Punctul Critic » Articole scrise de Punctul Critic (pagina 5)

Articole scrise de Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității analizelor și studiilor publicate. Originalitatea și interesul pe care publicația [...]

Septimiu Chelcea: Gelozia – „monstrul cu ochii verzi‑gălbui” (Eseu psihosociologic)

Despre persoanele geloase, despre gândurile, sentimentele și comportamentele lor s‑au spus multe vorbe de spirit. În „Othello, maurul din Veneția” (actul III, scena 3), William Shakespeare a asociat geloziei culoarea verde‑gălbui, dezvăluind lumii că gelozia este un „Monstru cu ochii verzi‑gălbui” (the green‑eyed monster). Marele Will, în Comedia erorilor (1592), aprecia că „Vorbele veninoase ale unei soții geloase sunt mai ...

citește »

Irina Airinei: Cu Fania Oz la Ceasul Speranței

Scriitoarea israeliană Fania Oz-Salzberger a venit în România, în perioada 3‑5 iunie 2016, la Salonul Internațional de Carte Bookfest cu prilejul lansării în limba română a volumului „Evreii şi cuvintele”, scris împreună cu tatăl domniei sale, Amos Oz. Istoricul Fania‑Oz Salzberger, una dintre cele mai mai îndrăgite personalităţi ale spaţiului cultural israelian, profesor la Universitatea din Haifa și director al ...

citește »

Revista Punctul Critic 3 (21) 2017: Disidenţă, opoziţie, critică antisistem

Punctul critic nr. 03 (21) 2017 Disidenţă, opoziţie, critică antisistem Lumea în care trăim învederează nu numai o multitudine de trenduri și conexiuni a căror anvergură și complexitate contrariază ci și fenomene de criză, discordanțe și discontinuități procesuale. Stările de echilibru și relativ consens între actorii politici și forțele sociale alternează sau coexistă cu situații conflictuale, manifestări fățișe sau latente ...

citește »

Ilie Popa: Ghiță Ionescu, deschizător de drumuri în teoria politică a opoziției

La mijlocul anilor ’60, a existat un interes major, atât în Europa, cât și în America, pentru definirea conceptului de opoziție ca obiect de studiu academic. În 1965, reputatul politolog Ghiță Ionescu lansează revista Government and Opposition, a cărei tematică va fi chiar definirea opoziției ca instituție democratică și a relației sale cu guvernul. Un an mai târziu, Robert Dahl ...

citește »

Eugen Gasnaș: Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft – noua opoziție politică

Giganții Web – Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft, cunoscuți și sub acronimul GAFAM –, au devenit, în ultimul timp, tot mai vocali, exprimându‑și fără echivoc, în public, pozițiile politice. Mai ieri, liderii acestor companii digitale aveau grijă să se declare, evident din motive strict comerciale, ca fiind apolitici. Pozițiile lor se axau, în primul rând, pe interesele lor primare, folosind ca ...

citește »

Ioan Popa: Opoziție și disidență în perioada bolșevismului

Regimul bolșevic instaurat în urmă cu un secol în Rusia, acest experiment social de proporții gigantice („cel mai grandios spectacol de experimentare socială, din câte cunoaște istoria universală”, cum îl califica sociologul Dimitrie Gusti – (1, p. 43), reprezintă un caz aparte, unic în felul său, dar și o sursă de studiu a varietății formelor de reprimare și degradare a ...

citește »

Petre Negură: Nici eroi, nici trădători

Postulatul de la care pornește acest demers este acela că numai o analiză socială transversală a literaturii „realist‑socialiste”, extinsă la analiza autorilor și a publicului acestora, a instanțelor de control și de consacrare, poate depăși reducționalismul de care se lovesc inevitabil abordările strict literare sau politice. De fapt, aceste abordări nu fac decât să reformuleze discursul pe care creatorii literaturii ...

citește »

Maria Pilchin: Ion Vatamanu şi (al)chimia traducerilor în laboratorul dictaturii

Ion Vatamanu este scriitorul care interesează prin personalitatea şi biografia sa în primul rând. CV‑ul auctorial nu poate să nu reţină atenţia. Poetul‑chimist, un fel de oximoron, te face să te apropii de el într‑un fel aparte, cu o preocupare deosebită pentru această interdisciplinaritate mai rar întâlnită în acea perioadă, remarcată şi de alţii, chiar de prefaţatorul volumului de debut, ...

citește »

Şerban Cionoff: Pseudodisidenţa anticeauşistă şi deliciile postcomunismului (Studiu de caz)

Când, pe 30 decembrie 1989, Gabriel Liiceanu lansa fulminantul „Apel către lichele” – pe care una dintre vocile cele mai sonore ale proaspăt constituitului GDS îl va decreta că este „un document electrizant ca mesaj și formidabil ca scriitură” – puțini erau cei care știau prea multe lucruri despre autor. Dar, pe fondul emoției colective, al zvonurilor în cascadă și ...

citește »

Sonia Cristina Stan: Faptul divers, cuceririle ştiinţifice şi ocolirea discursului ideologic în presa comunistă din România

Sonia Cristina Stan[1] În timpul regimului comunist, puţine erau informaţiile de presă care scăpau retoricii propagandistice a Partidului Comunist Român. Cu toate acestea, ele nu erau cu totul inexistente. Se constituiau de regulă din puţinele ştiri de fapt divers (interne, dar mai ales internaţionale), informaţiile utilitare, răspunsurile la scrisorile adresate redacţiei şi cam atât. Cercetarea noastră s‑a focalizat asupra a ...

citește »