Punctul Critic » Articole scrise de Punctul Critic (pagina 6)

Articole scrise de Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității analizelor și studiilor publicate. Originalitatea și interesul pe care publicația [...]

Vasile Simileanu: Matrici civilizaţionale şi multiculturalism

Abstract: Real, palpable culture exists only in the concrete hypostases of diversity. In this context, culture is the multiplier of diversity. Contemporary culture, associated with the term global, can be analyzed as a result of fundamental changes that are manifested in social, political, economic, demographic and religious terms. The historical stage that we cross, knows relevant spatio‑temporal and aesthetic changes ...

citește »

Gheorghe Schwartz: Relaţia dintre cultura naţională şi multiculturalitate

„Gândeşte‑te adesea la legătura dintre toate lucrurile din lume şi la raporturile dintre ele. Căci toate sunt împletite între ele, într‑un anumit mod şi prin aceasta toate îşi sunt prietene:” (Marcus Aurelius) Psihicul individului om se rezumă la nevoia de securitate, la sex şi la dialogul cu eternitatea. Din acesta din urmă fac parte şi lucruri care nu sunt strict ...

citește »

Victor Neumann: Naţiunea multiculturală. O perspectivă asupra identităţii României

Încărcătura ideologică pe care istoricii, filologii, sociologii, etnografii şi, pe urmele lor, oamenii politici o atribuie conceptelor de român şi minoritar, felul în care ei înţeleg diferențele dintre cele două concepte în cadrul aceluiaşi stat, ne îndeamnă să formulăm câteva întrebări: Ce înseamnă să fii român? Care sunt elementele sociale, culturale, religioase ce definesc conceptul de român? Ce pondere are ...

citește »

Neagu Udroiu: Cultura – substratul identităţii şi demnităţii naţionale. Cazul finlandez

Antrenați în definirea conceptului de identitate națională, teoreticienii genului convoacă termeni diverși, nu o dată de complexitate aparte, mai greu de cuprins fără abordări suplimentare. Nu lipsesc în această operație de juxtapunere câțiva vectori unificatori, considerați verigi de esență: istoria, limba, credința, obiceiurile, tradițiile. Cultura este privită, fără echivoc, drept cariatidă. Finlanda, ca stat – recurg la acest exemplu fiindu‑mi ...

citește »

Sorin Mitulescu: Școala românească și multiculturalismul. Pe marginea unui proiect internațional și a unui punct de vedere

Abstract: Participating in an international project on increasing school inclusion through education for democracy and human rights and reading a critical article on multiculturalism raised issues of school evolution in the contemporary world. The projects have shown that in the globalized world in which we live, with a long‑distance mobile population deployed rapidly, education services must be prepared to receive ...

citește »

Alexandra Bucur: Condiția de străin în contextul multiculturalismului

În condițiile eterogenizării societății, diversitatea reprezintă un element definitoriu. După abordarea fenomenului migrației, ni se pare firesc să prezentăm câteva reflecții legate de condiția străinului în contextul multiculturalismului. Migrația conduce la întâlnirea unor persoane ce sunt purtătoare ale unor culturi diferite, religioase, lingvistice și etnice.[1] Datorită intensificării recente a mobi­lității internaționale în Europa, societatea este expusă unei game mult mai ...

citește »

Dacian Vasincu: Noi practici de consum social şi cultural în România. Emergenţa Hipster

„Orice discurs, profan sau savant, asupra consumului se articulează pe această secvenţă mitologică de basm: un Om «dotat» cu nevoi care‑l «poartă» către obiecte ce‑i «oferă» satisfacţie. Cum omul cu pricina nu este niciodată pe deplin satisfăcut (ceea ce, de altfel, i se reproşează), povestea se repetă la nesfârşit, cu limpezimea perfectă a vechilor fabule. În faţa ei, unii rămân ...

citește »

Eugen Gasnaș: Brexit‑ul și consecințele sale lingvistice

Atât înainte, dar mai ales după 23 iunie 2016, data când a avut loc referendumul în care s‑a decis ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, discuții deosebit de aprinse s‑au iscat în jurul unor probleme spinoase generate de consecințele economice și politice ale acestei decizii. Și când părea că Brexit‑ul fusese abordat din toate unghiurile posibile, iată că, în ...

citește »

Nicolae Mareş: Regina Maria a României – diplomat desăvârşit în serviciul cauzei naţionale

Despre Regina Maria s‑a scris mult, şi totuşi prea puţin pentru a înfăţişa şi mai ales pentru a oglindi la adevărata valoare personalitatea ei complexă, pline de afecţiune, de dăruire şi dragoste faţă de poporul român, faţă de cauza istorică a naţiunii române. Ea a fost printre personalităţile cele mai proeminente care a înţeles locul României ca ţară şi aspiraţiile ...

citește »

Vasile Pasailă: Cultura – factor de consolidare și modernizare a României întregite după 1918

Realizarea statului național unitar prin actele plebiscitare din 1918, Marea Unire, suma vieţii noastre istorice, după o expresie eminesciană referitoare la dobândirea suveranității naționale, a deschis noi orizonturi culturii, vieții spirituale, domenii care au cunoscut o înflorire fără precedent în anii dintre cele două Războaie Mondiale. Mircea Eliade, un adevărat purtător de cuvânt al generației tinere din perioada interbelică, era ...

citește »