Punctul Critic » Articole scrise de Punctul Critic

Articole scrise de Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității analizelor și studiilor publicate. Originalitatea și interesul pe care publicația [...]

Punctul critic nr. 3 (25) 2018: Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Punctul critic nr. 3 (25) 2018 Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural Multiculturalismul se înfăptuiește pe calea și cu pretextul luptei pentru cultura națională. Statul român spriji­nă, deoarece este un stat democratic, afirmarea și conservarea identităților etnice ale minoritățilo și bine face. Dar mai trebuie făcut ceva. Trebu­ie ca, prin toate mijloacele, pe toate căile, Statul român să împiedice ori­ce ...

citește »

Revista Punctul critic nr. 2 (24) 2018: Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar

  Punctul critic nr. 02 (24) 2018 Mitteleuropa – noua falie în spaţiul euro-comunitar Fractura la care asistăm astăzi între Europa de la Bruxelles și cea de la Vișegrad nu reprezintă o noutate, ba mai mult, ea chiar a fost cultivată în contextul post‑Război Rece de către strategii americani pentru a ține în șah o Uniune Europeană al cărei avânt ...

citește »

Sebastian Simion: Grupul de la Vişegrad, între euroscepticism şi „întoarcerea la Europa”

La 15 februarie 1991, la umbra zidurilor ridicate la jumătatea veacului al XIII‑lea de Bèla al IV‑lea al Ungariei, şefii de stat a trei ţări ex‑comuniste – Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia – au pus bazele a ceea ce a devenit cunoscut drept Grupul de la Vişegrad (V3 şi ulterior V4, după divorţul de catifea al Slovaciei de Cehia şi recunoaşterea ...

citește »

Eugen Gasnaș: Europa Mediană – un seismograf al Europei

Europa Mediană – un seismograf al Europei[1] Într‑o carte de referință pentru această parte atât de încercată a continentului nostru, intitulată „Europa Centrală în Europa secolului al XX‑lea”, se avansează un nou concept, acela de Europă Mediană, care este mult mai cuprinzător decât Europa Centrală și care s‑a născut din dificultatea de a defini din punct de vedere geografic denumirile ...

citește »

Vasile Simileanu: România – stat central sud‑est european

Abstract: As we have shown in the many analyzes published over the years, geopolitical research is of particular interest in studying with insistence the conditions that determine the evolution of a nation in a certain geographic space, comprising two distinctive aspects of meaning and importance – the first: relations with the states in the more distant geographic area, and the ...

citește »

Irina Moroianu Zlătescu: Minoritățile și mișcările identitare în Europa Centrală a secolului al XIX‑lea

Așa cum arătam și cu altă ocazie[1], minoritățile s‑au format în diverse epoci istorice, nu întotdeauna din aceleași rațiuni, evident, situația lor fiind diferită de la o țară la alta, de la un continent la altul, Europa nefăcând excepție de la această regulă. De altfel, însăși Biblia oferă o lecție de speranță și de universalitate la adresa minorităților. Așa cum ...

citește »

Raffaella Gherardi: Roberto Ruffilli – riforme istituzionali per una democrazia del „cittadino come arbitro”

Trent’anni fa, il 16 aprile 1988, le Brigate rosse assassinavano, nella sua casa di Forlì, Roberto Ruffilli[1], Professore della Facoltà di Scienze politiche dell’Università di Bologna, allora Senatore del partito della Democrazia Cristiana e membro della „Commissione parlamentare Bozzi”, incaricata di mettere a punto un progetto per attuare riforme istituzionali, rese più che mai urgenti dalla crisi politica di quegli ...

citește »

Raffaella Gherardi: Roberto Ruffilli – reforme instituționale pentru o democrație a „cetățeanului ca arbitru”

În urmă cu 30 de ani, la 16 aprilie 1988, era asasinat de Brigăzile Roșii, în locuința sa din Forlì, Roberto Ruffilli[1], profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din Bologna și senator, în acea vreme, al Partidului Democrat Creștin (DC), membru al „Comisiei Parlamentare Bozzi”, însărcinată cu punerea la punct a unui proiect pentru introducerea unor reforme instituționale, ...

citește »

Ioan Alexandru Florea: Ibn Khaldun – contemporanul nostru

Permanenta actualitate a clasicilor Scrierile lui Ibn Khaldun, în special Prolegomena (al‑muqaddima), au influențat atât gândirea politică și economică arabă, cât și gândirea europeană. În Europa, el a fost redescoperit la începutul secolului al XIX‑lea, probabil prin intermediul influenței otomane. Despre teoria lui Ibn Khaldun prezentată în Prolegomena s‑a glosat mult atât în Occident, cât și în Orient. Multe dintre ...

citește »

Gheorghe Lencan Stoica: Citindu‑l pe Habermas

În februarie 2007, mă aflam la departamentul de filosofie al Universității „La Sapienza” din Roma, unde a predat cândva și marele filosof italian Giovanni Gentile. Prietenii mei m‑au anunțat imediat că voi fi invitat, împreună cu ei, la întâlnirea cu marele filosof german contemporan Jürgen Habermas. Citisem și eu câteva lucrări despre Habermas scrise la noi, nu mă consideram însă ...

citește »