Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Mitteleuropa - noua falie în spaţiul euro-comunitar » Eugen Gasnaș: Europa Mediană – un seismograf al Europei

Eugen Gasnaș: Europa Mediană – un seismograf al Europei

Europa Mediană – un seismograf al Europei[1]

Într‑o carte de referință pentru această parte atât de încercată a continentului nostru, intitulată „Europa Centrală în Europa secolului al XX‑lea”, se avansează un nou concept, acela de Europă Mediană, care este mult mai cuprinzător decât Europa Centrală și care s‑a născut din dificultatea de a defini din punct de vedere geografic denumirile deja existente, cum ar fi Europa Centrală și de Est, Europa Balcanică, Europa Dunăreană etc. În viziunea istoricilor francezi, Europa Mediană este un concept foarte vast, care pornește de la Marea Baltică la nord la Marea Neagră și Marea Adriatică la sud, de la Germania la vest la Rusia la est. Autorii încearcă, astfel, să combată tendința de a împinge această zonă la periferie, deși se dovedește că este mult mai importantă pentru istoria Europei.

Și pentru a înțelege această istorie a Europei Mediane este necesar să se extindă distanța focală și să o readucem în contextul european de ansamblu. O reîntoarcere în timp ne arată că această parte a Europei a fost înconjurată, cu câteva secole în urmă, de mari puteri, rusă, germană, otomană. Țările care au apărut de‑a lungul timpului au fost cotropite şi dominate de aceste imperii. Iar ce s‑a întâmplat după al Doilea Război Mondial a fost similar cu o absorbție a aproape întregii zone de către Uniunea Sovietică.

La o privire retrospectivă asupra evenimentelor majore europene, începând cu primul război european, care este Războiul de Treizeci de ani, el a fost declanșat în 1618 la Praga. Puțin mai departe, construcția unui imperiu german a început în 1866 în Sadowa. Anul 1914 este anul atentatului de la Sarajevo, în partea de sud a Europei Mediane. Anul 1939 marchează izbucnirea celui de‑al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă. Anul 1948 aduce împărțirea definitivă a Europei și intrarea în Războiul Rece. Dacă ne apropiem de perioada contemporană, ultimele războaie europene sunt, de asemenea, situate în această regiune, cu războaiele iugoslave în 1991, deceniul anilor ’90, să nu mai vorbim de faliile care divid Ucraina.

În sprijinul ideii că Europa Mediană este inclusiv un seismograf al Europei actuale, autorii aduc ca argument faptul că atât de blamatele curente naționaliste pe care le vedem manifestându‑se în Europa Centrală nu sunt caracteristice doar pentru Europa Centrală. În acest sens, sunt de reamintit ultimele alegeri prezidențiale din Franța, ale căror rezultate au fost în balans până în ultima clipă. De asemenea, în turul al doilea a ajuns un reprezentant al extremei drepte împotriva unui candidat care putea fi descris ca de centru, deși tot la fel de bine putea ajunge și un reprezentant al extremei stângi franceze, care, astfel, ar fi fost opus unui reprezentant al extremistei drepte. Aceste fenomene de repliere națională, de supralicitare naționalistă sunt fenomene europene, care pot fi văzute în Marea Britanie – Scoția, în Spania – Catalonia, cât și în multe alte părți. În opinia istoricilor francezi, Europa Centrală este revelatoare pentru climatul general actual din Europa.

Într‑un studiu deosebit de critic privind maniera în care au acționat unele state occidentale față de țările recent ieșite din comunism, analistul Thibaud Cassel publică în Visegrad Post[2] un articol institulat l’Europe Centrale et l’économie européenne, în care afirmă: „La începutul anilor 1990, economiile mature ale Occidentului au văzut ce chilipir îl reprezentau aceste așa‑numite țări «emergente», care nu erau altceva decât niște piețe emergente care se pretau la o cvasi‑punere în valoare «colonială» prin capacitatea de absorbție a produselor venite din țările bogate (în special prin multinaționalele lor) și prin utilizarea forței locale de muncă pentru a spori profiturile acelorași companii multinaționale (prin relocare/expați). Deci, aceste țări nu au avut posibilitatea de a‑și alege propriul rol. Ele au fost dezindustrializate înainte de a fi reindustrializate, pentru a se potrivi nevoilor capitalismului occidental.”

