Punctul Critic » Fondul şi forma » Președinția României la Consiliul Uniunii Europene (oportunităţi şi provocări)

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene (oportunităţi şi provocări)

Rezumat: Țara noastră urmează să preia președinția Consiliului UE în ianuarie 2019, deschizând un trio, format din România, Finlanda și Croația, care primește ștafeta de la trioul alcătuit din Estonia, Bulgaria și Austria. Într‑un context internațional în care abundă evoluțiile cu grad mare de incertitudine și potențial de criză, exercițiul președinției Consiliului UE constituie pentru România atât o provocare majoră, de ordin managerial și politic, cât și o oportunitate istorică de consolidare a profilului său de stat membru al UE și de susținere și promovare a propriilor interese naționale. În perspectiva exercitării cu succes a acestui mandat, în interes european, dar și național deopotrivă, este imperios necesar ca la nivel național să se realizeze un larg consens între forțele politice, ori măcar un armistițiu de moment, pentru canalizarea energiilor interne către managementul agendei europene

1. Repere generale ale exercițiului Președinției Consiliului Uniunii Europene

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), România va prelua, în luna ianuarie 2019, Președinția Consiliului UE. Ce înseamnă acest lucru? În primul rând, o mare provocare și o sarcină extrem de dificilă într‑un context în care abundă evoluțiile cu grad mare de incertitudine și potențial de criză, dar, în același timp, și o oportunitate istorică pe măsură pentru România de a‑și aduce o contribuție notabilă în planul construcției europene, în sensul consolidării profilului său de stat cu drepturi și obligații depline în cadrul marii familii europene.

În acest sens, trebuie să precizăm faptul că, alături de Parlamentul European, Consiliul UE constituie principalul organism cu putere decizională al UE, fiind instituția care reprezintă guvernele statelor membre, adică locul unde se reunesc miniștrii de resort ai acestora pentru a adopta legi și pentru a coordona politici. Consiliul UE descinde din Consiliul Comunității Economice Europene, înființat în anul 1958, și, în prezent, îi revin ca principale atribuții următoarele: 1. negociază și adoptă legislația UE, de cele mai multe ori împreună cu Parlamentul European, în temeiul propunerilor înaintate de Comisia Europeană; 2. coordonează politicile statelor membre în domenii specifice precum politicile economice și bugetare, educație, cultură, tineret și sport, politica de ocupare a forței de muncă; 3. dezvoltă politica externă și de securitate comună a UE, asigurând, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii externe a UE; 4. încheie acorduri internaționale, mandatând Comisia Europeană să poarte negocieri în numele UE și, totodată, având decizia finală de perfectare a acordurilor după ratificarea lor în Parlamentul European; 5. adoptă bugetul UE împreună cu Parlamentul UE, fiecare perioadă bugetară acoperind un an calendaristic.

Prin urmare, după cum lesne se poate intui din cele de mai sus, exercitarea Președinției Consiliului UE se dovedește a fi o sarcină complexă nu numai într‑un context precum cel prezent, dar și în mod uzual, miniștrii statului aflat în exercițiu asigurând președinția fiecărui format de lucru din cadrul Consiliului. Astfel, Președinția este responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE, precum și a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre statele membre. Pentru aceasta, Președinția trebuie să acționeze ca un intermediar onest și neutru, sens în care îi revin două misiuni principale: 1. planifică și conduce reuniunile din cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire, asigurând respectarea procedurilor și metodelor de lucru, și organizează reuniuni formale și informale la Bruxelles și în țara care asigură președinția prin rotație (Președinția conduce reuniunile din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului, cu excepția Consiliului Afaceri Externe, și al grupurilor de pregătire ale Consiliului, care includ comitete permanente, precum Comitetul Reprezentanților Permanenți – COREPER, dar și grupuri de lucru și comitete care se ocupă de chestiuni cu un grad concret de specificitate); 2. reprezintă Consiliul în relațiile cu celelalte instituții ale UE, în special cu Parlamentul UE și Comisia Europeană, având rolul de a obține acorduri privind dosarele legislative prin triloguri, reuniuni de negociere informale și prin reuniuni ale Comitetului de conciliere (în acest sens, Președinția cooperează strâns cu Președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de securitate).

