris mult, şi totuşi prea puţin pentru a înfăţişa şi mai ales pentru a oglindi la adevărata valoare personalitatea ei complexă, pline de afecţiune, de dăruire şi dragoste faţă de poporul român, faţă de cauza istorică a naţiunii române. Ea a fost printre personalităţile cele mai proeminente care a înţeles locul României ca ţară şi aspiraţiile ...

citește »

Vasile Pasailă: Cultura – factor de consolidare și modernizare a României întregite după 1918

Realizarea statului național unitar prin actele plebiscitare din 1918, Marea Unire, suma vieţii noastre istorice, după o expresie eminesciană referitoare la dobândirea suveranității naționale, a deschis noi orizonturi culturii, vieții spirituale, domenii care au cunoscut o înflorire fără precedent în anii dintre cele două Războaie Mondiale. Mircea Eliade, un adevărat purtător de cuvânt al generației tinere din perioada interbelică, era ...

citește »

Dan Banciu: Problematica României întregite în dezbaterile organizate de Institutul Social Român (1921‑1923)

Introducere Actul Marii Uniri de la 1918 a reprezentat momentul cel mai important al luptei poporului român pentru unitate şi independenţă naţională, generând o serie de transformări profunde în viaţa social‑economică şi politică a României, caracterizate, în perioada 1921‑1922, prin: „schimbarea statutului internaţional al României, prăbuşirea rotativei guvernamentale prin deza­gregare partidelor conservatoare, apariţia de noi partide democratice în vechiul Regat ...

citește »

Titus Vîjeu: Alma Mater Clusiensis

Unul dintre evenimentele care au avut o mare și simbolică rezonanță în viața spirituală a României de după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost – incontestabil – constituirea Universității Daciei Superioare din Cluj. Se năștea astfel un nou și puternic centru al civilizației românești, împlinindu‑se totodată visul miilor de martiri transilvani, al sutelor și miilor de români ...

citește »

Stadiul reglementării actuale pe plan internațional a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale

Abstract: Standardele internaţionale actuale reflectă evoluţia reglementărilor din domeniul drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ele ilustrează totodată dificultăţile întâmpinate de state pentru a ajunge la soluţii juridice general acceptabile pentru punerea în aplicare a acordurilor semnate în condiţii de o mare diversitate. International standards reflects the evolution of legislation from the rights of persons belonging to minorities area. They showing ...

citește »

O analiză a legislației minorităților integrate în România în baza prevederilor tratatelor internaționale (1919‑1920)

Studiul de față se dorește a fi o scurtă analiză cu privire la ceea ce numim astăzi minorităţi naţionale sau identitățile politice plurale în perioada de după 1918. În cadrul demersului nostru științific ne propunem să analizăm parcursul politic și identitar al minorităților naționale încorporate în cadrul statului român odată cu transferul teritoriilor care s‑au unit cu România, decizii recunoscute ...

citește »

Minoritățile naționale din România. Diversitate și forme de reprezentare

Încă de la debutul procesului de revenire la sistemul politic constituțional-pluralist, minorităţile naţionale – prin reprezentanţii lor legitimi – au luat parte activă la viaţa politică a societăţii româneşti, reluând cursul unei tradiţii existente până la instaurarea regimurilor totalitare. De altfel, în decembrie 1989, minorităţile au reprezentat elemente active ale procesului de transformare a regimului politic din România, Frontul Salvării ...

citește »