Articole din

Punctul Critic nr. 2 (28) 2019: Uniunea Europeană – o ecuație cu multe necunoscute

Punctul critic nr. 2 (28) 2019 Uniunea Europeană – o ecuație cu multe necunoscute Pe fondul configurării unui mediu social internațional pentru care riscul, incertitudinea, criza și chiar conflictul au devenit principalele caracteristici, elitele politice tradiționale din cadrul UE se confruntă astăzi cu un deficit de încredere în creștere. Acesta a fost alimentat într-o bună măsură și de golirea de ...

citește »

2019 – Scurtă analiză spectrală a Europei

La trei decenii de la implozia comunismului și instaurarea iluziei euforizante că Europa este în măsură să depășească nu doar diviziunea provocată la scara bătrânului continent de ceea ce în perioada postbelică s‑a numit Războiul Rece, ci și celelalte posibile contradicții și clivaje în interiorul chiar al construcției euro‑comunitare, spectrele unui trecut ce părea a fi fost lăsat în urmă ...

citește »

Eseu despre Uniunea Europeană azi

Uniunea Europeană între două logici: raţională și emoţională Uniunea Europeană nu este un automatos (din scrierile filosofice ale Greciei antice), nu se mișcă pe sine, spontan, la întâmplare, ci în virtutea unei voințe care este necesară. Dar ceea ce la un moment dat pare că e necesar poate să nu mai fie într‑un alt moment. Alături de necesar, dar separat, ...

citește »

Populism‑suveranismul în Europa secolului al XXI‑lea și „The Movement”

Cuvinte cheie: populism, suveranism, euroscepticism, The Movement, Steve Bannon Abstract: Prezentul ne relevă ciocnirea a două valuri de populism, respectiv a unui val de populism care resuscitează populațiile nostalgice ale modernității împotriva actualului establishment de orientare globalist‑progresistă, pe de o parte, cu un alt val de populism, de orientare globalist‑progresistă, îndreptat împotriva a tot ceea ce susține și reprezintă vechiul ...

citește »

Uniunea Europeană, între Fränkisch Europa și Europa eurasianistă

Uniunea Europeană nu înseamnă Europa. Acest enunț nu are nimic spectaculos, ci este o realitate de fapt. Nu numai că UE nu cuprinde toate statele europene, dar în interiorul actualei uniuni sunt destule forțe care vor să reformeze modelul construcției unionale. Astfel de forțe se manifestă, așa cum s‑a putut vedea în urma alegerilor europarlamentare din 26 mai, atât în ...

citește »

Alegerile europene 2019: spre o cale liberal‑centristă?

Recent încheiatele alegeri europene au oferit spectacolul unei juxtapuneri de o relativă densitate a temelor politice contrastante, cu pasaje de campanie mai mult sau mai puţin stridente, unele interpretate sul ponticello – şi scrâşnind în zgomote ideologizante, stupid‑radicale – cu altele ceva mai armonice, chiar dacă se mai putea lucra la calitatea interpretării orchestrelor politice. În ultimii ani, Uniunea Europeană ...

citește »

Europa Centrală, între polisemie conceptuală și pluralism instituțional

După cum remarca istoricul și politologul maghiar István Rév, Europa Centrală a fost mai degrabă o entitate imaginară decât una concretă (geografică, culturală, politică). Dimensiunea de „comunitate imaginară” a Europei Centrale explică și geometria variabilă a sensurilor sale conceptuale și a granițelor sale fizice. O analiză comparativă a acoperirii spațiale a acestui termen geografic, întreprinsă la mijlocul secolului trecut (1954) ...

citește »

Lumea încotro? Europa încotro? România încotro?

Documentându‑mă timp de aproape trei decenii pentru masivul ciclu CEI O SUTĂ – viața livrescă a o sută de generații de la căderea Babilonului până spre viitorul apropiat – am constatat că nu omul s‑a schimbat în decursul istoriei atestate, ci doar instrumentele de care se servește zi de zi au cunoscut o evoluție, o evoluție tot mai rapidă. Atât ...

citește »

Radiografia alegerilor europarlamentare – mai 2019. Studiu de caz – campania şi impactul rezultatelor privind europarlamentarele din România

Scurte consideraţii privind rezultatul campaniilor electorale în Uniunea Europeană Pentru a înţelege ce este de fapt politica şi de ce le cedăm unor reprezentanţi ai noştri drepturile de a ne conduce va trebui să definim ce este democraţia reprezentativă. Democrația reprezentativă este un regim politic democratic în care cetățenii deleagă puterea poporului – a „suveranului” – unor reprezentanți pe care ...

citește »

Referendumul de la 26 mai 2019, opinia publică și politica

Rezultatele alegerilor europarlamentare și ale referendumului din 26 mai a.c. au însemnat, în primul rând, un vot de blam pentru Liviu Dragnea, fostul prim‑ministru de facto al guvernului PSD + ALDE. Din punctul meu de vedere, a fost un vot emoțional nu pentru justiție, ci pentru președintele Klaus Werner Iohannis. Despre factorii care au condus la înjumătățirea scorului PSD la ...

citește »