Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Multiculturalismul se înfăptuiește pe calea și cu pretextul luptei pentru cultura națională. Statul român spriji¬nă, deoarece este un stat democratic, afirmarea și conservarea identităților etnice ale minoritățilo și bine face. Dar mai trebuie făcut ceva. Trebu¬ie ca, prin toate mijloacele, pe toate căile, Statul român să împiedice ori¬ce acțiune secesionistă, de izolare lingvistică, socială și culturală. Statul român nu poate fi un stat sinucigaș, presupunând că așa va fi un stat mai democratic decât alte state. Secesiu-nea, ieșită deja în public, alimentată de forțe care au propriile interese, nu poate fi luată în seamă sub nici o for¬mă. Calea respingerii acestei inițiative este simplă – respectarea Constituției în spiritul și litera sa, aplicarea stric¬tă a legii și respectarea și garanta¬rea cu hotărâre a tuturor drepturilor cetățenești ale tuturor cetățenilor săi. Aceasta include și sprijinirea culturii naționale a minorităților, dar și evita¬rea folosirii multiculturalității ca mijloc de realizare a secesiunilor. În același timp și cu aceeași hotărâre, Statul tre¬buie să sprijine și să garanteze intere¬sele majorității, cu o atenție deosebită pentru cultura națională a majorității. Este cel mai serios motiv pentru care acest Stat se denumește Stat român și nu altcumva.

Punctul critic nr. 3 (25) 2018: Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Punctul critic nr. 3 (25) 2018 Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural Multiculturalismul se înfăptuiește pe calea și cu pretextul luptei pentru cultura națională. Statul român spriji­nă, deoarece este un stat democratic, afirmarea și conservarea identităților etnice ale minoritățilo și bine face. Dar mai trebuie făcut ceva. Trebu­ie ca, prin toate mijloacele, pe toate căile, Statul român să împiedice ori­ce ...

citește »

Stadiul reglementării actuale pe plan internațional a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale

Abstract: Standardele internaţionale actuale reflectă evoluţia reglementărilor din domeniul drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ele ilustrează totodată dificultăţile întâmpinate de state pentru a ajunge la soluţii juridice general acceptabile pentru punerea în aplicare a acordurilor semnate în condiţii de o mare diversitate. International standards reflects the evolution of legislation from the rights of persons belonging to minorities area. They showing ...

citește »

O analiză a legislației minorităților integrate în România în baza prevederilor tratatelor internaționale (1919‑1920)

Studiul de față se dorește a fi o scurtă analiză cu privire la ceea ce numim astăzi minorităţi naţionale sau identitățile politice plurale în perioada de după 1918. În cadrul demersului nostru științific ne propunem să analizăm parcursul politic și identitar al minorităților naționale încorporate în cadrul statului român odată cu transferul teritoriilor care s‑au unit cu România, decizii recunoscute ...

citește »

Minoritățile naționale din România. Diversitate și forme de reprezentare

Încă de la debutul procesului de revenire la sistemul politic constituțional-pluralist, minorităţile naţionale – prin reprezentanţii lor legitimi – au luat parte activă la viaţa politică a societăţii româneşti, reluând cursul unei tradiţii existente până la instaurarea regimurilor totalitare. De altfel, în decembrie 1989, minorităţile au reprezentat elemente active ale procesului de transformare a regimului politic din România, Frontul Salvării ...

citește »