Punctul Critic » Articole scrise de Punctul Critic (pagina 10)

Articole scrise de Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității analizelor și studiilor publicate. Originalitatea și interesul pe care publicația [...]

Revista Punctul Critic nr. 1 (23) 2018: Europa şi spectrul secesionismului

Punctul critic nr. 01 (23) 2018 Europa şi spectrul secesionismului Procesul extinderii Uniunii Europene la începutul mileniului III a constituit, în mod paradoxal şi sursa unei inflexiuni imprevizibile, caracterizate prin accentuarea şi hipertrofierea chiar a unor tendinţe latente de afirmare a unor particularisme fragmentare, diferenţieri regionaliste şi mişcări centrifugale, care în scurt timp aveau sa-şi arate îngrijorătoarele repercursiuni:Brexit-ul, referendumul pentru ...

citește »

Irina Moroianu Zlătescu: Drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale

Un ghid mondial al minorităților și al popoarelor indigene, realizat sub egida Universității Națiunilor Unite, prezenta minoritățile de pe toate continentele[1]. Potrivit mai multor estimări, numărul grupurilor minoritare, care diferă de majoritatea populației prin rasă, etnie, limbă, cultură sau religie, ajunge la nivelul miilor. În ceea ce privește Europa, documentele din ultimele decenii menționează în jur de șaizeci de minorități[2]. ...

citește »

Eugen Gasnaș: Suveranitate și globalizare

De‑a lungul ultimelor secole, conceptul de suveranitate a suferit mai multe evoluții semantice. Evul Mediu a perceput suveranitatea prin raportare la Dumnezeul monoteist, singurul purtător al acestei suveranități. Revoluțiile republicane din secolul al XVIII‑lea, inspirate de Iluminism, au transferat această suveranitate de la rege la popor, prin intermediul națiunii. În „societățile post‑moderne”, fluxurile de orice natură care depășesc sau chiar ...

citește »

Sebastian Simion: Integrare și fragmentare în Uniunea Europeană: mișcările secesioniste

Actualmente, la nivelul Uniunii Europene, propensiunea către o mai pronunţată autonomie regională în diverse state, tendința mai mult sau mai puțin generalizată către restrângerea atributelor guvernelor centrale sunt părți ale unui proces în desfășurare – societatea, hiper‑pluralistă, dorește o dispersare a puterii pe arii extinse, corespuzător cu creșterea scepticismului privitor la puterea statului centralizat. Deconstrucția statului modern se desfășoară cu ...

citește »

Luminița Iordache: Statul unitar naţional şi provocările secesionismului

Abstract: Apariția mișcărilor secesioniste a fost clădită dintotdeauna pe considerente economice, politice și culturale, această enumerare nefiind întâmplătoare, ci reprezentând ordinea importanței lor. Secesionismul a devenit o problemă serioasă a statelor din Europa, care poate altera harta continentului în secolul XXI. Luând în considerare evenimentele istorice ce au marcat fiecare continent de‑a lungul secolelor, mișcările secesioniste au devenit un subiect ...

citește »

Gheorghe Stoica Lencan: Italia: confruntările politico‑electorale şi miza Padaniei

În mai 2000, la un Simpozion Internațional organizat la Galați a participat și un profesor celebru din Italia, fost partizan în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial. El ne‑a oferit o interesantă lucrare a sa, intitulată „Istoria italienilor”. Este vorba despre Giuliano Procacci, un mare intelectual italian, specialist în Machiavelli și Gramsci, care și‑a argumentat titlul cărții sale ce fusese ...

citește »

Taraş Dobrovolskyy: Secesionismul în Europa – între separatismul din Occident şi conflictul din Ucraina

Originile secesionismului Ca fenomen social‑politic, secesiunea sau separatismul este cunoscut de câteva milenii. Ca să demonstrăm acest lucru, e suficient să oferim exemplul iudeilor care vedeau în Iisus un viitor apărător pentru independența provinciei față de Imperiul Roman. Tendințele și proiectele ce vizează separarea de un întreg au apărut odată cu formarea primelor enități statale, frământând elitele politice și comunitatea ...

citește »

Enache Tuşa: Un experiment de modernizare naţională în context european

Consideraţii preliminare  În contextul evenimentelor de la finalul războiului ruso‑turc din 1877‑ 1878, Dobrogea a făcut obiectul unor schimburi teritoriale la iniţiativa Imperiul Rus, care și‑a „rezervat dreptul” de a opera un schimb teritorial însemnând sudul Basarabiei, anexare ratificată în tratatul încheiat la Berlin din iulie 1878. Provincia a fost negociată între Marile Puteri care doreau să‑și consolideze pozițiile la ...

citește »

Bogdan Ionuţ Berceanu: Ipostaze istorice ale instituției şefului de stat în România

Abstract: La data de 1 Decembrie 2018, România sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire și constituirea statului naţional unitar şi modern român. De‑a lungul acestui memorabil interval istoric, statul român a parcurs diverse perioade care i‑au modificat întregul sistem politico‑administrativ, până la configurarea cunoscută de actuala structură contemporană. Parte a acestor schimbări, din societatea românească privită în ansamblul ...

citește »

Irina Airinei: Privind Israelul în ochi. Acasă la Amos Oz, într‑un Tel Aviv încărcat de amintiri…

Copleșită de farmecul Tel Avivului anilor ꞌ20, cu viziunea Școlii de la Bezalel…Vizitând un anume Tel Aviv, cel al FANIEI OZ, care ne‑a fost ghid, cel al doamnei NILY OZ, cea care ne‑a primit cu soarele în brațe în Parcul Meir, la capătul străzii Bialik… Stradă ai cărei arhitecți, Koplevitz, Levy sau Baerwald, au plănuit construcțiile albe, profilate pe fundalul ...

citește »