Evoluția presei economice după 1989

Presa economică din România se prezenta la începutul anilor nouăzeci, practic, cu un singur titlu: „Tribuna economică”, o publicație care se adresa, cu precădere, specialiștilor din domeniul financiar‑contabil. Odată cu apariția mecanismelor economiei de piață și a noilor realități din societatea românească de după 1990, peisajul presei economice și financiare s‑a îmbogățit inițial cu trei noi titluri: „Adevărul Economic”, „Economistul” și „Bursa”, primele două cu profil economic general, ultimul specializat pe piața de capital în curs de formare.

Nevoia de informații cu caracter economico‑financiar și de afaceri a determinat lansarea pe piața românească și a altor publicații de profil care au căutat de la început să‑și găsească propria nișă de audiență. Astfel, au apărut săptămânalul „Capital” (1992), lunarele „Idei de Afaceri” (1992), „Piața Financiară” (1995), „Succes” (1998), „Banii Noştri” (1999) și „Biz” (2000), precum și cotidianul „Ziarul Financiar” (1998). Ca un element comun, majoritatea publicațiilor de profil și‑au propus abordări editoriale concentrate asupra mersului reformei economice în România, atât la nivel macro, cât și micro‑economic. Temele abordate s‑au axat asupra noii legislații, privatizării, dezvoltării sectorului privat, a pieței de capital, a sectorului financiar‑bancar etc.

Presa economică a avut, de asemenea, un rol important în investigarea și dezvăluirea unor afaceri cu caracter ilicit, fraudulos apărute după 1989: jocuri de întrajutorare, fonduri mutuale, cooperative de credit, societăți comerciale fantomă.

Pe măsura dezvoltării economiei de piață și a sectorului privat, cererea de informații și analize specializate s‑a tradus prin creșterea numărului de publicații și a audienței acestora. Conform unui studiu de piață realizat de GFK Romania în 1999, publicul țintă al publicațiilor economice și de afaceri din România se cifra la aproximativ 250.000‑300.000 de cititori potențiali. Majoritatea cititorilor de presă economică și de afaceri aparțineau consumatorilor de evenimente, cei care urmăreau derularea evenimentelor economice, sociale, politice privind spre acest tip de presă ca spre o „autoritate explicativă” care să facă ușor accesibilă înțelegerea acestora. În acest sens, pentru clasa medie, cu un background majoritar în domeniul economic sau în cel tehnic, esențial era accesul la informații, analize și prognoze, perceperea corectă a acestora și înțelegerea consecințelor, a implicațiilor pe care le aveau aceste evenimente, schimbări legislative și administrative. Acestora li s‑a alăturat și o nouă categorie de cititori, în continuă creștere, cea a întreprinzătorilor, foarte interesați de informații competente, practice privind oportunitățile de a iniția și dezvolta propriile afaceri.

După anul 2000, pe piața presei economice au apărut titluri noi: Săptămâna Financiară, Business Magazin, Business Standard, Money Express, Business Week România, Forbes, Money Magazine, New Money etc., ceea ce a condus la o creștere importantă a audienței. Conform Studiului național de audiență (SNA), pentru perioada octombrie 2006‑2007, numărul total al cititorilor de presă economică și financiară era de 714.000 persoane.

Succesul de care s‑a bucurat presa economică și de afaceri după 1990 s‑a clădit pe un format și concept nou, propus de editori și redactori specializați, care urmăreau prezentarea realităților economice ca experiențe de viață, pe înțelesul tuturor. De altfel, cele mai cunoscute publicații de business, Capital și Ziarul Financiar, au beneficiat încă de la lansare de studii de piață solide pe baza cărora au fost identificate publicul țintă și tipologia sa, precum și așteptările acestuia în ceea ce privește conținutul editorial.

Criza economică mondială din 2008 a avut, însă, un impact nefast asupra evoluției presei din România, publicațiile de business urmând firesc tendința de scădere dramatică a audienței presei scrise.

În era comunicațiilor mobile, atenția consumatorilor de informații economice și de afaceri s‑a îndepărtat de publicațiile clasice, pe suport de hârtie, și s‑a îndreptat rapid în ultimii ani spre conținutul oferit de o multitudine de site‑uri online.

Astfel, pe lângă edițiile online ale principalelor publicații cu profil de business (Ziarul Financiar, Capital), cititorii accesează acum, în timp real, analize și prognoze privind piața românească și piețele internaționale și pot interacționa pe pagini web cum ar fi: hotnews.ro, profit.ro, business24.ro, wall‑street.ro, bankingnews.ro, ziare.com, dailybusiness.ro etc.

Oameni de afaceri, întreprinzători, studenți și alte categorii de consumatori de informații economice au azi acces în timp real la un conținut divers, sintetizat și personalizat, care le permite luarea de decizii rapide pentru investiții financiare sau imobiliare, identificarea de oportunități în dezvoltarea carierei, găsirea de parteneri de business, accesarea de fonduri de finanțare a propriilor afaceri sau opțiuni de dezvoltare personală și divertisment.

Valentin NEGOIȚĂ

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*