Punctul Critic » Arhiva Punctul Critic » Revista Punctul critic nr. 2 (24) 2018: Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

Revista Punctul critic nr. 2 (24) 2018: Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

punctul-critic-logo-wp

 

Punctul critic nr. 02 (24) 2018
Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

Fractura la care asistăm astăzi între Europa de la Bruxelles și cea de la Vișegrad nu reprezintă o noutate, ba mai mult, ea chiar a fost cultivată în contextul post‑Război Rece de către strategii americani pentru a ține în șah o Uniune Europeană al cărei avânt ar fi putut pune în pericol supremația americană. Dar între timp o serie de lucruri s‑au schimbat. Iar ceea ce frapează cu adevărat astăzi este faptul că această fractură europeană, stimulată și întreținută până acum, mai mult sau mai puțin în mod artificial, de tutorii euroatlantici ai Uniunii Europene, în contextul crizei migrației dinspre zonele de conflict din spațiul arab, al contorsionării relațiilor Occidentului euroatlantic cu Federația Rusă și al reorientărilor de politică externă asumate de mai noua administrație americană prezidată de Donald Trump, capătă noi valențe și riscă să scape de sub control, punând în discuție la modul cel mai serios viitorul construcției europene.

Mihai-Bogdan MARIAN

Editorial

♦ Mihai-Bogdan Marian, Europa cu două viteze și Grupul de la Vișegrad / 5
Prezentul se caracterizează ca fiind un moment al schimbărilor pentru toată lumea, care se pot dovedi în funcție de circumstanțe și evoluții a fi mai mult sau mai puțin plăcute pentru unii sau pentru ceilalți. Cert este însă că viitorul construcției europene și parcursul pe care va apuca Uniunea Europeană în perioada următoare este greu pus la încercare astăzi de o nouă provocare, în centrul căreia se regăsește opoziția dintre statele susținătoare ale politicilor asumate la Bruxelles și Grupul statelor de la Vișegrad. Iar această opoziție și potențialul ei de fracturare iremediabilă a construcției europene se dovedesc a fi mult mai mari decât cele reprezentate de liniile de demarcație anterioare din cadrul Uniunii Europene, trasate de Spațiul Schengen sau Zona Euro. Și cum destinul României, odată cu aderarea din anul 2007 la Uniunea Europeană, a ajuns să fie indisolubil legat de destinul proiectului european, se vede zdruncinat și amenințat și el astăzi de toate aceste frământări și turbulențe pe care le întâmpină construcția europeană.

Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

♦ Sebastian Simion, Grupul de la Vişegrad, între euroscepticism şi „întoarcerea la Europa” / 19
Grupul de la Vişegrad joacă şi va juca un rol important în modelarea viitorului Uniunii Europene, însă ar fi contraproductiv dacă acest bloc s‑ar situa ireductibil împotriva axei franco‑germane sau a Bruxelles-ului. Nici perspectiva economică nu ar fi una fastă, în condiţiile în care alocările financiare în viitoarea construcţie bugetară a UE vor ţine cont în mai mare măsură de respectarea statului de drept, libertăţii presei şi transparenţei democratice în exercitarea puterii.

♦ Adrian Pop, Grupul de la Vișegrad – simbolism istoric și pragmatism politic / 31
Țările Grupului de la Vișegrad ar putea răspunde invitației țărilor Beneluxului de a discuta despre viitorul UE și a coopera cu alte state interesate în cadrul formatului V4+.

♦ Corneliu Vlad, „Când Europa centrală se va trezi…” / 40
Când Europa Centrală, în sensul larg al conceptului, va realiza că are de gestionat un patrimoniu comun şi îşi poate concepe un viitor mai sigur şi mai prosper solidar, iar această conlucrare va începe să funcţioneze într‑o viziune unitară, ponderea acestei posibile entităţi zonale va spori simţitor pe continent şi pe plan mondial.

♦ Eugen Gasnaș, Europa Mediană – un seismograf al Europei / 56
În cazul în care unitatea civilizațio­nală a continentului este exprimată de națiuni, și nu împotriva lor, complementaritatea și parteneriatele europene se vor dezvolta pe baza unor economii naționale robuste, care își vor extrage forța din propriul dinamism local.

♦ Dacian Vasincu, Iliberalismul, conservatorismul şi tendinţele autoritariste în Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Polonia, România – analiză SWOT) / 61
La trei decenii după implozia comunismului, societatea deschisă, democraţia şi statul de drept rămân concepte sensibile în anumite țări din Europa Centrală și de Est. Fragilizate de o cultură politică încă influențată de demonii autoritarismului comunist, aflate permanent în cătarea kalaşnikovului geopolitic al Rusiei şi mereu pe meniul grupurilor de interese locale şi externe care le‑au intuit potenţialul, ţările din Europa Centrală şi de Est arată şi azi ca rupte din acelaşi film.