Companiile multinaționale s‑au organizat astfel încât să plătească tot mai puține impozite și, așa cum același ziar Visegrád Post a arătat recent, deși România a înregistrat o creștere a PIB‑ului de 7% anul trecut/…/ veniturile fiscale ale statului român din impozitul pe profit au scăzut cu 7%. Beneficiile acestei fraude legale se adaugă astfel la excedentele deja uriașe pe care le poate genera costul redus al forței de muncă în România, ca și în celelalte țări din Europa Centrală și de Est.

Un alt aspect al subordonării economice a acestei regiuni se referă la rețelele de distribuție. ONG‑ul Impact 2040, cu sediul în Letonia, care își propune să apere drepturile consumatorilor, s‑a referit, în repetate rânduri, la aspecte privind utilizarea problematică a creditelor BERD, în special fonduri publice, și asta pentru că Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI) și statele membre reprezintă împreună 62,8% din capitalul acestei bănci. ONG‑ul Impact 2040 a arătat că au fost alocate contribuții de sute de milioane de euro pentru a dezvolta un lanț vestit de supermarketuri în țările din Europa Centrală și de Est. Cu sprijinul acestei finanțări publice, o multinațională care patronează acest lanț de supermarketuri a anunțat, acum doi ani, deschiderea a 100 de noi magazine doar în România, pe lângă cele 200 de magazine existente. Acest lucru nu poate duce decât la o situație de monopol în unele zone, generând o serie de efecte care vor sufoca dezvoltarea firească a economiilor locale, cum ar fi:

  • Excluderea produselor locale, chiar dacă acestea sunt de calitate superioară, în beneficiul produselor de marcă, în special alimentele industriale provenite din Europa de Vest (de ex. excedentul agricol german se explică în acest fel).
  • Vânzări în pierdere pentru eliminarea jucătorilor locali în comerțul cu amănuntul mic, la care calitatea medie a produselor este mai mare.

Și asta profitând de finanțări publice.

Fondurile structurale fac parte din aceeași logică de „dezvoltare” ca și BERD. Ceea ce diferă este originea fondurilor. Acestea provin în principal din buzunarul contribuabililor și nu de la acționari. Prin urmare, acestea nu sunt împrumuturi, ci instrumente puse în aplicare de UE pentru a transforma Europa într‑un întreg economic coerent și pentru a obține apoi beneficii reciproce. Mai mult, în același spirit de cooperare, cofinanțarea proiectelor necesită participarea țărilor beneficiare. Din punct de vedere strict economic, fondurile structurale reprezintă aspectul instituțional al dublei logici liberale: dezvoltarea pieței și, în același timp, a societății care este cel mai bine adaptată la această dezvoltare (așa‑numita societate „deschisă“). Bineînțeles, această dublă dezvoltare se desfășoară sub bagheta statului de drept.

Economistul Thomas Pikketty afirmă, într‑un interviu pentru ziarul The Guardian, intitulat Un manifest pentru Europa[3], că: „Fluxurile profiturilor de astăzi către proprietarii de firme și acționari depășesc cu mult transferurile europene care merg în sens invers. Fondurile structurale nu sunt niște pomeni, ci o investiție lucrativă”. Concluzia la care ajunge este că: „…o bună parte din veniturile substanțiale ale capitalului central și est‑european sunt vărsate în străinătate”.

Bineînțeles că antagonismul nu este între economiile din Europa Centrală și de Est și cele din Vest, ci între cei care produc, oriunde s‑ar afla ei, și cei care își trag cele mai mare beneficii. De fapt, profiturile generate de o companie națională, fie ea germană sau franceză, nu se întorc în țările respective, ci în buzunarele acționarilor și al celor happy few din economia globalizată.

