Punctul Critic » Lecturi » Angelo Chielli, Sabin Drăgulin: Cum s‑a născut colecția Biblioteca gramsciana. In memoriam Vito Buono (1954‑2017)

Angelo Chielli, Sabin Drăgulin: Cum s‑a născut colecția Biblioteca gramsciana. In memoriam Vito Buono (1954‑2017)

Doar Bucureștiul știe să se prezinte în luna decembrie, friguros și atât de frumos, cu o subtilă zăpadă care îl acoperă, atât de plin de fascinație și de atmosferă de sărbătoare. Iar dacă toată această imagine este observată din spatele ferestrelor mari de la sala hotelului Capitol, în timp ce ai în față un mic dejun gustos, fiecare element prezentat mai sus își amplifică frumusețea. Aceasta a fost atmosfera în care noi, profesorul Sabin Drăgulin, istoric și specialist al științelor politice, profesorul Angelo Chielli, cercetător și cititor fascinat de opera gânditorului sard, împreună cu proaspăta doctor în științe politice, cu o teză despre Antonio Gramsci, Ioana Cristea Drăgulin, împreună cu profesorul Guido Liguori, care este unul dintre cei mai importanți specialiști la nivel mondial al gândirii gramsciene, și Vito Buono, director administrativ în cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității „Aldo Moro” din Bari, am decis așa, aproape ca un pariu, să dăm viață unei colecții de studii gramsciene, publicată în limba română. Ideea a aparținut în mod principal profesorului Drăgulin, însă susținerea cea mai convinsă a venit din partea lui Vito Buono. Capacitatea sa organizativă și intuiția intelectuală pe care o avea i‑a permis să înțeleagă imediat că era în România, un context intelectual care ar fi primit în mod favorabil o inițiativă de acest tip. Cu toate că Gramsci ar fi putut să aducă aminte de un trecut trist și încă nu pe de‑a întregul uitat, cu toate că gândirea marxistă nu se bucură, în România, de mare interes, cu toate că opera faimoasă a lui Antonio Gramsci, intitulată Caietele din închisoare (Quaderni dal carcere), din cauza caracterului lor fragmentar nu reprezintă o lectură ușoară, cu toate că, cu toate că…

Într‑un mod specific gramscian, Vito, în pofida părerilor noastre puțin optimiste, a opus un puternic optimism. Chiar și în fața obiecțiilor noastre „economice” acesta a răspuns cu un zâmbet larg și captivant, așa cum doar un gentilom al sudului Italiei știe să o facă, amintindu‑ne că vom învinge orice dificultate.

Începeți, ne‑a îndemnat, iar noi am început imediat să punem pe hârtie un program care cuprindea traduceri, lucrări, costuri, date, termene etc. S‑a născut astfel, între o cafea (în realitate mai multe cafele, Vito fiind un rafinat specialist) și o brioșă, un proiect care avea ca scop înființarea unei colecții despre care adeseori am vorbit și ne‑am imaginat că ar putea să se realizeze într‑un timp cât mai scurt.

Dar Vito era așa: mintea sa nu suporta golul, a sa motus animi continuus era deja a face, a acționa. Nu era nimic, în cadrul personalității sale, din acea „lene” levantină pe care atâta literatură de un anumit tip o atribuie celor din Puglia. Viziunea sa despre activitatea de conducere și administrare era, în realitate, o concepție complexă, conștientă de inerția specifică unei birocrații, dar fără să uite care era în mod clar obiectivul, pe care, în acest caz particular, un Departament universitar trebuie să îl urmeze. Să o spunem fără opreliști, Vito avea o prospectivă politică (și folosim aceste termen în sensul în care Vito îl înțelegea, adică precum o activitate umană supremă) a propriului rol administrativ, rol activ de sprijinire și stimulare a activității didactice și a cercetării, și nu doar a unei simpliste și pure activități birocratice. Acest aspect îi permitea să aibă acele tipuri de intuiții pe care alții nu le‑ar fi avut față de anumite inițiative pe care nu ar fi avut niciodată curajul să le întreprindă. Pentru Vito aparatul administrativ nu era doar un complex de reguli și norme. Este mult mai mult, sunt legături, raporturi între indivizi, identificarea unui element „comun” care parcurge toate componentele unei comunități care este așa doar pentru că are această formă.

Proiectul nostru s‑a articulat în mai multe faze:
–   Identificarea unei edituri care să fie dispusă să publice o colecție dedicată lui Antonio Gramsci; creionarea unei liste cu 5 propuneri editoriale care să fie supuse atenției editurii pentru a fi publicate, cu sprijinul financiar al Departamentului de Științe Politice al Universității „Aldo Moro” din Bari; aici rolul lui Vito a fost determinant;
–   Programarea unei serii de volume care să fie publicate pe parcursul anilor ce trebuia să fie dedicate activității și personalității lui Gramsci.

Și ne‑am pus pe muncă.

