Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic

Ancheta Punctul Critic

Punctul critic nr. 4 (26) 2018: România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană

Punctul critic nr. 4 (26) 2018 România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană Dincolo de succesiunea evenimentelor, se află însă încărcătura emoțională a arcului așteptării înfăptuirii idealului unității naționale depline. Se află noianul de suferințe tăcute și umilințe sublimate în încredințarea că ziua izbăvirii naționale va veni. Se află puterea unui ideal nicicând abandonat. Se află acțiunea tenace și ...

citește »

Punctul critic nr. 3 (25) 2018: Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Punctul critic nr. 3 (25) 2018 Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural Multiculturalismul se înfăptuiește pe calea și cu pretextul luptei pentru cultura națională. Statul român spriji­nă, deoarece este un stat democratic, afirmarea și conservarea identităților etnice ale minoritățilo și bine face. Dar mai trebuie făcut ceva. Trebu­ie ca, prin toate mijloacele, pe toate căile, Statul român să împiedice ori­ce ...

citește »

Stadiul reglementării actuale pe plan internațional a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale

Abstract: Standardele internaţionale actuale reflectă evoluţia reglementărilor din domeniul drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ele ilustrează totodată dificultăţile întâmpinate de state pentru a ajunge la soluţii juridice general acceptabile pentru punerea în aplicare a acordurilor semnate în condiţii de o mare diversitate. International standards reflects the evolution of legislation from the rights of persons belonging to minorities area. They showing ...

citește »

O analiză a legislației minorităților integrate în România în baza prevederilor tratatelor internaționale (1919‑1920)

Studiul de față se dorește a fi o scurtă analiză cu privire la ceea ce numim astăzi minorităţi naţionale sau identitățile politice plurale în perioada de după 1918. În cadrul demersului nostru științific ne propunem să analizăm parcursul politic și identitar al minorităților naționale încorporate în cadrul statului român odată cu transferul teritoriilor care s‑au unit cu România, decizii recunoscute ...

citește »

Minoritățile naționale din România. Diversitate și forme de reprezentare

Încă de la debutul procesului de revenire la sistemul politic constituțional-pluralist, minorităţile naţionale – prin reprezentanţii lor legitimi – au luat parte activă la viaţa politică a societăţii româneşti, reluând cursul unei tradiţii existente până la instaurarea regimurilor totalitare. De altfel, în decembrie 1989, minorităţile au reprezentat elemente active ale procesului de transformare a regimului politic din România, Frontul Salvării ...

citește »

Revista Punctul critic nr. 2 (24) 2018: Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

  Punctul critic nr. 02 (24) 2018 Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar Fractura la care asistăm astăzi între Europa de la Bruxelles și cea de la Vișegrad nu reprezintă o noutate, ba mai mult, ea chiar a fost cultivată în contextul post‑Război Rece de către strategii americani pentru a ține în șah o Uniune Europeană al cărei avânt ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian: Europa cu două viteze și Grupul de la Vișegrad

Rezumat: Fractura la care asistăm astăzi între Europa de la Bruxelles și cea de la Vișegrad nu reprezintă o noutate, ba mai mult, ea chiar a fost cultivată în contextul post‑Război Rece de către strategii americani pentru a ține în șah o Uniune Europeană al cărei avânt ar fi putut pune în pericol supremația americană. Dar între timp o serie ...

citește »

Sebastian Simion: Grupul de la Vişegrad, între euroscepticism şi „întoarcerea la Europa”

La 15 februarie 1991, la umbra zidurilor ridicate la jumătatea veacului al XIII‑lea de Bèla al IV‑lea al Ungariei, şefii de stat a trei ţări ex‑comuniste – Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia – au pus bazele a ceea ce a devenit cunoscut drept Grupul de la Vişegrad (V3 şi ulterior V4, după divorţul de catifea al Slovaciei de Cehia şi recunoaşterea ...

citește »

Adrian Pop: Grupul de la Vișegrad – simbolism istoric și pragmatism politic

Originile Grupului de la Vișegrad sunt indisolubil legate de existența, înainte de 1989, a unor legături politice strânse între intelectualii disidenți central‑europeni din fosta sferă sovietică de hegemonie. În condițiile schimbărilor politice sistemice declanșate de revoluțiile est‑europene și al accederii la putere a unora dintre foștii disidenți, legăturile preexistente s‑au consolidat și afirmat în planul superior al politicii instituționale. După ...

citește »

Corneliu Vlad: „Când Europa centrală se va trezi…”

„Când Europa centrală se va trezi…” – am putea parafraza celebra spusă napoleoniană despre China. Europa Centrală, partea de lume în care se află de la începuturi, statornic, şi România, are însă de procesat o istorie densă, contradictorie şi care încă „lucrează”, iar în paralel trebuie să facă faţă unor noi provocări, preponderent benefice, pe care le impune presant şi ...

citește »