Cu excepția Slovaciei, țările din Grupul Vişegrád nu s‑au alăturat încă zonei euro. Moneda este instrumentul indispensabil al unei politici economice naționale. Rata de schimb face posibilă menținerea unei anumite competitivități, pe care se bazează realizările lor economice, fiind ferite și de presiunile Băncii Centrale Europene, care sunt exercitate atât de puternic asupra fiecărui guvern din zona Euro. După cum economistul Charles Gave a prezis, într‑un interviu[4], chiar înainte de introducerea monedei unice, „euro va avea ca efect prea multe case în Spania, prea multe fabrici în Germania și prea mulți funcționari în Franța”.

Tot mai vizibil poate fi percepută o nouă linie de divizare în cadrul Uniunii Europe, care urmează cursul Cortinei de Fier, și care reunește Polonia, Ungaria și Republica Cehă, trei dintre cele patru țări membre ale Grupului de la Vişegrad. Contenciosul politic privind cotele de migrație a dus, în ultimii ani, la cristalizarea unor tensiuni preponderent economice, dar nu numai, care traversează Uniunea, și s‑au transpus recent într‑o inițiativă a Comisiei Europene ce condiționează distribuția fondurilor structurale europene de anumite criterii, inclusiv cele legate de funcționarea statului de drept.

Această starea tensionată nu înseamnă însă că Europa Centrală ar fi destinată să urmeze exemplul britanic, că Brexit‑ul ar putea fi, în curând, urmat, să spunem, de un Polexit? Acest lucru este puțin probabil pentru că susținătorii unității sunt, încă, atât de numeroși în Europa Centrală și de Est, iar factori precum libertatea de mișcare, subvențiile europene sau piața unică pot coagula majorități în favoarea rămânerii în Uniune. Ca să nu mai vorbim și de faptul că un atare scenariu este tot mai puțin posibil, deoarece Brexit‑ul se transformă într‑un adevărat haos în Marea Britanie.

Un alt element se referă la securitatea acestei zone, care subsumează securitatea națională a tuturor țărilor din centrul și estul Europei și care presupune, tot mai mult, consolidarea cooperării în cadrul politicii de apărare și securitate europeană.

Recent, Comisia Europeană a emis un comunicat prin care atenționează aceste state membre ale UE, dar și membre ale Alianței Atlantice, ce se mișcă, cu o viteză îngrijorătoare, tot mai departe de valorile pe care se bazează unitatea europeană. Dar care ar fi cauzele? Mulți analiști invocă, poate pe bună dreptate, faptul că statele de‑abia ieșite din fostul bloc sovietic și‑au recâștigat nu cu mult timp în urmă independența și, de aceea, nu sunt dispuse să comunitarizeze suveranitatea de care doresc acum să se bucure deplin.

 O altă realitatea este că extrema dreaptă a renascut peste tot în Europa și Europa Centrală nu putea face excepție de la această tendinţă emergentă. Extrema dreaptă și naționalismul maghiar, dar și cel polonez își au rădăcini care datează din perioada interbelică, existând o afiliere directă, care nu a fost întreruptă de apariția dreptei liberale de inspirație liberal‑creștină. Și nu trebuie omis faptul că dreapta radicală și extrema dreaptă sunt puternice în această zonă, întrucât există un șoc cultural între vechii și noii membri ai Uniunii. Văzut din Est, declinul credinței, liberatatea sexuală, ca să nu vorbim despre căsătoriile gay, sau primirea refugiaților sirieni sunt toate semnele unei decadențe de neînțeles care inspiră teamă și față de care mulţi simt că trebuie să ia atitudine.

În cazul în care unitatea civilizațio­nală a continentului este exprimată de națiuni, și nu împotriva lor, complementaritatea și parteneriatele europene se vor dezvolta pe baza unor economii naționale robuste, care își vor extrage forța din propriul dinamism local.

Note:[1] Acest titlu a fost inspirat de recent publicata lucrare a istoricilor francezi Antoine Marès și Alain Soubigou, L’Europe centrale dans l’Europe du XXème siècle, Ed. Ellipses, Paris, decembrie 2017.
[2] www.VisegradPost.com
[3] www.theguardian.com
[4] http://www.businessinsider.com

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*