Din punct de vedere funcțional, Președinția Consiliului se asigură de către statele membre ale UE prin rotație, pe o perioadă de 6 luni, acestea lucrând îndeaproape în grupuri de câte trei state, denumite „triouri”, conform sistemului introdus prin Tratatul de la Lisabona din 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări membre ale trioului în exercițiu își pregătește propriul program, mai detaliat, pentru 6 luni. În acest sens, este de menționat că o mare parte a agendei unei Președinții a Consiliului UE este preluată de la Președinția anterioară, fără însă a exclude introducerea și promovarea pe durata mandatului de 6 luni a unor teme de interes prioritar pentru statul aflat în exercițiu

2. Prioritățile mandatului României

Astfel, țara noastră va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie 2019, deschizând un trio format din România, Finlanda și Croația, care primește ștafeta de la trioul alcătuit din Estonia, Bulgaria și Austria. Printre prioritățile Președinției în curs a Consiliului UE, care probabil se vor prelungi și în mandatul țării noastre, se numără conservarea valorilor comune, precum prosperitatea, securitatea, pacea și stabilitatea în Europa, și menținerea unității Europei prin intermediul unor decizii practice, sens în care domeniile cheie de acțiune vizează a) o economie europeană deschisă și inovatoare, b) o Europă sigură și securizată, c) Europa digitală și libera circulație a datelor și d) o Europă durabilă și favorabilă incluziunii.

În ceea ce privește prioritățile mandatului României, dincolo de tematicile de interes comun pentru toate statele membre UE, ce decurg din Agenda Strategică a Consiliului European și a Programului Anual de lucru al Comisiei Europene, precum și din dosarele principale aflate în negociere legislativă, se vor regăsi, potrivit Planului de acțiune – Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, Context, oportunități și demersuri de pregătire, elaborat de Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe, și tematici de un interes aparte pentru țara noastră, precum: 1. evoluția politicilor tradiționale ale Uniunii, printre care se numără politica de coeziune și politica agricolă comună 2. sprijinirea aderării la UE a statelor din Balcanii de Vest 3. consolidarea Politicii de vecinătate a UE 4. susținerea eforturilor de reformă a statelor terțe membre ale Parteneriatului Estic al UE, cu un interes particular pe evoluția relației UE – Republica Moldova 5. piața internă digitală, cu importanta dimensiune a securității cibernetice, sau 6. dezvoltarea coridoarelor de infrastructură Nord – Sud și tematica egalității de șanse.

Astfel, ansamblul tematicilor de interes pentru Președinția României la Consiliul UE, potrivit site-ului oficial de pregătire a Președinției României la Consiliul UE – http://www.romania2019.eu/#s‑home – se structurează pe patru mari coordonate, după cum urmează:

I. Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate
a) Dezvoltare durabilă, reduce­rea decalajelor de dezvoltare, conver­gență, ocupare și drepturi sociale;
b) Inovare și digitalizare;
c) Conectivitate, competitivitate și piețe.

II. Europa siguranței
a) Securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, func­ționarea spațiului Schengen și provocări curente;
b) Securitatea cibernetică;
c) Viitorul spațiului de libertate, securitate și justiție.

III. Europa, actor global
a) Politica de Securitate și Apărare Comună și eficienţa acţiunii externe a UE;
b) Consistenţa politicii UE în vecinătatea sa;
c) Onorarea angajamentelor inter­naționale ale UE.

IV. Europa valorilor comune
a) Solidaritate, coeziune, egalitate de șanse și justiție socială;
b) Democrație, libertate și respectarea demnității umane;
c) Combaterea rasismului, into­leranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului.

