Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural » Punctul critic nr. 3 (25) 2018: Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Punctul critic nr. 3 (25) 2018: Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Lumea cărţilor

Enache Tuşa: Ion Calafeteanu, Gheorghe Sbârnă, Tratatele de Pace ale României 1919‑1920, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2017 – p. 331
La sfârşitul anului trecut a apărut în mediul academic românesc o lucrare fundamentală despre sistemul de tratate încheiate și semnate de România la finalul Primului Război Mondial. Volumul pe care‑l prezentăm se înscrie în seria contribuţiilor importante la dezbaterea în mediul științific autohton datorită faptului că aduce în atenţie documente de interes major pentru studiul și cunoașterea creării și evoluției României Mari.
Statul român modern, ale cărui baze politice au fost puse în 1859, și‑a consolidat prezenţa şi poziţia în Europa și s‑a dublat teritorial şi demografic prin Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Această etapă de anvergură în reconfigurarea politică și diplomatică s‑a conturat cu ajutorul deciziilor plebiscitare luate de către Adunările Naţionale Reprezentative de la Chişinău (27 martie 1918), Cernăuţi (28 noiembrie 1918) şi Alba Iulia (1 decembrie 1918). Noul stat român unitar a fost recunoscut, prin urmare, pe plan intern, prin intermediul celor trei hotărâri, iar confirmarea internaţională a venit prin tratatele de pace semnate la Paris‑Versailles între 1919 și 1920. Aceste acte politice au plasat România întregită printre statele Europei, ataşate principiului naţionalităţilor, dar și noilor relații diplomatice între state, nou‑născute, pe ruinele fostelor imperii care dominaseră Europa și Asia. Cartea pe care o prezentăm debutează cu un „Cuvânt‑înainte” semnat de doi reputaţi istorici, Ion Calafeteanu şi Gheorghe Sbârnă, în care sunt prezentate elementele‑cheie, dar și nuanțele pe care volumul le comportă și le prezintă publicului cititor interesat de domeniul relațiilor internaționale. În faţa noului stat unitar modern, s‑a deschis, odată cu momentul politic de la 1 decembrie 1918, un lung proces de modernizare pe care elitele politice interne şi l‑au asumat treptat şi pe care l‑au aplicat societății românești. Momentul cu totul excepțional din 1918 odată realizat, noul stat trebuia consolidat prin măsuri care să‑i asigure caracterul naţional şi unitar pe care îl proclamase prin deciziile politice prezentate anterior. Practic, întreg regimul politic al statului român a fost modificat și extins prin includerea de noi teritorii, care la rândul lor impuneau măsuri și decizii urgente. Se avea în vedere soluţionarea problemelor legate de aspectele sociale, legale, politice şi instituţionale ale României Mari. După unirea cu Transilvania, Bucovina și Basarabia, Regatul României a trebuit să acționeze în foarte multe direcții. În primul rând, noile teritorii trebuiau să fie integrate administrativ în „România Mare”. Integrarea administrativă a acestor noi teritorii s‑a conturat ca un proces integrator și prin aplicarea reformelor instituționale în aceste provincii.

Luminița Iordache, Mihai‑Bogdan Marian, „Avatarurile globalizării”, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2018  – p. 337
Cartea intitulată „Avatarurile globalizării”, al cărui autor este Mihai Bogdan Marian, doctor în Sociologie la Universitatea București, reprezintă o cercetare profundă asupra transformărilor suferite de societățile actuale sub acțiunea procesului de globalizare din Evul Mediu până în prezent. Subiectele abordate în cadrul cărții sunt relevante și de deosebită importanță atât pentru contextul actual, cât și pentru viitorul societăților. Cercetătorul ne prezintă viziunea sa asupra lumii, își exprimă îngrijorarea față de evoluțiile societăților care sunt marcate de emergența unei crize sistemice de dimensiuni globale cu posibile consecințe dezastruoase și ne sugerează câteva scenarii ce nu trebuie ignorate.
Epoca actuală se află într‑un punct de răscruce în care gândirea umană e pe cale să se transforme, are loc o nouă schimbare de paradigmă socială ce va implica desfășurarea unor serii de evenimente ce‑şi vor pune pecetea asupra umanităţii și în care indivizii trebuie să‑și asume responsabilitatea pentru viața lor și a semenilor săi.
Autorul susține faptul că libertatea, egalitatea, democrația participativă, societatea deschisă, piața liberă, culturalizarea maselor au fost proiectate pentru crearea constructului standard despre globalizare din prezent. Aceste constructe privesc existența și organizarea unei lumi globale reprezentând apanajul elitelor, nefiind accesibil oamenilor simpli. Epoca modernității este caracterizată de venirea la putere a maselor populare în viața politică și transformarea lor treptată în clasa conducătoare, ceea ce schimbă modelul de guvernare al societăților.

