Punctul Critic » Articole scrise de Punctul Critic (pagina 4)

Articole scrise de Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității analizelor și studiilor publicate. Originalitatea și interesul pe care publicația [...]

Pactul Mondial privind Dreptul la Mediu – Cadrul juridic global unic pentru protejarea mediului

Dacă dreptul la mediu este recunoscut ca drept fundamental al omului, garantarea respectării acestuia la nivel mondial, regional sau național este încă departe de a deveni o realitate. Dovada o reprezintă edificiul juridic al standardelor de drepturile omului, clădit de principalul autor și redactor al Declarației Universale a Drepturilor Omului din 1948, eminentul jurist René Cassin. Această construcție a fost ...

citește »

Cea de‑a doua Conferință mondială consacrată jurnalismului constructiv

Declarația Universală a Drepturilor Omului, de la a cărei adoptare s‑au împlinit, la 10 decembrie 2018, 70 ani, prevede în articolul 19 dreptul oricărei persoane la libertatea de opinie și de expresie care implică libertatea de a avea opinie fără amestec din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a difuza, fără a ține cont ...

citește »

Punctul critic nr. 4 (26) 2018: România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană

Punctul critic nr. 4 (26) 2018 România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană Dincolo de succesiunea evenimentelor, se află însă încărcătura emoțională a arcului așteptării înfăptuirii idealului unității naționale depline. Se află noianul de suferințe tăcute și umilințe sublimate în încredințarea că ziua izbăvirii naționale va veni. Se află puterea unui ideal nicicând abandonat. Se află acțiunea tenace și ...

citește »

1918 – Victoria principiului naţionalităţilor în Europa

În Evul Mediu, statele europene erau constituite pe baza principiului dinastic, monarhii respectivi disputându‑şi teritoriile şi influenţa, fără a ţine seama de caracteristicile fiecărui popor şi de drepturile persoanelor care‑l alcătuiau[1]. Acest principiu a fost contestat de Marea Revoluţie Franceză, care la 26 august 1789 a adoptat Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului[2], document fundamental pentru organizarea statelor pe baze moderne. ...

citește »

Contextul intern şi extern al Întregirii României în 1918

În pofida victoriilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, situaţia de pe front şi evoluţia evenimentelor din Rusia în a doua jumătate a anului 1917 au influenţat soarta României, aflată într‑o stare de cumpănă sesizată de diplomaţia acelor vremuri. O primă remarcă în acest sens se desprinde din raportul ataşatului militar al Belgiei la Paris, I. Lambert, care la 23 ...

citește »

Propaganda românească în străinătate în sprijinul Marii Uniri din 1918

Începutul anului 1918 găsea România într‑o stare critică, izolată și înconjurată din toate părțile de forțele Puterilor Centrale. În aceste condiții acțiunile de propagandă ale emigranților români întreprinse în anii anteriori[1] capătă noi dimensiuni devenind cruciale pentru împlinirea năzuințelor de unitate națională. Efortul intelectual, abilitățile diplomatice și patriotismul de care au dat dovadă acești români a fost remarcabil. Pe de ...

citește »

Dobrogea – anul 1918

Evoluţia Dobrogei pe parcursul anului 1918, ultimul al Marelui Război, cum l‑au numit contemporanii, a fost marcată de efectul factorilor interni ce au acţionat în regiune după intrarea României în conflagrație, în vara anului 1916, şi aici prioritate a avut evoluția dramatică a frontului sud‑dobrogean care a dus la ocuparea de către trupele Puterilor Centrale a celei mai mari părţi ...

citește »

Hotare naturale şi statalitate în viziunea şcolii româneşti de geopolitică

Dezvoltată în ajunul şi în timpul celei de‑a doua conflagraţii mondiale, şcoala românească de geopolitică s‑a conturat ca o şcoală ad‑hoc, prin contribuţiile uneori disparate răzleţe și nesistematice, dar nu mai puţin valoroase, ale geografilor Ion Conea, Simion Mehedinţi, Nicolae Al. Rădulescu, Vintilă Mihăilescu, Mihai Popa‑Vereş, Mihai David, Nicolae M. Popp, Constantin Brătescu și Victor Tufescu, ale istoricilor Nicolae Iorga, ...

citește »

Globalism versus particularism

Modernitatea a schimbat sensul termenilor de cultură și civilizație. O definiție simplă a culturii o indică drept totalitatea valorilor definitorii pentru societate în toate momentele existenței sale, civilizația fiind, din aceeași perspectivă simplificatoare, transpunerea acestor valori în bunuri consumabile, utilizate cotidian. Există, susțin destui cercetători ai ierarhiilor axiologice ale diverselor comunități umane inventariate de Istorie, valori general‑umane, cu caracter invariant, ...

citește »

Spitzenkandidaten sau despre jocurile de putere de la Bruxelles

Sistemul Sptizenkandidaten, aplicat pentru prima dată în 2014, se bazează pe principiul ca persoana care se află în fruntea listei partidului care a adunat cele mai multe voturi în cadrul alegerilor europene să devină președintele Comisiei Europene. Jean‑Claude Juncker a devenit șef al Comisiei prin aplicarea acestui sistem, după ce partidul său, PPE, a trecut primul linia de sosire în ...

citește »