Dincolo de prioritățile tematice, în mod practic, prima sarcină formală a Președinției României la Consiliul UE din 2019 (PRES RO 2019) constă în inițierea acțiunii de definire a Programului de trio pe o perioadă de 18 luni, împreună cu Finlanda și Croația. Dialogul pe această temă deja a fost demarat în luna iulie 2017, urmând ca programul să fie aprobat în reuniunea Consiliului Afaceri Generale cel mai târziu în decembrie 2018. Cea de a doua sarcină formală rezidă în definitivarea Programului de lucru semestrial al Președinției României la Consiliul UE în primul semestru 2019. Prin acest document sunt fixate obiectivele și temele prioritare pe perioada respectivelor 6 luni în activitatea Consiliului UE, circumscrise fiecărui format de Consiliu UE. Documentul va include priorități definite la nivel politic de instituțiile europene prin Acordul inter‑instituțional și, adițional, priorități specifice alese de România din agenda Consiliului UE. Alegerea efectivă a acestora din urmă va fi limitată de calendarul instituțional al instituțiilor europene în primul semestru 2019 și de situațiile de urgență, predictibile sau nu, care pot afecta semnificativ, în această perioadă, activitatea UE. Și acest document trebuie prezentat în variantă finală Consiliului UE cel mai târziu în decembrie 2018, o variantă intermediară, de lucru, fiind înaintată Parlamentului UE și Comisiei Europene în luna octombrie 2018. În tot acest proces de definitivare a agendei Președinției, consultarea publică, precum și dezbaterea cu partenerii sociali și instituționali ocupă un rol central

3. Câteva dintre provocările Președinției României la Consiliul UE

Principalele provocări ale mandatului pe care îl va exercita România la Președinția Consiliului UE în 2019 decurg atât din complexitatea unor dosare externe aflate în derulare ori a contextului de final de mandat pentru actualul Parlament European, cât și din aspecte care țin de evoluția planului intern, de la nivel național, și de logistica și resursele ce se impun a fi alocate pentru susținerea unei asemenea misiuni. Apoi, nu este de neglijat nici faptul că România se află pentru prima dată în postura de a deține Președinția Consiliului UE, neavând ca reper un exercițiu propriu anterior de acest fel.

Astfel, dintre dosarele externe cu o complexitate aparte se remarcă cele referitoare la Brexit, la Cadrul financiar multi‑anual post 2020 ori la problema migrației ilegale sau a regimului de sancțiuni aplicat de UE pe relația cu Federația Rusă. La acestea se pot adăuga și alte situații de criză politică, socială sau de securitate, mai mult sau mai puțin predictibile, precum cele ce ar putea fi generate de proliferarea tendințelor secesioniste în cadrul statelor UE, pe modelul inaugurat de Catalunia în Spania, ori de accentuarea divergențelor referitoare la viitorul UE între statele care asigură nucleul dur al UE, pe de o parte, și cele ale așa‑numitului Grup de la Vișegrad, pe de altă parte, care ar putea determina eventuale alte exit‑uri, sau escaladarea unor conflicte armate în proximitatea imediată a UE (a se vedea situația din Ucraina, spre exemplu) etc. Nu în ultimul rând, finalul de ciclu legislativ european și alegerile pentru Parlamentul UE, care se vor suprapune cu mandatul României, vor genera, la rândul lor, o mare presiune pe activitatea instituțională organizatorică și de negociere legislativă, sens în care România va trebui să facă dovada unei bune capacități administrative și a unor echipe de experți bine pregătite.

În ceea ce privește provocările de ordin intern, acestea rezidă în principal în necesarul de resurse umane, financiare și logistice pe care trebuie să le aloce România, precum și în contextul electoral al anului 2019 de la nivel național, când în țara noastră vor avea loc alegeri prezidențiale și, bineînțeles, europarlamentare, iar atenția și energia decidenților politici ar putea fi deturnate de la misiunea europeană spre a fi risipite în disputa electorală internă

4. Oportunitățile mandatului României la Președinția Consiliului UE

Dar ceea ce se constituie ca o provocare, totodată, reprezintă și o oportunitate. Așadar, dincolo de consolidarea staturii sale europene, care ar avea loc prin gestionarea cu brio a provocărilor sus‑menționate, România are șansa unei ferestre de oportunitate pentru a promova unele dosare de interes prioritar pentru sine și de a‑și pune amprenta într‑un mod semnificativ în ceea ce privește viitorul construcției europene. Astfel, calitatea de stat care preia ștafeta Președinției Consiliului UE în 2019 chiar în deschiderea trioului pentru următorul exercițiu de 18 luni, dar și suprapunerea cu contextul de final de ciclu instituțional la nivelul Uniunii Europene și, respectiv, de alegeri pentru următorul ciclu, care presupune inclusiv reconfigurări și reașezări de planuri, perspective și opțiuni, precum și contextul de dezbatere existent la ora actuală în cadrul Uniunii cu privire la viitorul construcției europene, se constituie în tot atâtea oportunități pentru țara noastră.