Petru Emil Stanciu: Titus Vîjeu, Florin Mihăilescu sau Imaginea imaginii de film, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2017 – p. 344
Cu puţin timp în urmă, la unul dintre cele mai aşteptate evenimente ale anului – Gala Premiilor UCIN 2018, volumul „Florin Mihăilescu sau Imaginea imaginii de film” (Editura Noi Media Print, 2017, Colecția CINEMAgrafia, 192 pagini) al criticului şi istoricului cinematografic Titus Vîjeu a fost distins cu „Premiul George Littera”. Volumul premiat la cea de‑a 46‑a Gală a Premiilor UCIN, într‑un spectacol grandios, care a reunit marile nume ale cinematografiei româneşti – întregeşte – şi diversifică, potenţează quasicomplementar un demers excepţional al enciclopedistului Titus Vîjeu: „Cel mai important eveniment editorial cinematografic al ultimilor patru‑cinci ani este, neîndoios, apariţia la selecta editură Noi Media Print a celor cinci volume monografice consacrate de enciclopedistul Titus Vîjeu unor cineaşti reprezentativi ai cinematografiei naţionale, Dan Piţa, Mircea Daneliuc, Elisabeta Bostan şi Nicolae Mărgineanu. Chiar dacă la unele dintre aceste volume m‑am referit în comentarii anterioare (din revista „Contemporanul” sau din revista „Film”), voi lua în discuţie, acum, întreg ciclul monografic al eminentului critic şi teoretician Titus Vîjeu, o operă cu titlu de excepţie în publicistica editorială românească. Primele două volume ale acestui impresionant ciclu au fost consacrate regizorului Dan Piţa: primul, apărut în noiembrie 2012, era intitulat „Dan Piţa – Arta privirii”, iar al doilea „Cinema, cinema, cinema… Dialoguri cu Dan Piţa”. În octombrie 2015 a apărut volumul „Mircea Daneliuc – monsieur l’auteur sau lupul singuratic al filmului românesc”, despre care, de asemenea, am scris la ora apariţiei. Volumul consacrat regizoarei Elisabeta Bostan, intitulat „Elisabeta Bostan – Imaginarium sau filmul în împărăţia candorii”, este, de asemenea, o carte de‑a dreptul pasionantă, de intensă originalitate, dedicată unei regizoare‑nepereche. Dintr‑un capitol concluziv al volumului, am reţinut o caracterizare esenţială: Elisabeta Bostan a realizat filme „fără chipul şi asemănarea altora”. „De‑a dreptul performant este şi volumul lui Titus Vîjeu «Nicolae Mărgineanu – filmul sau invizibilul vizibil», în care filmul şi viaţa dialoghează permanent, realităţile cinematografice se intersectează consecvent cu realităţile social‑politice ale epocii, biografia cineastului se întâlneşte, pas cu pas, cu existenţa propriu‑zisă a personajului investigat, familia cineastului revenind insistent în cadru (ilustrul părinte, victimă tragică a regimului totalitar, superba soţie, Maria Ploae, o actriţă pentru toate anotimpurile, cei patru copii, Petru, Ana, Nicolae jr. şi Oana‑Maria, angrenaţi, cu toţii, în lumea filmului), familia cinematografică a regizorului devenind, de asemenea, personaj principal al volumului.” (Călin Căliman: Titus Vîjeu, enciclopedistul în revista „Film”, nr. 08/22 august 2017)

