«Ideea Europeană» la Centenar

Sfârșitul Marelui Război și împlinirea idealului național‑statal în 1918 au reprezentat pentru români, acum un veac, începutul unei noi epoci mult mai complexă, în care culturii, vieții spirituale le‑au revenit un rol de seamă, în consolidarea statului întregit, în deschiderea societății românești spre modernitate, spre cultura europeană și universală.

Convingerea că trebuia depășit un anumit provincialism pentru a păși cu fermitate în sferele înalte ale culturii europene și mondiale era împărtășită de Liviu Rebreanu, care aprecia: După desăvârșirea unirii neamului românesc, trebuie să urmeze negreșit afirmarea noastră în fața lumii cu o vitalitate extraordinară și cu mari daruri firești vor trebui să producă, în domeniul artelor și al culturii, valori noi încă nebănuite, prin care să dobândim locul de cinste în concertul civilizației universale[1]. Așa cum se exprima și Lucian Blaga, în 1918 s‑au pus Temeiurile unui alt Timp.

Epoca nouă care sta să înceapă după necazurile și bucuriile de acum un secol avea să se concretizeze în câteva realizări de excepție în chiar primul deceniu interbelic, realizări ale culturii naționale, cele mai multe compatibile și chiar peste nivelul atins atunci, de creațiile culturii europene și universale: în 1919, Blaga își publică volumul de cugetări Pietre pentru templul meu și Poemele luminii, începându‑și cariera strălucită. Lovinescu inițiază mișcarea modernistă de la Sburătorul. Nae Ionescu își începe cariera didactică și publicistică; în 1921, Dimitrie Gusti înființează Institutul Social Român, nucleul viitoarei Școli sociologice de la București; Iorga era în plină maturitate creatoare; Rebreanu pune bazele romanului românesc modern.

Constituția din 1923 consacră principiile democratice de organizare a statului și integrarea României Mari în fluxul civilizației europene moderne. O strălucită pleiadă de creatori, din cele mai variate domenii, își asumă noi responsabilități spirituale și dau strălucire culturii române prin operele lor. Enescu, Brâncuși, Coandă, exponenții avangardismului, sunt integrați în viața artistică și științifică europeană. Cultura română s‑a instalat în vârsta ei efectiv modernă și se afirma competitiv în toate registrele semnificative ale creației: artă, filosofie, gândire economică și socială etc. Abia acum va spune Mircea Eliade, creatorii români se eliberează de imperative politice și conjuncturale, având șansa de a se concentra pe creația de ordin spititual[2]. Așa cum bine s‑a apreciat, în comparație cu perioadele anterioare, gândirea filosofică și socială este acum extrem de bogată și variată. Avem poziții raționaliste și iraționaliste, obiectiviste și subiectiviste, spiritualiste sau realiste, apropiate de știință sau contestând valoarea cunoașterii științifice, intuiționiste, fenomenologice sau marxiste. S‑au elaborat sisteme complexe de gândire filosofică și sociologică. Fără a stabili ierarhii valorice, cele mai importante par a fi sistemele elaborate de Blaga, Gusti și Constantin Rădulescu‑Motru. Operele monumentale de mai târziu ale lui Mircea Eliade, C. Noica sau Emil Cioran își au startul de geneză tot în problematica discutată în perioada interbelică[3].

În acest context propice propășirii Noului, în 25 iunie 1919 a apărut la București, întâi săptămânal, revista Ideea Europeană. Critică, artistică și socială, sub conducerea lui Constantin Rădulescu‑Motru, revistă cu o apariție continuă, până la 1 iulie 1928. Publicația era destinată, în primul rând, cunoașterii raporturilor dintre cultura românească și cultura europeană și își propunea să informeze publicul românesc asupra curentelor de idei și transformărilor sociale din Europa, interpretând totodată, cu obiectivitate, pe cele din cuprinsul românesc[4].

Brandul Ideea Europeană de acum un secol a fost preluat, astăzi, de Fundația Culturală Ideea Europeană, ce are ca scop lansarea și propagarea valorilor democrației, a dialogului multicultural, a valorilor culturii, a literaturii române vii și integrarea lor în circuitul de valori europene și universale etc., brand important, revitalizat în noul context intern și internațional al culturii române contemporane.

Reînnodând tradiția, cu origini chiar în secolul XIX, cu importanta contribuție a revistei lui Motru din iunie 1919, Fundația Culturală Ideea Europeană înseamnă acum prestigiu, direcție în cultură, stil, profesionalism, cultul lucrului bine făcut, eficiență, cultul prieteniei. Din 2006, grupul Ideea Europeană a lansat pe circuitul mass‑media Apelul pentru salvarea culturii române; începând din anul 2013, grupul este editorul revistei de diagnoză socială, politică și culturală Punctul Critic.

Așa cum se sublinia recent, în România interbelică, ideea europeană se împletește cu ideea națională asociată modernismului, pentru că afirmarea naționalului, progresul societății românești sunt legate de sincronizarea cu Europa.

Timpul istoric a trecut, dar ideile au rămas, așa cum le‑au gândit personalitățile culturii române interbelice, idei ridicate astăzi la un alt nivel, susținute cu argumente ce vizează aceleași obiective propuse cu un secol în urmă.

Note:
[1] Dumitru Micu, Ioan Scurtu, Ion Agrigoroaiei, Cadrul general de evoluție a culturii, în Istoria Românilor, vol. VIII, România Întregită (1918‑1940), Ed. Enciclopedică, București, 2003, p. 640.
[2] Grigore Georgiu, Istoria culturii române moderne, Ediția a 2‑a, București, Ed. Comunicare.ro, 2002, p. 249.
[3] Ibidem, p. 251.
[4] I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești:1790‑1990, Ediția a II‑a revizuită și completată, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1996, pp. 233‑234.

Prof. dr. Vasile PASAILĂ

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Vasile Pasaila

Vasile Pasailă – Profesor, licenţiat în istorie, doctor în istorie/gradul I didactic. Născut: 13 septembrie 1950, Com. Straja, Jud Suceava, România Domeniul ocupaţional: Colegiul Naţional “Elena Cuza” Bucureşti Educaţie şi formare:  1965  –   1969  –  Liceul Teoretic Vicovul de Sus, [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*