Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Europa şi spectrul secesionismului » Lucian Rotariu: Identitate naţională şi propensiuni unioniste în Republica Moldova (studiu sociologic)

Lucian Rotariu: Identitate naţională şi propensiuni unioniste în Republica Moldova (studiu sociologic)

Centenarul Marii Uniri

Rezumat: Articolul explorează opiniile susținătorilor mișcării unioniste din perspectiva identității și reflecțiilor a 77 de persoane născute în Republica Moldova. Obiectivul studiului este de a identifica principalele caracteristici și implicații pentru persoanele care își manifestă adeziunea la identitatea românească. În cadrul materialului sunt descrise aspecte situaționale despre primul contact cu spațiul cultural românesc și argumentele reunirii. Cele mai utilizate verbe de către participanții studiului în răspunsurile oferite la întrebarea Ce înseamnă a fi unionist? sunt reprezentate de: a iubi (14), a dori (14) și a lupta (14). Am avut dreptul doar 5 ore să stau în țară, mai bine zis în Tulcea. Am plecat din Odesa cu vaporul. Câștigasem un concurs și premiul a fost de a vizita Țara. Cele 5 ore am respirat aerul de pe faleza din Tulcea, am mers singură prin oraș și ascultam graiul dulce românesc cu lacrimi în ochi. Voiam să fug, să mă ascund și să nu mă mai întorc înapoi… (F, 53, masterat, RM).

 

Identitate și reflecţii unioniste din Basarabia

Metodologie: anchetă sociologică exploratorie desfășurată în perioada 3 ianuarie 2018 – 22 ianuarie 2018 pe un lot de 77 de participanți născuți în Republica Moldova și care susțin mișcarea unionistă. Aceștia au completat, prin intermediul unui formular virtual google docs, răspunsurile pentru enunțurile: „Ce înseamnă a fi român născut în Republica Moldova? Cum se păstrează identitatea de român în Republica Moldova? Cum ați descrie persoanele care se consideră români și trăiesc în Republica Moldova? Cum ați descrie persoanele care se consideră moldoveni și trăiesc în Republica Moldova? Cum percepeți evoluția identității de român în Republica Moldova în ultimii 20 de ani? Care sunt diferențele de opinie pe care le percepeți în raport cu mediul rural versus mediul urban în ceea ce privește mișcarea unionistă din Republica Moldova? Care a fost primul dvs. contact cu România (informații, activități, zvonuri etc.)? [Pentru cei care au vizitat România] Când ați vizitat‑o prima dată, în ce circumstanțe? [Pentru cei care locuiesc în România] Cum v‑ați adaptat societății românești? Care sunt diferențele dintre societatea românească actuală și cea de peste Prut? Ce ați dori să importăm de peste Prut în România din perspectiva culturii, a oamenilor, a spațiului social și economic? Ce ați dori să exportăm din România peste Prut din perspectiva culturii, a oamenilor, a spațiului social și economic? Ce oportunități credeți că există cu ocazia sărbătoririi celor 100 de ani de la înfăptuirea României Mari? Care credeți că ar fi argumentele pentru reunirea Basarabiei cu România? Din ceea ce cunoașteți, care sunt argumentele celor din Republica Moldova care nu susțin reunirea? Care sunt proiectele culturale, sociale și economice pe care le considerați oportune pentru a sensibiliza și informa cetățenii din Republica Moldova și din România cu privire la reunire? Ce înseamnă a fi unionist? Care sunt principalele aspecte pozitive ale mișcării unioniste din punctul dvs. de vedere?” Participanții au fost rugați să ofere informații despre vârsta, sexul, ultima școală absolvită și țara în care locuiesc în prezent.

 

Profilul participanților: gen feminin (42), masculin (35), cu vârste cuprinse între 15 ani și 75 ani (media 34 ani), cu ultima formă de învățământ absolvită gimnaziu (6), liceu (7), colegiu (3), licență (34), masterat (22), doctorat (5) și locuiesc în Republica Moldova (52), România (19) și alte țări (6).