Eveniment

Irina Airinei, Dublă sărbătoare – p. 353
Arad și Oradea: Manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri şi împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Statului Israel
Motto: „Când România sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire, Israel sărbătorește 70 de ani de la înființarea Statului Israel, dar totodată sărbătorim și 70 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între Israel și Romania.” (Ambasadoarea Statului Israel în România, TAMAR SAMASH, februarie 2018)
Sinagoga neologă din municipiul Arad a găzduit vineri, 11 mai, o manifestare dedicată Centenarului Marii Uniri şi împlinirii a 70 de ani de la proclamarea independenţei Statului Israel, manifestare organizată de Centrul de studii iudaice „Academician Nicolae Cajal”, din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Arad şi cu Colegiul de artă „Sabin Drăgoi”. Manifestarea a fost deschisă de Preşedintele Comunității evreiești din Arad, ing. Ionel Schlessinger, care a pus în lumină importanța celor două aniversări pentru țările noastre, Israel și România, legate prin atâtea elemente comune.
„Manifestarea a avut un oaspete special, poeta Ada Segal Shefer, din Israel, poetă de origine română, care a recitat câteva poezii din placheta de versuri intitulată «My Sun Land, România 100 – Israel 70. Soarele Meu, Pământul meu», apărută sub egida Asociaţiei Anima Fori, condusă de dr. Irina Airinei Vasile”, a declarat, pentru AGERPRES, prof. Univ. dr. Marius Grec, directorul Centrului de Studii Iudaice.
Potrivit acestuia, manifestarea a fost organizată de Centrul de Studii Iudaice, pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la proclamarea Statului Israel şi, de asemenea, împlinirea a 100 de ani de la formarea României Mari.

Alexandra Bucur, Conferinţa Internaţională. Eficiența normelor legale –  ediția a 7‑a – p. 356
În perioada 17‑19 mai 2018, a avut loc la Cluj‑Napoca a 7‑a ediție a Conferinței Internaționale „Eficiența normelor legale – Democrația prin Legea Civilă, Legea penală și justiție”.
Conferința, care a fost un real succes, a avut loc sub coordonarea doamnei Elena‑Mihaela Fodor, prof. univ. dr. Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”. Cu această ocazie, s‑a oferit specialiștilor cadrul adecvat pentru schimburile de idei, exprimarea opiniilor și comunicarea celor mai noi cercetări științifice.
Justiția este un factor important pentru democrație și trebuie să contribuie la menținerea unui echilibru corect între amenințările la adresa întregii societăți și a drepturilor individuale. Propunerile de noi legi privind organizarea sistemului de justiție au declanșat o discuție vie în cadrul societății, referitoare la cea mai bună reglementare care ar asigura o justiție independentă și imparțială.

În memoriam

Nicolae Mareș, Ion Dodu Bălan – p. 361
La 6 mai a plecat la cele veșnice profesorul univ. dr. Ion Dodu Bălan, reprezentantul de seamă al culturii românești la îngemănarea celor două secole. A plecat dintre noi poetul, istoricul literar, publicistul, criticul și neîntrecutul exeget, Omul drept și vertical, dascăl al câtorva generații de profesori și condeieri. Se odihnește acum sub teii din Cimitirul Belu, alături de marii scriitori ai neamului, după o suferință care l‑a răpus năpraznic. Întâlnirea pe care ne‑am dat‑o telefonic, dacă va mai avea loc, va fi de‑acum pe alte tărâmuri.
Ion Dodu Bălan va rămâne în memoria posterității drept figura cinstită și onestă a copilului născut la țară, în comuna Vaidei din Ardealul Sfânt, și care – ajuns la București – s‑a ridicat până la cele mai înalte demnități, prin propria trudă.

Vă dorim lectură placută!

Ediția Digitală Punctul Critic (Click aici)

Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com (Click aici)

Puteți comanda un abonament sau revista în format tipărit
pe librăria Ideea Europeană (Click aici)

Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)

Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Co-editor: Fundația “Platon Pardău”

Adresa redacţiei:
Revista Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@punctulcritic.ro

Salvează
Salvează

Total 1 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*