Primul volum, publicat în anul 2015, a fost o antologie alcătuită din scrierile din tinerețe ale lui Gramsci, ce au fost traduse pentru prima dată în limba română. Volumul a fost îngrijit de Guido Liguori și Sabin Drăgulin, și s‑a intitulat Scrieri (1914‑1926), fiind tradus de Ioana Cristea Drăgulin. Acesta a inaugurat colecția Biblioteca Gramsciana care s‑a înființat în cadrul editurii Adenium din Iași. Comitetul științific este compus din: Vito Buono (Centrul de cercetări interdisciplinare a studiilor gramsciene, Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Ioana Cristea Drăgulin – prima cercetătoare, după căderea regimului Ceaușescu, care s‑a ocupat de Gramsci în România, Lea Durante, Laura Mitarotondo, Silvio Suppa şi Angelo Chielli (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Angelo D’Orsi (Universitatea din Torino), Guido Liguori (Universitatea din Calabria, președinte al International Gramsci Society, Italia). Coordonatorul colecției este Sabin Drăgulin.

Al doilea volum al colecției a fost un studiu scris de către Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, ce a fost publicat în anul 2016.

Al treilea volum a deschis faza de publicare a Caietelor din închisoare. Profesorul Angelo Chielli a îngrijit Caietul 10. Filosofia lui Benedetto Croce (Quaderno 10. La filosofia di Benedetto Croce) și a fost tradus de Sabin Drăgulin și publicat tot pe parcursul anului 2016.

Ultimul care a fost publicat (2017) până la data apariției acestui text a fost Caietul 22. Americanismul și fordismul (Quaderno 22. Americanismo e fordismo), care a fost îngrijit de profesorul Silvio Suppa și tradus de Sabin Drăgulin.

Anul 2018 va fi, și sperăm acest lucru, mai fructuos. În luna februarie va ieși din tipografie al cincilea volum al colecției, mai exact Caietul 19. Risorgimentoul (Quaderno 19. Il Risorgimento), care este îngrijit și tradus de către Ioana Cristea Drăgulin. Acest volum doamna dr. Ioana Cristea Drăgulin a dorit să îl dedice lui Vito Buono, al cărui ajutor și a cărui susținere au fost prețioase și determinante pe parcursul stagiului de cercetare pe care aceasta l‑a petrecut la Bari. Totodată, pe parcursul celor trei ani de școală doctorală, Vito a pus la dispoziție doamnei Cristea Drăgulin și profesorului Drăgulin întreg materialul bibliografic prezent în bibliotecile universității, material necesar pentru realizarea tezei de doctorat, a intermediat întâlniri cu specialiști din Bari în Gramsci, a ajutat pentru invitarea acestora în cadrul mai multor congrese, conferințe, sesiuni de comunicare, școli de vară, expoziții etc, care au avut ca temă viața și opera lui Antonio Gramsci.

–   a treia fază prevedea deschiderea unei colaborări între Universitatea din Bari și Universitatea din București pentru organizarea unei conferințe internaționale care trebuia să se desfășoare în anul 2017, ce era dedicată gândirii gramsciene și comemorării a 80 de ani de la moartea gânditorului sard. Din păcate, trecerea la cele veșnice a domnului Vito Buono a blocat complet procedurile pentru organizarea acestei conferințe.

Cu toate acestea, inestimabilul ajutor oferit în primii ani ai colecției Biblioteca Gramsciana a început să își arate roadele. Înaltul nivel academic al operelor și traducerilor publicate au făcut să putem beneficia, după o atentă selectare a celor care au depus dosarele, de finanțările puse la dispoziție de Ministerul de Afaceri Externe din Italia care, prin intermediul Institutului Italian de Cultură „Vito Grasso” din București, a furnizat o cofinanțare pentru traducerea altor trei Caiete din Antonio Gramsci:
–   Caietul 11. Introducere în studiul filosofiei (Quaderno 11. Introduzione allo studio della filosofia), îngrijit de Angelo Chielli și Sabin Drăgulin;
–   Caietulul 12, Însemnări și note pentru un grup de eseuri despre istoria intelectualilor (Quaderno 12. Appunti e note sparse per un gruppo di saggi sulla storia di intelletuali), îngrijit de profesorul Giuseppe Cascione;
–   Caietul 13. Notițe despre politica lui Machiavelli (Quaderno 13. Noterelle sulla politica del Machiavelli), îngrijit de profesorul Guido Liguori.

Aceasta este moștenirea lăsată de intelectualul Vito Buono. Fără susținerea sa spirituală şi materială această inițiativă nu s‑ar fi putut concretiza niciodată. Considerăm că este corect să continuăm această lucrare în memoria sa.

Despărțirea de Vito ne‑a privat de prezența unui maestru și a unui prieten. Un prieten și al României, pământ pe care îl iubea și unde se reîntorcea de fiecare dată când avea posibilitatea.

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Sabin Daniel Dragulin

Sabin Daniel Drăgulin s-a născut în anul 1973 în localitatea București. Este profesor universitar doctor în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative al Universității „Petre Andrei ” din Iași. Din anul 2017 este redactor-șef al Revistei de cultură și [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*