Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Geopolitica vecinătăţii » Ștefan Glăvan: Uniunea Europeană şi evoluţia statelor din Balcanii de Vest

Ștefan Glăvan: Uniunea Europeană şi evoluţia statelor din Balcanii de Vest

Ţările din Balcanii de Vest reprezintă o reală provocare pentru UE, criteriile de aderare la această Uniune fiind legate de aspectele politice şi economice care se bazează pe legislaţia şi politicile Uniunii Europene.

În ciuda faptului că regiunea Balcanilor de Vest este formată din state care sUE-si-evolutia-statelor-din-Balcanii-de-Veste găsesc în situaţii diferite din punct de vedere al măsurilor impuse de către UE, extinderea Uniunii Europene va continua în viitor, în funcţie de performanţa individuală a fiecărui stat, conform standardelor cerute. Prin urmare, statele Balcanilor de Vest sunt diferite din punct de vedere al criteriilor de aderare ale UE şi al momentului de aderare.

Funcţionarea instituţiilor democratice ale statelor din Balcani a început să înregistreze progrese importante, iar sistemul lor judiciar este mai competent.

Protecţia Drepturilor Omului şi cea a minorităţilor diferă în cadrul regiunii, fiind semnalate şi cazuri de discriminare.

Pentru a înţelege situaţia actuală a procesului de extindere al Uniunii Europene, este important să avem în vedere “Strategia extinderii 2007 – 2008” conform căreia “anii următori vor fi esenţiali pentru consolidarea proceselor de tranziţie în ţările din regiunea Balcanilor de Vest. Statele trebuie să aibă responsabilităţi individuale în promovarea cooperării regionale care joacă un rol foarte important în reconcilierea relaţiilor de vecinătate”.

Un alt aspect important îl constituie faptul că devenind cetăţean european, ca urmare a aderării la UE, ai privilegiul să ai vecini cu democraţii stabile, cu economii de piaţă prospere şi cu o largă susţinere a agendei europene de extindere.

Uniunea Europeană trebuie să asigure pacea, stabilitatea, prosperitatea, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului în Europa, ca factor principal de dezvoltare.

Caracteristicile valului de extindere actual în comparaţie cu cel din 2004 ‑ 2006, sunt diferite, deoarece statele candidate la aderare sunt diferite şi îndeplinesc în mod diferit, criteriile de la Copenhaga.

Procesul de extindere este ireversibil, relaţiile Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest se concentrează pe procesul de integrare al acestora în Uniunea Europeană.

În decembrie 2002, la Copenhaga, Consiliul European a confirmat perspectivele europene ale statelor din Balcanii de Vest care sunt potenţiale candidate la aderarea la UE, subliniind faptul că eforturile acestora vor fi susţinute în atingerea acestui deziderat.

Cooperarea dintre statele din Balcanii de Vest este esenţială pentru dezvoltarea regiunii având în vedere faptul că problemele cu care se confruntă acestea au o dimensiune transfrontalieră.

Pe 7 februarie 2008, a fost creat Consiliul Cooperării care a succedat Pactului de Stabilitate din Sud Estul Europei.

Scopul Consiliului a fost acela de a impulsiona progresul în diferite domenii ale cooperării, continuând să ofere o platformă pentru integrarea europeană şi euroatlantică a ţărilor din regiune.

Promovarea cooperării regionale între statele din Balcanii de Vest reprezintă o responsabilitate esenţială, cunoscându‑se faptul că în regiune există o lipsă de încredere reciprocă între parteneri.

Ultimul conflict din regiune a fost cel din Kosovo care s‑a finalizat în 1999, cu intervenţia NATO.

Termenul de “Balcani” s‑a generalizat în secolul al XIX‑lea, termenul de “balcanizare” reprezentând o marcă de identitate a acestei regiuni a Europei ‑ un conglomerat de popoare, aspiraţii şi revendicări contradictorii.

În acelaşi timp, regiunea Balcanilor este expresia complexităţii naţionale şi a unor conflicte fără sfârşit.

Regiunea Kosovo s‑a confruntat cu revendicări exclusive şi antagoniste exprimate de două popoare în raport cu un singur teritoriu şi cu două soluţii ‑ victoria unui popor, care antrenează frustrări, inventând coexistenţa politică.

Conflictele regionale au fost rezultatul problemelor naţionale, politice şi economice, care au dovedit existenţa unei cooperări rezervate şi aceeaşi lipsă de încredere între statele regiunii.

Intenţia de a edifica cooperarea nu este nouă.