Notă: lotul utilizat în cercetare nu poate fi considerat reprezentativ pentru mișcarea unionistă din Republica Moldova, pentru susținătorii acestora sau pentru cei care aleg să‑și declare identitatea românească peste Prut. Numărul redus de participanți, recrutarea acestora prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook) implică riscuri de a forma opinii convergente cu un grup specific (exemplu: membri activi ai unor organizații care promovează unirea celor două state sau a celor din proximitatea lor). Acest fapt exclude din analiză persoanele care nu utilizează rețelele de socializare și/sau care nu și‑au manifestat virtual identitatea românească, precum și apartenența la unionism. Totodată, profilul respodenților este reprezentat predominant de persoane cu educație universitară.

Răspunsurile oferite și rezultatele incluse în acest articol trebuie interpretate prudent și fără a le considera exhaustive. Totuși, omogenitatea răspunsurilor și ideilor oferă posibilitatea de a contura aspecte și caracteristici cu privire la identitatea românească și mișcarea unionistă din Basarabia.

Român născut în Republica Moldova

A fi român născut în Republica Moldova înseamnă a avea părinți, bunei și străbunei români (F, 23, facultate, RM).

  1. A vorbi corect limba română. 2. A studia istoria adevărată a neamului nostru. 3. A cunoaște cultura românească. 4. A educa copiii în spirit național (F, 54, facultate, RM).

A fi român născut în Republica Moldova înseamnă o încercare destul de interesantă, cu toate că majoritatea cetățenilor suntem români, foarte mulți neagă acest lucru, fiind manipulați de propaganda sovietică (M, 25, facultate, RM).
Înseamnă același lucru cu a fi român născut în România, doar că prețul plătit pentru păstrarea identității este mult mai mare (M, 39, facultate, RO).
Înseamnă a întâlni dificultăți în tot ce înseamnă manifestare, or, să fii român într‑un stat post molotovist înseamnă să fii pus la zid pentru orice cuvânt, mișcare și faptă contrară direcțiilor ideologice a conducerii statale, care încă mai este socialistă (comunistă) (M, 18, liceu, RM).
Înseamnă a lupta mereu pentru Unire, a supraviețui în condițiile corupției și ale sărăciei (F, 19, liceu, RM).
Înseamnă a‑ți cunoaștea istoria, adevărata identitate/apartenență etnică […] (F, 20, colegiu, RM).
A vorbi românește, a apăra integritatea, lupta pentru revenirea în hotarele Țării, a reacționa la înjoselile celor care nu se consideră români (F, 62, facultate, RM).
Un român rusificat sau care a rezistat sovietizării (M, 44, masterat, RO).

A te identifica cu „a fi român” în Republica Moldova implică adeziunea la un spațiu cultural, lingvistic și istoric comun cu cei din România. Utilizarea limbii române, a transmiterii de informații intergeneraționale despre originea „părinților, buneilor și străbuneilor români” (F, 23, facultate, RM) reprezintă temele predominante în răspunsurile oferite de participanți. Pe de o parte, identitatea se construiește în cadrul spațiului de proximitate (familie, grup secundar), pe de altă parte, implică necesitatea de raportare la un context social al identității prin apelul la aspectele comune asigurate printr‑o informare exterioară – „înseamnă a‑ți cunoaște istoria, adevărata identitate/apartenență etnică” (F, 20, colegiu, RM). Acceptarea caracteristicilor comune (limba, spațiul cultural, istoria etc.) favorizează adeziunea identitară. Odată acceptată identitatea, ea poate produce disonanțe în raport cu alte structuri culturale formate în același spațiu. Astfel, pentru unii participanți, păstrarea identității construiește spații divergente în raport cu aspecte precum limba română versus limba moldovenească, istoria comună versus istoria separată, obiective comune versus obiective diferite etc. – „prețul plătit pentru păstrarea identității este mult prea mare” (M, 39, facultate, RO), „cei care se consideră români cu adevărat trec prin multe încercări” (F, 53, masterat, RM). Uneori aceste divergențe se pot regăsi și în cadrul aceluiași grup primar – „Să‑ți păstrezi identitatea de român în Republica Moldova înseamnă uneori să lupți împotriva propriei familii” (F, 22, liceu, RO).

 

Cum se păstrează identitatea de român în Republica Moldova?

