Articole din

Revista Punctul Critic nr. 1 (23) 2018: Europa şi spectrul secesionismului

Punctul critic nr. 01 (23) 2018 Europa şi spectrul secesionismului Procesul extinderii Uniunii Europene la începutul mileniului III a constituit, în mod paradoxal şi sursa unei inflexiuni imprevizibile, caracterizate prin accentuarea şi hipertrofierea chiar a unor tendinţe latente de afirmare a unor particularisme fragmentare, diferenţieri regionaliste şi mişcări centrifugale, care în scurt timp aveau sa-şi arate îngrijorătoarele repercursiuni:Brexit-ul, referendumul pentru ...

citește »

Eugen Uricaru: Autonomii, secesiuni și democrație

De la bun început am vrea să precizăm că termenii pomeniți în titlu sunt relativi noi în descrierea unor realități care pot fi vechi, poate chiar foarte vechi. De fapt, important nu este sensul lor precis, ci la ce anume se raportează autonomia ori secesiunea. Autonomiile, de orice fel, există de când e lumea. Statutul de federaţi (dei foederati) acordat ...

citește »

Irina Moroianu Zlătescu: Drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale

Un ghid mondial al minorităților și al popoarelor indigene, realizat sub egida Universității Națiunilor Unite, prezenta minoritățile de pe toate continentele[1]. Potrivit mai multor estimări, numărul grupurilor minoritare, care diferă de majoritatea populației prin rasă, etnie, limbă, cultură sau religie, ajunge la nivelul miilor. În ceea ce privește Europa, documentele din ultimele decenii menționează în jur de șaizeci de minorități[2]. ...

citește »

Andrei Marga: Identitățile în „constelaţia postnaţională”

Sunt multe preluări în fugă și sumare ale opiniilor autorilor de referință. Nici formula lui Habermas a „constelaţiei postnaţionale”, larg invocată în ultimele decenii, nu a fost scutită de simplificări sau neînțelegeri. Pe de altă parte, astăzi argumentarea în favoarea unei continuități a ceea ce s‑a socotit a fi național este chiar mai bogată decât cea la care a apelat ...

citește »

Eugen Gasnaș: Suveranitate și globalizare

De‑a lungul ultimelor secole, conceptul de suveranitate a suferit mai multe evoluții semantice. Evul Mediu a perceput suveranitatea prin raportare la Dumnezeul monoteist, singurul purtător al acestei suveranități. Revoluțiile republicane din secolul al XVIII‑lea, inspirate de Iluminism, au transferat această suveranitate de la rege la popor, prin intermediul națiunii. În „societățile post‑moderne”, fluxurile de orice natură care depășesc sau chiar ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian: Secesionismul, următorul stadiu al globalizării

Abstract: Recrudescența secesionismului astăzi, sub forma sa plebiscitară, chiar în interiorul Uniunii Europene, reprezintă mai mult decât un simplu accident istoric. Faptul în sine este o consecință a unui amplu și complex proces, cu o desfășurare istorică ceva mai largă, ce a avut în epicentrul său ca laitmotiv însăși destructurarea fondurilor și formelor pe care s‑a fundamentat construcția statelor naționale ...

citește »

Sebastian Simion: Integrare și fragmentare în Uniunea Europeană: mișcările secesioniste

Actualmente, la nivelul Uniunii Europene, propensiunea către o mai pronunţată autonomie regională în diverse state, tendința mai mult sau mai puțin generalizată către restrângerea atributelor guvernelor centrale sunt părți ale unui proces în desfășurare – societatea, hiper‑pluralistă, dorește o dispersare a puterii pe arii extinse, corespuzător cu creșterea scepticismului privitor la puterea statului centralizat. Deconstrucția statului modern se desfășoară cu ...

citește »

Cristi Pantelimon: Resurgenţa doctrinelor consacrate secesionismului

O fantomă bântuie prin lume (ca să reluăm o formulă arhicunoscută): de data aceasta, fantoma secesionismului. Apariția ei pare să se lege de prăbușirea fostei lumi bipolare, americano‑sovietice, și de consacrarea unicității sau unipolarității puterii americane și a aliaților acesteia, din anii ʼ90 ai secolului trecut. De altfel, bibliografia mai recentă a fenomenului secesionist debutează chiar atunci, la momentul când ...

citește »

Luminița Iordache: Statul unitar naţional şi provocările secesionismului

Abstract: Apariția mișcărilor secesioniste a fost clădită dintotdeauna pe considerente economice, politice și culturale, această enumerare nefiind întâmplătoare, ci reprezentând ordinea importanței lor. Secesionismul a devenit o problemă serioasă a statelor din Europa, care poate altera harta continentului în secolul XXI. Luând în considerare evenimentele istorice ce au marcat fiecare continent de‑a lungul secolelor, mișcările secesioniste au devenit un subiect ...

citește »

Gheorghe Stoica Lencan: Italia: confruntările politico‑electorale şi miza Padaniei

În mai 2000, la un Simpozion Internațional organizat la Galați a participat și un profesor celebru din Italia, fost partizan în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial. El ne‑a oferit o interesantă lucrare a sa, intitulată „Istoria italienilor”. Este vorba despre Giuliano Procacci, un mare intelectual italian, specialist în Machiavelli și Gramsci, care și‑a argumentat titlul cărții sale ce fusese ...

citește »