Privind în trecut, s‑a putut observa că după cel de‑al doilea război mondial, Franţa şi Germania au încercat să trăiască în pace şi cooperare, din motive economice.

Cooperarea regională reprezintă un concept de o importanţă deosebită pentru dezvoltarea economică, stabilitatea politică şi securitatea ţărilor din regiunea Balcanilor de Vest: Albania, Bosnia‑Herţegovina, Croaţia, Serbia şi Muntenegru.

După valul de extindere din 2004, frontierele Uniunii Europene s‑au apropiat foarte mult de cele ale Balcanilor de Vest.

Odată cu aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, în 2007, regiunea a fost înconjurată de state membre ale Uniunii Europene.

În prezent mai există provocări cu care se confruntă statele din regiune şi de aceea, cooperarea regională este atât de importantă.

În aceste condiţii, prin intensificarea cooperării, statele din regiune au posibilitatea să se dezvolte şi să devină apte pentru a‑şi prezenta candidaturile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, statele din această regiune au conştientizat faptul că au responsabilităţi reciproce şi beneficii considerabile.

Există trei aspecte ale cooperării regionale, care sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică a regiunii:

– aspectul politic

– aspectul economic

– aspectul referitor la securitate.

Strategia politică a Uniunii Europene pentru integrarea regiunii Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană este ASA (Acordul de Stabilizare şi Asociere), care are ca element‑cheie, cooperarea regională.

Cooperarea regională este unul din principalele obiective ale Summitului de la Salonic din anul 2003.

Statele din regiune s‑au angajat să intensifice cooperarea regională, promovând o serie de obiective care vizează comerţul liber, crearea de pieţe regionale de electricitate şi gaz, dezvoltarea transportului, telecomunicaţiilor, mediului, cercetarea tehnologică şi cooperarea parlamentară.

Timp de câţiva ani, Acordul de Stabilizare şi Asociere a impulsionat dezvoltarea cooperării regionale.

Prin utilizarea instrumentului cooperării regionale s‑a considerat că s‑a creat un climat general de încredere la nivelul regiunii.

Voinţa politică şi angajamentul statelor balcanice constituie cheia întăririi cooperării, cel mai important efort datorându‑se statelor.

Procesul de Cooperare din Europa de Sud‑est constituie o voce autentică a acestei regiuni a Europei, jucând un rol important în dezvoltarea cooperării regionale.

Aspectele economice trebuie să stea în centrul atenţiei statelor balcanice şi acest lucru se poate realiza pe baza cooperării regionale.

De asemenea, cooperarea regională contribuie la creşterea calităţii afacerilor capabile să stimuleze investiţiile străine, la creşterea numărului de locuri de muncă şi a nivelului de viaţă, în întreaga regiune.

Dezvoltarea infrastructurii are o importanţă esenţială pentru economia ţărilor. În acest scop, instituţia Observatorului Sudest European al Transportului prevede crearea unei reţele de transport eficiente.

Crima organizată şi corupţia constituie ameninţări la adresa securităţii, stabilităţii şi dezvoltării economice a regiunii. Cooperarea regională poate să inducă rezultate concrete în domeniul securităţii.

În vederea promovării cooperării regionale a statelor din Balcanii de Vest, Uniunea Europeană poate să furnizeze asistenţa politică şi financiară, prin intermediul Asistenţei Comunitare pentru Reconstrucţie, Dezvoltare şi Stabilitate (CARDS), ‑ principalul instrument de asistenţă financiară a Balcanilor de Vest ‑ care poate impulsiona dezvoltarea cooperării.

Statele din fosta Iugoslavie (Croaţia, Republica Macedonia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania) sunt în vizorul Uniunii Europene pentru următorul val de extindere.

Începând cu anul 2007, după aderarea Bulgariei şi României, aceste state fac parte din Acordul Central European de Liber Schimb împreună cu Republica Moldova.

Ultimii 15 ani, statele din regiunea Balcanilor de Vest au cunoscut o istorie caracterizată de conflicte politice şi sociale, cauzele fiind de ordin istoric, etnic şi religios.

Toate aceste state au un nivel de dezvoltare economică inferior aceluia din statele Uniunii Europene.

În acelaşi timp, în această regiune se practică traficul de droguri, ‑ ca urmare şi a poziţiei geografice aflată la întretăierea drumurilor dintre Orient şi Occident ‑ , precum şi traficul de fiinţe umane, victimele fiind mai ales femei tinere din România, Bulgaria şi Republica Moldova.