Răspunzând în limba română atunci cand ești întrebat în rusă (F, 30, facultate, RO).
Prin tradițiile și valorile transmise în familie, prin profesorii care ne predau la școală, diversele evenimente organizate ce promovează cultura românească, spectacolele și evenimentele culturale, surse mass-media, ajutor financiar, bursele pentru elevi și studenți, căsătoriile mixte, călătoriile în România, ospitalitatea și căldura cu care sunt primiți basarabenii în Romania, beneficiile deținerii actelor românești etc. (F, 30, master, RM).
Prin intermediul limbii române, a tradițiilor (F, 26, master, RO).
Prin limba română, prin tradiții și obiceiuri, prin cetățenia ce o redobândim (F, 23, facultate, RM).
Prin educație corectă: familie, societate, informație și școală (M, 25, facultate, RO).
Prin conștiință, literatură, artă, politică și economie (M, 68, doctorat, RM).
Prin tradiții şi folclor, au fost refugiul nostru în perioada comunistă (M, 29, facultate, Spania).
Prin lectură și suferință pentru mulți inexplicabilă. Cine nu are obișnuința de a citi acolo este foarte expus către deznaționalizare sau moldovenizare (M, 27, masterat, RO).
Dar Republica Moldova nu e vreo țară străină! Se vorbește limba română, se ascultă muzică românească, se respectă tradiții românești cu specific din Moldova. În mod normal și natural se păstrează! (F, 25, masterat, RM).
Această identitate este prăfuită, anihilată. Foarte puțină lume acceptă faptul că sunt român şi nu moldovean (F, 18, gimnaziu, RO).

Principalele idei menționate față de păstrarea, realizarea sau favorizarea identității românești pot fi sistematizate la nivelul: 1. individual, prin consumul cultural (literatură, mass‑media), alegerea unor spații culturale care promovează aceeași structură, stimularea unei reflecții asupra altor curente identitare regăsite; 2. grupului primar (familie, persoane semnificative) – prin asumarea unor idei, simboluri, idealuri comune; 3. grupului secundar (prieteni, relații sociale cu o intensitate mai scăzută) – prin participarea în cadrul unor evenimente și acțiuni (dezbateri, petreceri, evenimente etc.); 4. societății – prin utilizarea unor politici publice destinate caracteristicilor comune (în special din sfera educației și a economie).

 

Român și moldovean în Republica Moldova

Cum ați descrie persoanele care se consideră români și trăiesc în Republica Moldova?

Autentici cu trecutul lor istoric și valorile românești. Persoane care țin la valorile și idealurile românești și pe care le transmit mai departe urmașilor. Promovează ideea de unire cu România (M, 31, masterat, RO).
De obicei sunt intelectuali (profesori, doctori, ingineri) (F, 26, masterat, RO).
Ca persoane pentru care cinstesc 1 decembrie, 27 martie, Dragobetele, mediatizează cultura românească (M, 35, doctorat, RM).
Oameni bravi, ştiutori de istorie (M, 16, gimnaziu, RM).
Oameni care în pofida încercărilor sovieticilor de a distruge conștiința națională românească și‑au păstrat identitatea și nu s‑au lăsat supuși acestei propagande. Sunt niște oameni deștepți, chibzuiți și cumpăniți (M, 19, gimnaziu, Rusia).
Persoane normale care uneori mai sunt blamate și criticate de cei care nu văd nicio legătură cu România și sunt atrași de Est. În fine, în Republica Moldova trăind, trebuie să lupți pentru limba română. Asta mi se pare cea mai dură și mai absurdă realitate. Dar merge spre bine în ultimii 5 ani! (F, 25, masterat, RM)

 

Cum ați descrie persoanele care se consideră moldoveni și trăiesc în Republica Moldova?

A fi moldovean înseamnă să fii român, dar să nu vrei să duci o luptă. A fi moldovean îți oferă pace (F, 30, facultate, RO).
Ca persoane care consideră că Republica Moldova trebuie să fie un stat independent (M, 35, doctorat, RM).
Ignoranți, rătăciți sau trădători (M, 68, doctorat, RM).
În mare parte mancurți (F, 48, masterat, RM).
Manipulați și neinformați (F, 25, masterat, RM).
Nu cunosc istoria și se axează mai mult pe informațiile false transmise oral de părinți și bunici din timpul sovietic (M, 35, facultate, RM).
Păi suntem moldoveni conform regiunii. De fapt, formula ar fi „suntem români basarabeni” sau „moldoveni de peste Prut”. Nu pot înțelege oamenii care spun că sunt moldoveni și nu au nicio legătură cu românii, și că limba română e diferită de cea moldovenească etc. Acei oameni îmi par ciudați (F, 25, masterat, RM).
Persoane care nu doresc schimbări (F, 58, facultate, Franța).
Sunt niște persoane care trăiesc cu ochii închiși (M, 28, facultate, RM).