În acest sens, faptul că România preia Președinția Consiliului UE în 2019 chiar în deschiderea următorului interval de 18 luni oferă șansa de a imprima o notă distinctivă pentru agenda întregului interval de referință, cu reverberații pe termen mediu și lung, concomitent cu promovarea imaginii de țară, a propriilor valori culturale și interese naționale. De asemenea, contextul de schimbare de ștafetă la nivel instituțional în cadrul UE, precum și cel caracterizat de o serie de dezbateri largi care se află în prezent pe agenda europeană cu privire la viitorul construcției europene, care, cel puțin la prima vedere, pare a antagoniza statele aparținând nucleului dur al UE cu cele asociate așa‑numitului Grup Vișegrad, oferă României șansa prețioasă de a juca un constructiv rol de mediator între cele două tabere și, eventual, pe aceea de a înclina balanța acestei dispute în conformitate cu propriile sale interese. Nu în ultimul rând, România ar putea să valorifice această oportunitate pentru a încerca să impună și/sau să susțină anumite evoluții pe relația UE cu Republica Moldova.

5. La final

În considerarea celor ce preced, conchidem cu speranța că timpul ce a mai rămas până la preluarea mandatului Președinției Consiliului UE de către țara noastră va reprezenta un răgaz binevenit atât pentru stabilizarea și dezamorsarea unor situații cu potențial crescut de criză, încă emergente în prezent, cât și pentru realizarea unui consens național referitor la interesele, obiectivele și prioritățile pe care România va trebui să le urmărească în exercitarea mandatului său european și, respectiv, perfectarea pregătirilor necesare pentru valorificarea corespunzătoare a acestui mandat, în interes european, dar și național deopotrivă.

Bibliografie
https://europa.eu/european‑union/about‑eu/institutions‑bodies/council‑eu_ro
http://www.consilium.europa.eu/ro/council‑eu
http://www.consilium.europa.eu/ro
http://www.consilium.europa.eu/ro/council‑eu/presidency‑council‑eu
https://afacerieuropene.mae.ro/sites/ae.mae.ro/files/pdf%60s/plan_de_actiune_pres_019.pdf
http://www.romania2019.eu/tematici‑de‑interes/
http://www.europuls.ro/wp‑content/uploads/2017/11/GhidRO2019‑Final.pdf

Surse Imagini
https://www.caleaeuropeana.ro/live‑14‑00‑reprezentanta‑comisiei‑europene‑in‑romania‑organizeaza‑conferinta‑the‑road‑to‑sibiu‑from‑sofia‑via‑vienna/
http://www.micul‑dac.ro/?p=1057
https://www.google.com/search?client=firefox‑b‑ab&tbs=sur:fc&tbm=isch&q=brexit&chips=q:brexit,online_chips:brexit+exit&usg=AI4_‑kQdETzmSddYJT_l6W3zx_o776OcEQ&sa=X&ved=0ahUKEwiYxKHujoPeAhVro4sKHfFzAo4Q4lYIKigD&biw=1357&bih=647&dpr=1#imgrc=k64YbnIzPbnFSM:
https://www.realitatea.md/romania‑vrea‑sa‑convinga‑tarile‑din‑ue‑ca‑moldova‑sa‑devina‑membru‑al‑comunitatii_5042.html?

Mihai‑Bogdan Marian

Total 1 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Mihai - Bogdan Marian

Mihai – Bogdan MARIAN Anul de nastere: 20 ianuarie 1979 Studii și formare profesională Sunt licențiat în Drept al Universității din București (Facultatea de Drept, 2001) și absolvent cu diplomă de master al cursurilor de master Managementul Activității de Informații [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*