Punctul Critic » Articole scrise de Punctul Critic (pagina 23)

Articole scrise de Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității analizelor și studiilor publicate. Originalitatea și interesul pe care publicația [...]

Dan Banciu: Percepţia publică a justiţiei din România

Precizări introductive În orice societate, justiţia reprezintă instituţia fundamentală care asigură exercitarea neîngrădită de către indivizi a drepturilor şi obligaţiilor lor fundamentale, precum şi egalitatea acestora în faţa legii. Pentru acest motiv, existenţa şi funcţionarea statului de drept, acceptarea valorilor şi normelor acestuia presupune încrederea indivizilor în administrarea actului de justiţie, astfel încât personalul din justiţie să se bucure de ...

citește »

Ionuț-Bogdan Berceanu: Aspecte ale convergenţei administrative la nivelul Uniunii Europene

Introducere Analizând contextul european, putem spune că acesta prezintă câteva caracteristici care pot permite convergenţa administrativă şi un spaţiu administrativ european, dar totodată, ca în orice proces, pot fi regăsite şi elemente care contravin acestei direcţii[1]. Astfel, studiile privind modalitatea în care sistemele administrative răspund în faţa presiunii create de către UE prin procesul acesteia de integrare europeană au efect ...

citește »

Angela Banciu: Constituţia României la douăzeci şi cinci de ani de la promulgare

Constituţia României de la 1991 între istorie şi actualitate Constituţia din 1991 a fost elaborată şi adoptată după evenimentele din 1989, care au marcat prăbuşirea regimului comunist din România. În acest context, este important de relevat că primul act instituţional al noii puteri a fost comunicatul Consiliul FSN din 22 decembrie 1989[1], care conţinea „in nuce” o serie de principii ...

citește »

Petru Emil Stanciu: “Crimeea schimbă lumea”

La un simplu search pe Google, pentru sintagma „criza‑din‑ucraina” obținem aproximativ 466.000 (de) rezultate (0,67 secunde), iar pentru binomul „ukraina crimeea” nu mai puțin de 489.000 (de) rezultate (0,64 secunde), ceea ce este nu numai firesc, ci și simptomatic. Criza politică din Ucraina, izbucnită acum mai bine de doi ani şi care a culminat cu pierderea Crimeei, a făcut ca ...

citește »

Nicolae Enciu: „Agronomi români de elită născuţi pe plaiuri basarabene şi bucovinene”

La finele anului 2015, editura PIM din Iaşi a lansat o lucrare cu un titlu mai puţin obişnuit, – Agronomi români de elită născuţi pe plaiuri basarabene şi bucovinene[1], – avându‑l în calitate de coordonator pe membrul de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu‑Şişeşti” din Bucureşti, Dr. Gheorghe Bernaz. Aşa cum explică prefaţatorul respectivului proiect editorial, ...

citește »

Revista Punctul critic nr. 01 (15) /2016: Societăţi deschise, societăţi închise

Revista Punctul critic nr. 01 (15) /2016: Societăţi deschise, societăţi închise Sumar: Editorial • Cristi Pantelimon, Aziluri, instituții totale și societatea așa‑zis deschisă / 5  Societăţi deschise , societăţi închise • Mihai‑Bogdan Marian, Societatea deschisă, de la teorie la realitate socială. Practica societății deschise în societatea românească postdecembristă / 13 • Lucian Rotariu, Ultima raţiune a libertăţii: închisoarea. Alegeri, obişnuinţe ...

citește »

Cristi Pantelimon: Aziluri, instituții totale și societatea așa‑zis deschisă

Se vorbește astăzi foarte mult despre „societatea deschisă”. Paradoxal, spre deosebire de deceniile anterioare, se vorbește mai puțin acum despre universul concentraționar, despre instituțiile de reeducare, despre „instituțiile totale”, așa cum le‑a denumit cândva Erving Goffman, autor care merită citit cu atenție mai ales din perspectiva actuală a așa‑numitei „societăți deschise”. Cea mai importantă idee care traversează cartea (celebră) a ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian, Societatea deschisă, de la teorie la realitate socială. Practica societății deschise în societatea românească postdecembristă

Societatea deschisă reprezintă un concept a cărui expresie, pe cât de prezentă este în realitatea cotidiană, pe atât de generatoare de controverse s‑a dovedit a fi. Complexitatea sa rezidă în faptul că idealurile umanitare pe care le include teoria societății deschise sunt însoțite de o sumedenie de puncte de inflexiune, care se pot transforma în adevărate capcane în care ar ...

citește »

Lucian Rotariu: Ultima raţiune a libertăţii: închisoarea. Alegeri, obişnuinţe şi evadări cotidiene în spaţiul carceral

Închisoarea este ultima destinație posibilă a unei societăți prin care comunitatea își exercită granița socială, morală și normativă. O instituție totală ce oferă o mobilitate scăzută și un grad de libertate similar poate avea efecte contrare așteptărilor societății. Neutralizarea individului pentru perioade limitate de timp nu poate fi suficientă într‑o societate a comunicării și a deschiderii față de alții. Această ...

citește »