Principala diferență percepută de persoanele care au dat curs invitației de a completa chestionarul este reprezentată de capacitatea și dorința de a se informa cu privire la aspecte istorice, culturale și identitare. Acestea formulează ipoteza: cu cât ești mai informat și ai acces la informație, cu atât probabilitatea de a te considera român în Republica Moldova crește. Totodată, identitatea de a fi moldovean nu intră în conflict cu cea de a fi român prin prisma spațiul regional, dar ea poate oferi câteva caracteristici în privința unui mod de reflecție față de: istorie, origine, acces la educație, consum cultural, participare și implicare civică, percepții politice și dorințe de evoluție geopolitice. A fi moldovean îți oferă pace (F, 30, facultate, RO) prin prisma conjuncturii economice, sociale, poate a unei rezistențe față de un status quo. Totuși, libera circulație a informației permite informarea privind aspectele principale raportate la identitatea națională pentru majoritatea persoanelor din Republica Moldova. Ceea ce poate exclude motivul lipsei de informare cu privire la trăsăturile comune celor două maluri ale Prutului pentru o parte dintre aceștia. Dar dacă informația există, atunci de ce sunt persoane care preferă să se identifice cu a fi moldovean dintr‑o perspectivă națională, și nu regională? Parțial răspunsul se poate identifica cu perspectiva conservării unor stări de fapt, a unor preferințe ideologice, politice și culturale, dar ceea ce intrigă este că în cadrul aceluiași grup de populație autoidentificarea a suferit un proces semnificativ în ultimii ani: nu știu să zic 20 de ani, dar în ultimii 8‑9, pot să zic că întâlnești mai mulți români decât acum 5 (M, 25, facultate, RO). Fără a exclude importanța accesului la informație și a schimburilor culturale, un alt aspect, poate la fel de relevant, în discursul identificat este frica de a fi român: [cei care se identifică cu a fi moldoveni sunt] oameni cărora le e frică să privească în ochii adevărului (M, 19, gimnaziu, Rusia).

 

Care a fost primul contact cu România?

Am avut dreptul doar 5 ore să stau în țară, mai bine zis în Tulcea. Am plecat din Odesa cu vaporul. Câștigasem un concurs și premiul a fost de a vizita Țara. Cele 5 ore am respirat aerul de pe faleza din Tulcea, am mers singură prin oraș și ascultam graiul dulce românesc cu lacrimi în ochi. Voiam să fug, să mă ascund și să nu mă mai întorc înapoi… (F, 53, masterat, RM).
Primul a fost în 1977, apoi după revoluție, vreau reunirea odată (F, 57, colegiu, RM).
Primul contact cu România a fost când eram copil, mă jucam cu bancnotele de lei românești ce au rămas de la bunei, apoi admiram carnetul de alegător al bunelului ce îl păstrez până în prezent (F, 56, facultate, RM).
Primul contact, cu excepția literaturii, a fost TVR‑ul, care era unul din puținele canale de televiziune disponibile în copilărie (M, 29, masterat, RM).
O excursie la 15 ani, după care m‑am îndrăgostit de această țară și oamenii săi, am intrat la liceu, a urmat facultatea, master, loc de muncă. Acum am revenit în Republica Moldova, pentru a lucra la o companie din România (F, 30, masterat, RM).
În 1989 a venit verișoara tatii de la Pitești. A fost prima vizită după multe zeci de ani (F, 47, doctorat, RM).

Bunelul îmi povestea despre Târgul Ieșilor, cum merge acolo la cumpărături și ce frumos era; apoi despre serviciul militar – a fost vânător de munte în armata română, apoi mereu am visat să ajung dincolo de Prut și am ajuns să fiu îndrăgostită de Iași și Brașov (F, 44, masterat, RM).
Radioul pe care îl ascultam în copilărie cu ușile închise (F, 60, facultate, RO).
Primul contact a fost vizita la Alba Iulia, la rude, acum 15 ani și mi‑am dat seama că e diferență mare între ceea ce am văzut la televizor și realitatea văzută cu ochii mei (M, 28, masterat, RM).
Literatura română, istoria, tinerii care studiază în România (și fiica mea) (F, 54, facultate, RM).
Eu permanent urmăresc știrile sau fiecare noutate apărută în viața României (F, 15, gimnaziu, RM).