♦ Vasile Simileanu, România – Stat central sud-est european / 70
As we have shown in the many analyzes published over the years, geopolitical research is of particular interest in studying with insistence the conditions that determine the evolution of a nation in a certain geographic space, comprising two distinctive aspects of meaning and importance – the first: relations with the states in the more distant geographic area, and the second: the economic, political, cultural, ethno‑confessional and military‑strategic relations area conditioned by a certain collaboration.
In this complex international context, Romania – a Euro‑Atlantic state – through its geographic position has chances to succeed geopolitically in the Eurasian region, being a real „bridge” between the West and the East.
We can say in this context that Romania appears as an element of equilibrium and continuity in its strategic area, being a political, social and military stability space located between the two major crisis springs: the south‑west (former Yugoslavia) and the north ‑estic (former USSR).
Neighborhood with the Black Sea and the Danube River (over 1,000 km of the navigable course being controlled by Romania) and the connections made to the Rhin – Main – Danube and the Danube – Black Sea direction give high relevance provided increased investment Of the European Union in the field of security, which could play a big role in preventing the „mutual potentiation” of the two springs of crisis between which Romania geographically interferes.
Așa cum am arătat în numeroasele analize publicate de‑a lungul anilor, cercetările geopolitice prezintă un interes deosebit sub raportul studierii cu insistenţă a condiţiilor care determină evoluţiile unei naţiuni într‑un anumit spaţiu geografic, cuprinzând două înfăţişări deosebite ca sens şi importanţă – prima: raporturile cu statele din spaţiul geografic mai îndepărtat, iar a doua: zona de relaţii economice, politice, culturale, etno‑confesionale şi militar‑strategice condiţionate de o anumită colaborare.

♦ Irina Moroianu Zlătescu, Minoritățile și mișcările identitare în Europa Centrală a secolului al XIX-lea / 94
Minoritățile s‑au format în diverse epoci istorice, nu întotdeauna din aceleași rațiuni, evident, situația lor fiind diferită de la o țară la alta, de la un continent la altul, Europa nefăcând excepție de la această regulă. De altfel, însăși Biblia oferă o lecție de speranță și de universalitate la adresa minorităților. Așa cum arăta Papa Ioan Paul al II‑lea, Sfânta Scriptură invită popoarele minoritare la prudență și la a ști să aprecieze cu discernământ caracterul întemeiat, mai mult sau mai puțin, al revendicărilor lor în lumina evoluției istorice și a realităților actuale.

♦ Gheorghe Schwartz, Evreii în Imperiul Habsburgic / 100
Când vine vorba despre Imperiul Habsburgic şi despre evrei, teoria conspiraţionist‑mondială pretinde că ei, evreii, „Înţelepţii Sionului”, au tras sforile şi acolo, fiind decizionalii din umbră. „Păi, afirmă fără să clipească aceşti formatori de opinie, Sigmund Freud, Frantz Kafka, Arnold Schoenberg, Karl Popper (deşi convertit) etc. au schimbat nu numai gândirea, ci, din umbră, au influenţat decisiv viaţa Imperiului”. „Chiar şi a lumii!” adaugă alţi atoateştiutori. Nu se precizează dacă evreii au influenţat în bine sau în rău evoluţia Vienei, însă se subînţelege că nu în bine.

♦ Victor Neumann, Multi- şi interculturalitate. Moșteniri imperiale în Banatul Timișoarei / 113
Tema pe care o prezint schiţează noţiunile de multi‑ şi interculturalitate, devenite concepte-cheie în perioada formării limbajelor social‑politice moderne. Chiar dacă nu sunt neapărat creaţii ale lumii moderne şi cu atât mai puţin ale aceleia postmoderne, decodarea sensurilor multi‑ şi interculturalităţii e utilă pentru definirea şi autodefinirea comunităţilor. Adesea ignorată, relaţia sau distanţarea lor faţă de un concept fluid precum acela de etnic va fi evidenţiată teoretic, dar şi prin câteva exemple dintr‑o regiune a Europei Centrale aflată timp de două sute de ani sub stăpânirea Casei de Habsburg. Am apelat la exemplele regiunii Banat, indicând cum s‑a desfăşurat coabitarea mai multor grupuri religioase şi culturale într‑un spațiu transfrontalier. Ipotezele, definirea sau redefinirea multi‑ şi interculturalităţii vor avea în vedere semnificaţia şi ordinea cultural‑lingvistică ce permite libertatea de a trăi, de a se mişca şi de a se identifica a individului în funcţie de context. Pe de altă parte, interpretarea noastră – bazată pe cercetări anterioare privind sensul atribuit conceptului de naţiune şi etnonaţiune în culturile politice est‑central europene – ţine seama de relele comise în numele etniei şi naţionalităţii.