În lumea contemporană, evoluţia statelor din regiune este determinată de progresul relaţiilor cu Uniunea Europeană şi NATO, care la rândul său, este determinat de ritmul de implementare a reformelor interne (consolidarea instituţiilor statului de drept, economia de piaţă, iar pentru Serbia şi Bosnia şi Herţegovina, de cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga).

Relaţiile Uniunii Europene cu statele regiunii prezintă o importanţă specială, aderarea acestora fiind atât în interesul statelor respective cât şi al Uniunii Europene, regiunea având perspective clare de aderare la UE.

Consiliul European de la Feira din anul 2000 a confirmat faptul că statele care constituie Pactul de Stabilitate şi Asociere (PSA) sunt candidate potenţiale pentru aderarea la Uniunea Europeană, având o perspectivă europeană clară.

Situaţia actuală din Balcani este marcată de intensificarea sentimentelor naţionaliste, de o mobilitate redusă a forţei de muncă, o situaţie economică dificilă, fragilitate instituţională şi o reticenţă a statelor din zonă faţă de evoluţia statelor est‑europene din vecinătate, care au devenit recent, membre ale Uniunii Europene.

Acest ultim aspect este perfect explicabil prin decalajul care există în ceea ce priveşte situaţia statelor din această regiune.

Cu referire la stadiul relaţiilor dintre UE şi statele din regiunea Balcanilor de Vest, acesta este mai mult sau mai puţin avansat, în funcţie de progresele realizate şi de situaţia politică din fiecare stat.

Stadiul procesului de aderare a statelor la Uniunea Europeană trebuie analizat în funcţie de progresele realizate de fiecare stat, dar şi de situaţia existentă în Uniunea Europeană (reforma instituţională în curs de realizare este absolut necesară pentru buna funcţionare şi organizarea procesului de extindere).

Evenimentele din Iugoslavia şi regiunea post‑iugoslavă din ultimele decenii au o relevanţă economică, geopolitică şi geostrategică deosebită pentru Europa de Sud, Centrală şi de Est, şi de asemenea, pentru zona mediteraneană.

Statele din regiunea Balcanilor de Vest au făcut eforturi constante pentru a construi pacea, stabilitatea şi securitatea în această parte a Europei şi, de asemenea, pentru a se apropia de standardele Uniunii Europene, prin îndeplinirea condiţionalităţilor necesare.

Trebuie remarcat că dezvoltarea socio‑politică a Balcanilor de Vest, crearea politicilor naţionale, au debutat mai târziu, în comparaţie cu celelalte zone ale Europei.

Această regiune are un important potenţial politic, economic, militar, cultural şi demografic.

Zona Balcanilor de Vest şi cea a Mării Negre poate reprezenta nu numai un rezervor de interese euroatlantice, ci şi prelungirea Bazinului Mediteranean către Marea Baltică şi, mai departe, către Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.

Dezvoltarea socio‑politică a regiunii Balcanilor de Vest, crearea politicii naţionale a început destul de târziu, în comparaţie cu alte regiuni ale Europei şi, în multe cazuri, acest proces nu s‑a încheiat.

Trebuie avute în vedere formarea incompletă a politicilor naţionale, numărul mare de grupuri aflate în situaţii tranzitorii, disputele asupra teritoriilor de stat şi crearea de structuri afectate de conflicte politice.

La momentul actual, majoritatea ţărilor balcanice sunt conectate la curentul de integrare europeană, acest proces utilizând instrumente necesare dezvoltării politico‑economice care pot conduce şi la stabilitatea regională a spaţiului european.

În ciuda acestei situaţii, există factori care pot determina destabilizarea regiunii.

În acest sens, se poate menţiona statutul, încă neclarificat, al provinciei Kosovo şi faptul că există ţări care nu au recunoscut‑o, existenţa în regiune a unui curent etnic albanez puternic, a unei dispute greco‑macedonene pe tema denumirii statului, prezenţa grupărilor fundamentaliste islamice şi existenţa refugiaţilor, situaţii care pot ameninţa stabilitatea, destul de fragilă, a acestei regiuni europene, aflată în vecinătatea României.

Uniunea Europeană are interesul ca regiunea să se dezvolte rapid şi să avanseze pe calea reformelor politice şi economice, pe calea reconcilierii între popoare.

Statele candidate şi potenţial candidate trebuie să continue procesul de reforme pentru a putea să desăvârşească procesul de integrare în Uniunea Europeană, care vizează, printre altele, respectarea principiilor statului de drept, a libertăţii de exprimare, relaţiile de bună vecinătate, respectul dreptului minorităţilor şi lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*