Generația tinerilor din Republica Moldova beneficiază de o mobilitate mai mare și de un acces mai variat în comparație cu cei care rememorează primele contacte cu România înainte de 1990. Primele contacte amintite de participanții studiului înainte de 1990 reprezintă surse mai mult clandestine, limitate, transmise cu precădere în cadrul familiei și mai rar din sursele alternative. Primul contact după 1990 este exprimat într‑o manieră dinamică prin posibilitatea de a călători, vizita locuri din România, de a asculta și viziona mass‑media din România, de a a beneficia de materia Istoria România și nu în ultimul rând posibilitatea de a‑și realiza studiile. Pentru cei mai mulți dintre cei care s‑au stabilit în România pentru o perioadă temporară sau nedeterminată adaptarea s‑a realizat într‑un mod facil și accelerat: M‑am adaptat foarte ușor, fiind ajutat de profesori și colegi (M, 25, facultate, RM). Totuși, au existat situații în care procesul a întâmpinat dificultăți: Sunt student în al 5‑lea an și nu pot să spun că m‑am adaptat complet (M, 23, facultate, RM).

Am locuit 13 ani în România, m‑am adaptat foarte ușor și am fost primită extraordinar de bine. Știu că experiența mea nu a fost la fel pentru toți, unii colegi nu s‑au putut adapta, sau au avut parte de experiențe mai puțin plăcute, s‑au simțit discriminați, neacceptați (F, 30, masterat, RM).

 

Argumentele reunirii

Care credeți că ar fi argumentele pentru reunirea Basarabiei cu România?

  1. Aceeași limbă, istorie. 2. Aceleași tradiții 3. Intrarea automată a Basarabiei în UE. 3. Creșterea de câteva ori a salariilor și pensiilor 4. Sporirea accelerată a investițiilor private în Basarabia, ca urmare a devenirii acesteia ca parte a României 5. Accesul administrațiilor locale la fonduri europene pentru dezvoltarea localităților 6. Creșterea competitivității producătorilor agricoli datorită beneficierii de subvenții 7. Întoarcerea a cel puțin 50% dintre basarabenii plecați peste hotare acasă 8. Dezvoltarea infrastructurii ‑ drumuri, poduri, cale ferată cu ecartament european etc. (M, 35, doctorat, RM).

Același sânge, aceeași țară, români am fost cu toți odinioară. Suntem un popor ce trăiește în două state separate și nu mi se pare acest lucru normal (M, 19, gimnaziu, Rusia).
Argumentul identitar cultural, argumentul economic, argumentul legal (Ribbentrop‑Molotov e nul ab initio), argumentul securității (M, 26, masterat, RM).
Cred că cel mai important argument pentru reunire, lăsând pentru o secundă beneficiile financiare, economice și sociale, este argumentul istoriei și dorința de atingere a unui ideal strămoșesc și național (M, 18, liceu, RM).
De ordin istoric, geopolitic, stat de drept, dezvoltarea democrației, a calității vieții (M, 30, masterat, RO).
Există un singur argument de care mă țin scai: limba română (F, 18, gimnaziu, RO).
Repararea unei greșeli istorice grave! vorbitori de română, cultura identică, istoria comună (M, 29, masterat, RM).

Din ceea ce cunoașteți, care sunt argumentele celor din Republica Moldova care nu susțin reunirea?