Fondul şi Forma

♦ Andrei Marga, Dificultățile și eșecurile legitimării juridice / 125
Globalizarea scoate legitimarea din discuție sau măcar o marginalizează. Indiciile sunt în multe locuri.

♦ Raffaella Gherardi, Roberto Ruffilli: riforme istituzionali per una democrazia del „cittadino come arbitro” / 141
Roberto Ruffilli nasce nel 1937 a Forlì in una modesta famiglia operaia. Frequenta l’Università Cattolica di Milano, grazie ad un premio di studio. Si laurea con Gianfranco Miglio e continua a studiare, sempre a Milano, presso l’Istituto per la Scienza dell’Amministrazione Pubblica. Successivamente insegna all’Università di Sassari Scienza dell’amministrazione pubblica. Nel 1971 viene chiamato all’Università di Bologna dove insegna prima Storia dei movimenti e partiti politici e poi Storia contemporanea. Nel 1987 passa alla cattedra di Storia delle istituzioni politiche. Sull’importanza del riferimento da parte di Ruffilli, sotto il profilo politico, all’opera e alla riflessione di un grande statista della Democrazia cristiana come Aldo Moro, (anche lui assassinato dieci anni prima, nel 1978, dalle Brigate rosse), cfr.P.Castagnetti, Aldo Moro e Roberto Ruffilli, cattolici e politici liberi, in «AREL. La rivista», I/2018, pp. 91-96.

♦ Raffaella Gherardi, Roberto Ruffilli: reforme instituționale pentru o democrație a „cetățeanului ca arbitru” / 153
Roberto Ruffilli s‑a născut în 1937 la Forlì într‑o familie modestă de muncitori. Urmează Universitatea Cattolica din Milano în urma câștigării unei burse de studiu. Susține teza de diploma cu Gianfranco Miglio și continuă studiile, tot la Milano, la Instituto per la Scienza dell’Amministrazione Pubblica. Ulterior predă Știința Administrației Publice la Universitatea din Sassari. În 1971 e chemat la Universitatea din Bologna, unde predă Istoria mișcărilor și partidelor politice și, ulterior, Istoria contemporană. În 1987 trece la Catedra de Istoria instituțiilor politice. Privitor la importanța referirilor făcute de Rufflilli, sub aspect politic, la opera și la reflecțiile unui mare om de stat al Democrației Creștine, Aldo Moro (asasinat și el de Brigăzile Roșii în 1978), cfr. P. Castagnetti, Aldo Moro e Roberto Ruffilli, cattolici e politici liberi, în „AREL. La rivista”, I/2018, pp. 91‑96.

Permanenta actualitate a clasicilor

♦ Ioan Alexandru Florea, Ibn Khaldun – contemporanul nostru / 167
Scrierile lui Ibn Khaldun, în special Prolegomena (al‑muqaddima), au influențat atât gândirea politică și economică arabă, cât și gândirea europeană. În Europa, el a fost redescoperit la începutul secolului al XIX‑lea, probabil prin intermediul influenței otomane.

Conexiuni Eurocomunitare

♦ Alexandra Bucur, Migrația și societatea în schimbare / 183
The main objective of this study is to identify the main migratory trends at European level. This article comes in the context of questions about current migration‑related changes. In the first part, the study examines the magnitude of the phenomenon in 2017, the trends of 2018 and ends by analyzing the impact of migration on European society.
Obiectivul principal al acestui studiu este de a identifica principalele tendințe migratorii la nivel european. Acest articol vine în contextul unor întrebări referitoare la schimbările actuale generate de migrație. În prima parte, studiul examinează amploarea fenomenului în anul 2017, tendințele anului 2018 și se încheie prin a analizarea impactului migrației asupra societății europene.

Mapamond

♦ Mirela-Adriana Viziru, Lupta de gherilă în era noilor tehnologii. Cazul EZLN / 193
Mișcarea zapatistă din Chiapas s‑a evidențiat prin mijloacele nonviolente de promovare a obiectivelor sale, strategie atipică pentru o luptă de gherilă. Ipoteza acestui articol este că apariția și popularizarea internetului au generat o schimbare de paradigmă ce le‑a permis insurgenților mexicani să își regândescă discursul și tacticile. Din această perspectivă, analiza mijloacelor prin care EZLN a reușit să‑și atace adversarul în mediul virtual și să câștige sprijin moral și material la nivel internațional ne permite să ajungem la o mai bună înțelegere a modului de acțiune al mișcării sociale în era noilor tehnologii.

