Acțiunile teroriste, constând din atacuri executate de autori nemascați, care nu cer negocieri, ci omoară și‑l invocă, odată cu propria dispariție, pe Allah, readuc în discuție legătura dintre terorism și religie. Fundalul, acum „criza siriană”, nu este, desigur, simplu de descifrat. Un aspect al crizei ține de regimurile cleptocratice ce s‑au dezvoltat cu timpul în Orientul Mijlociu și de fricțiunile ...
citește »
Globalizarea scoate legitimarea din discuție sau măcar o marginalizează. Indiciile sunt în multe locuri. Juriști din Franța vorbesc de „obosirea democrației (l’épuisement de la démocratie)”, sub multiple provocări: interne, proprii unei societăți deschise, și externe, legate de evoluții economice, digitale și genetice din societatea contemporană. „Obosirea” înseamnă aici înlocuirea „schemei normative clasice” a legislației, compusă din lanțul Constituție – legi ...
citește »
Sunt multe preluări în fugă și sumare ale opiniilor autorilor de referință. Nici formula lui Habermas a „constelaţiei postnaţionale”, larg invocată în ultimele decenii, nu a fost scutită de simplificări sau neînțelegeri. Pe de altă parte, astăzi argumentarea în favoarea unei continuități a ceea ce s‑a socotit a fi național este chiar mai bogată decât cea la care a apelat ...
citește »
În Faktizität und Geltung. Beiträge zur Diskurstheorie des Rechts und des demokratischen Rechtsstaats (1992) Habermas recunoştea că este astăzi temerar să se reia filosofia dreptului, deoarece deja Hegel a pus în faţa disciplinei standarde foarte ridicate. „Ceea ce se putea, la timpul respectiv, să se preia în conceptele filosofiei hegeliene pretinde astăzi o abordare metodică plurală, din perspectivele teoriei dreptului, ...
citește »
În Statele Unite ale Americii se anunță o schimbare de profunzime odată cu preluarea Casei Albe de către Donald J. Trump. La această oră, nu are loc doar debutul unei noi administrații, ci punerea în mișcare a unei revizuiri cuprinzătoare a politicilor americane și a unor acțiuni cu impact vast înăuntrul Americii și în lume. De aici nu rezultă că ...
citește »
De răspunsul la întrebarea privind direcția istoriei actuale depinde adecvarea multor decizii. Acest răspuns rămâne dificil. Apreciez aparte preocuparea de a‑l găsi și resimt datoria de a‑l formula. Optica mea este a unui contemporanist care caută să pună în valoare științele și filosofia socială de astăzi. Constatăm ușor că, în cultura impregnată de istorie de la noi, mulți privesc prezentul ...
citește » Recrudescența atacurilor la adresa evreilor, la Paris și Copenhaga, în 2015, efortul unor cercuri de a modifica deznodământul celui de Al Doilea Război Mondial, frazările pline de subînțelesuri dau dreptate, din nefericire, celor care susțin că Europa nu s‑a despărțit de trecut. Chiar în locuri din care evreii au plecat demult, se arată cu degetul. În loc să se elaboreze ...
citește »
Prevalenţa dreptului în litigii, caracterul „personalist” al dreptului (considerarea persoanei umane ca subiect al drepturilor), generalitatea legii (ca aplicare în toate cazurile similare), formalismul legii (înţeles ca formă aplicabilă mai presus de considerentele de detaliu) – cu un cuvânt „domnia legii” (rule of law) sau, într‑o altă exprimare, „statul de drept”, ţine de ansamblul de achiziţii ce fac din cultura ...
citește » În volumul colectiv Cunoaștere și acțiune. Profiluri de gânditori români (Dacia, Cluj‑Napoca, 1986), pe care l‑am inițiat, am pus în relief clujeni care au reflectat asupra condițiilor de posibilitate a științei, însă nu l‑am reținut pe Virgil I. Bărbat. Ca student, găsisem o conferință a sa (Premisele umane ale culturii moderne, 1927), care mi‑a rămas în memorie, dar era prea ...
citește »
Punctul Critic Trimestrial de diagnoză socială, politică și culturală 