Că „românii” vor veni și ne vor lua pământurile, că România nu vrea o țară săracă (F, 26, masterat, RO).
Argumentele lor se bazează pe cunoașterea eronată a istoriei din cauza propagandei comuniste, respectiv povestea cu jandarmul român care bătea etc. (M, 35, doctorat, RM).
Că sunt țigani, că românii i‑au asuprit în timpul lui Ceaușescu, că românii nu ne vor că ei trăiesc mai bine, că o să fie pentru ei ca a cincea roată la căruță, că o să ne facă robi, sau că ei sunt mai săraci ca noi, mai prăpădiți, că regele Mihai ne‑a vândut sau alte aberații (F, 18, gimnaziu, RO).
Moldova a apărut înainte României, românii sunt țigani, moldovenii sunt diferiți de români, vom fi cetățeni de rangul al doilea (M, 26, masterat, RM).
[Argumente] istorice inventate, culturale, religioase ‑ calendar vechi/nou etc. (M, 44, masterat, RO).
Unii doresc să se dezvolte RM singură, independentă (M, 22, liceu, RM).
Moldova lui Ștefan, România, ne‑a furat Moldova noastră (F, 18, liceu, RM).
Bătrânii fac referire la cel de‑al Doilea Război Mondial, tinerii vor stat independent – pentru că așa au auzit la televizor (F, 25, masterat, RM).
Ei nu au argumente, lor le este frică să‑și expună liber părerea, deoarece se tem ca nu cumva să vină cineva și să‑i omoare, spre exemplu, cum a fost pe timpul comuniștilor. Sau le e frică din nou de deportări, la fel, din cauza că susțineau această idee […] (F, 22, facultate, RO).
Teama că nu cunosc suficient de bine limba, că nu se vor descurca în noile condiții, că își vor pierde locurile de muncă pentru că vor fi obligați să cunoască limba română, că se vor simți inferiori, că nu vor mai putea face afaceri cu estul, că poate reveni un conflict armat cu Rusia, faptul că vor decide alții pentru ei contrar intereselor lor, menținerea influenței rusești, pentru că de acolo le vin banii, frica de legi mai aspre etc. (F, 30, masterat, RM).

 

Ce înseamnă a fi unionist?

Înseamnă lupta pentru dreptate ideologică, lupta pentru păstrarea atât a identității, precum și a limbii române etc. (M, 19, gimnaziu, Rusia).
A‑ți iubi țara cu riscul că o să fii arătat cu degetul (M, 27, facultate, RM).
Persoană care dorește unirea Republicii Moldova cu România (M, 23, facultate, RM).
A fi unionist înseamnă a te face auzit și ascultat mereu, oriunde și în orice circumstanțe. Înseamnă să te simți mândru, unic, dar nu singur (M, 18, liceu, RM).
În accepțiunea mea, e vorba de cei care își doresc unirea, fără a se manifesta neapărat public (M, 30, masterat, RO).
A susține ideea de unire prin fapte concrete, precum promovarea valorilor românești (F, 23, facultate, RM).
Înseamnă să‑ți cunoști istoria, să‑ți iubești țara, să‑ți respecți bunicii și neamul. Înseamnă tot ce este românesc, înseamnă să fii un cetățean liber și dornic să trăiești acasă la tine cu dragoste, dăruire și putere de luptă! (F, 23, facultate, RM)
A‑ți iubi Patria și neamul (M, 68, doctorat, RM).
A fi om cu o gândire rațională (F, 18, gimnaziu, RM).
A iubi pentru ceea ce lupţi, anume ţara, limba şi poporul (M, 16, gimnaziu, RM).

Toate răspunsurile oferite pentru întrebarea Ce înseamnă a fi unionist au fost integrate într‑un generator de date cloud după ce conjuncțiile, prepozițiile etc. au fost eliminate pentru a putea reprezenta grafic în mod corespunzător conceptele și ideile principale. Pentru generarea hărților am utilizat softul cu licență gratuită oferit de Jason Davies (jasondavies.com), program ce a permis realizarea reprezentării grafice a răspunsurilor participanților. Pentru efectuarea analizei au fost selectate cele mai importante 500 de cuvinte din mențiuni raportate la gradul repetiției. Harta poate fi urmărită astfel: Cu cât un cuvânt/concept este mai proeminent (mărime font), cu atât acesta a fost menționat de mai multe ori de către respondenți. Cele mai utilizate verbe de către participanții studiului sunt: a iubi (14), a dori (14) și a lupta (10).

Mulțumiri: Iuliei Modiga, lui Tudor Cojocariu și Marianei Solonari pentru deschidere, amabilitate și facilitarea colectării datelor, precum și tuturor persoanelor care au acceptat invitația de a completa chestionarul.

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Lucian Rotariu

Lucian Rotariu este sociolog şi cercetător în cadrul Centrului de Cercetare şi Inovaţie în Servii Sociale. În decursul anului 2015 şi-a susţinut teza de doctorat intitulată Penitenciar: Roluri, Mecanisme și Secvențe Instituționale. În decursul formării academice autorul a obținut diferite [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*