Lumea cărţilor

♦ Gheorghe Lencan Stoica, Citindu-l pe Habermas / 203
În februarie 2007, mă aflam la departamentul de filosofie al Universității „La Sapienza” din Roma, unde a predat cândva și marele filosof italian Giovanni Gentile. Prietenii mei m‑au anunțat imediat că voi fi invitat, împreună cu ei, la întâlnirea cu marele filosof german contemporan Jürgen Habermas. Citisem și eu câteva lucrări despre Habermas scrise la noi, nu mă consideram însă un bun cunoscător al autorului german. Făceam însă o legătură între Habermas și „Școala de la Frankfurt” și acest lucru mi‑a stârnit și mai mult curiozitatea și am fost prezent la întâlnirea cu Habermas cu mult înainte de ora stabilită. Despre „Școala de la Frankfurt” citisem încă din timpul studenției, când profesorul și mai târziu conducătorul meu de doctorat, Tudor Bugnariu, mă invita deseori la el acasă și îmi vorbea cu multă convingere despre filosofia și gândirea filosofică contemporană.

♦ Mihai-Bogdan Marian, Caietul 19. 1934-1935 – Risorgimentoul italian, o nouă apariție de excepție în seria Biblioteca Gramsciană / 209
În prima săptămână a lunii mai a.c., la împlinirea a 81 de ani de la moartea lui Antonio Gramsci, la Librăria Mihai Eminescu din București a avut loc lansarea volumului cu numărul cinci, Caietul 19. 1934‑1935 Risorgimentoul italian, în cadrul colecției Biblioteca Gramsciană, realizată sub egida editurii Adenium din Iași, sub coordonarea prof. univ. dr. Sabin Drăgulin. Evenimentul s‑a desfășurat în prezența unui public select printre care se puteau distinge, pe lângă coordonatorul colecției, autoarea traducerii și studiului introductiv la aceasta, Ioana Cristea Drăgulin, și exponenți de marcă din câmpul științelor sociale și politice din țara noastră, dar și din Italia, precum prof. univ. dr. Mihai Milca sau prof. univ. dr. Angelo Chielli. Totodată, la lansarea acestui volum au participat și membrii familiei regretatului Vito Buono, fost director administrativ în cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității „Aldo Moro” din Bari, cel care a adus o contribuție decisivă la concretizarea ideii prof. Drăgulin de a realiza o colecție în limba română dedicată operei gramsciene.

Panteonul Diplomaţiei Româneşti

♦ Nicolae Mareş, Cărturarul-diplomat Ion M. Anghel • 90 / 217
La îngemănarea celor două milenii, ambasadorul, profesorul și cărturarul Ion M. Anghel – urmare a activității rodnice și îndelungate – pusă în slujba diplomației și a dreptului internațional, ocupă un loc distinct în analele diplomatice românești și ale științei dreptului în ansamblu. Nu greșesc afirmând că – după Vespasian Pella – prin profesionalismul dovedit în materie diplomatică, dar și de drept diplomatic și consular, a dat valențe științifice, durabile cadrului juridic nou creat, acesta dobândind la rândul său temeinicie. Timp de 37 de ani, cât a funcționat ca diplomat și 63 de ani ca jurist – trecând în centrala ministerului de externe prin mai toate funcțiile, – a fost o prezență vie, creatoare, atât în diplomația bilaterală, cât și în cea multilaterală.

♦ Nicolae Mareş, Corneliu Mănescu sau triumful politicii externe a României în secolul al XX-lea / 220
Alegerea ministrului C. Mănescu în calitate de președinte al celei de a XXII‑a Sesiuni a ONU reprezintă pentru țara noastră reintegrarea ei pe scena internațională, unde a jucat în trecut roluri atât de importante. Ea este o demonstrație a vitalității și energiei poporului român, care încă o dată, în cursul istoriei sale agitate, a știut să se debaraseze de forțele negative care îi împiedicau libera dezvoltare. Independent de regimul politic sub care trăiește, atunci când redevine el însuși – ca să întrebuințăm o forumulă preferată a generalului de Gaulle – poporul român își pregătește caracterele sale fundamentale de echilibru, moderație și aspirație la pace. /…/ Alegerea domnului Mănescu constituie ratificarea, recunoșterea policii externe curajoase a României, a eforturilor pentru afirmarea independenței sale față de Moscova, a poziției constructive adoptate în diferite probleme internaționale.

Eveniment

♦ Irina Airinei, Presa Marii Uniri / 229
Centenarul Marii Uniri a fost sărbătorit la Arad printr‑o manifestare culturală care a avut ca motto „Un moment de reculegere pentru Marea Generație a CENTENARULUI. Un moment de reflecție pentru Actuala Generație”. Cu această ocazie, a fost aprinsă, ca un simbol, Candela Marii Uniri.

Vă dorim lectură placută!

Articolele din numărul curent le găsiți aici (Click)

Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)

Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Co-editor: Fundația “Platon Pardău”

Puteți comanda un abonament sau revista în format tipărit pe librăria Ideea Europeană (Click aici)

 Ediția Digitală Punctul critic

Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@punctulcritic.ro

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Total 6 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*