Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Societăţi deschise, societăţi închise » S. Cristian: O analiză a Dărilor de seamă întocmite de Corpul de Jandarmi din România anului 1939

S. Cristian: O analiză a Dărilor de seamă întocmite de Corpul de Jandarmi din România anului 1939

Criminalitatea, sub toate formele sale, continuă să preocupe lumea contarhivele-nationale-ale-romanieiemporană. O scurtă privire retrospectivă asupra fenomenului ca atare are darul să ne ofere unele lămuriri asupra stării de fapt din ţara noastră, de exemplu în anul de graţie 1939, an de cotitură în istoria întregii lumi.

Germania lui Hitler invadează Polonia la începutul lunii septembrie.

În România, primul ministru Armand Călinescu este asasinat. Este, de asemenea, anul morţii lui Miron Cristea, primul patriarh al României. Nori negri se adunau asupra bătrânului continent, asupra omenirii în întregul său. În toate aceste împrejurări, românii căutau să-şi ducă traiul mai departe.

Pentru a înţelege mai bine fenomenul criminalităţii de la noi, am supus analizei „Dările de seamă (1)” întocmite pentru luna decembrie a anului 1939 de către autorităţile vremii, mai precis de cele zece Comandamente ale Corpului de jandarmi existente la momentul respectiv pe teritoriul României, după cum urmează (ordinea este aleatorie): Regimentul 5 Jandarmi Marea, Regimentul 4 Jandarmi Prut, Regimentul 6 Jandarmi Nistru, Regimentul 3 Jandarmi Dunărea de Jos, Regimentul 9 Jandarmi Timiş, Regimentul 7 Jandarmi Someş, Regimentul 2 Jandarmi Bucegi, Regimentul 1 Jandarmi Olt Craiova, Regimentul 8 Jandarmi Mureş şi, respectiv, Regimentul 10 Jandarmi Suceava.

Precizăm că sunt datele oficiale raportate de reprezentanţii celor zece Comandamente, în urma înregistrării lor curente. Totodată, pentru a nu denatura reprezentativitatea exprimării, am căutat să redăm, în exemplele noastre, vocabularul şi ortografia momentului, aşa cum apar ele în materialele supuse analizei.

TABEL 1. Distribuţia infracţiunilor pe zonele aflate în competenţa celor zece Regimente de Jandarmi (2)

PC_1-2016-tabel-208

Din analiza datelor mai sus specificate, rezultă că cele mai multe crime apar comise în raza de activitate a Regimentului Craiova Olt (12), iar cele mai puţine în aria de competenţă a Regimentului Marea (1). De asemenea, la capitolul delicte, din datele specificate rezultă că cele mai multe au fost comise în zona acoperită de Regimentul Craiova Olt (928), iar cele mai puţine în raza de acţiune a Regimentului Suceava (90).

Cât priveşte capitolul referitor la contravenţiile de simplă poliţie, datele specificate indică un număr maxim la Regimentul Bucegi (2458) în timp ce cel mai mic număr apare înregistrat la Regimentul Someş (634). La infracţiunile privind legile speciale, le regăsim pe cele mai multe la Regimentul Bucegi (3965), iar cel mai redus număr la Regimentul Nistru (574).

Sigur, analiza este grevată de lipsa datelor oficiale din dreptul anumitor infracţiuni. Putem, însă, cu ajutorul datelor surprinse în tabelul de mai sus, să ne facem o imagine asupra nivelului infracţiunilor menţionate, la nivel naţional, în perioada respectivă.

1. O analiză asupra măsurilor luate de cele zece Comandamente de Jandarmi în privinţa infracţiunilor constatate.

Doar cinci din cele zece componente (Marea, Prut, Nistru, Someş şi Mureş) – adică jumătate – ale Corpului de jandarmi, avansează în Dările de seamă întocmite, măsuri. Fără îndoială, că şi reprezentanţii celorlalte cinci componente au luat măsuri dar, din păcate, ele nu se regăsesc specificate în materialele supuse analizei.

Iată cum se regăsesc cele specificate:

Marea (3) – „Faţă de repetatele încercări de încălcarea frontierei noastre de către bandele de comitagii, precum şi că unele din aceste bande – în trecut au putut trece – au produs jafuri, crime şi panică printre populaţia română, am luat măsuri, dând în continuu instrucţiuni de modul cum trebue să se execute patrulările de comun acord cu unităţile grănicereşti dela frontieră, pentru a se preîntâmpina orice incursiune a duşmanului dinafară la noi”.

Prut (4) avansează cele mai multe propuneri, nouă în total, dintre toate reprezentantele Corpului de Jandarmi, după cum urmează: „Regimentul prin repetate ordine şi ocaziuni a reamintit organelor în subordine, următoarele dispoziţiuni:

a) Să se organizeze patrulări bazate numai pe nevoile poliţieneşti ale zilei.

b) Să se intensifice patrulările de noapte în localităţi şi în preajma localităţilor, în cari se găsesc foşti condamnaţi, hoţi de cai (…) etc.

c) Să vegheze ca guarzii comunali să fie la serviciu şi să-i controleze la diferite ore din noapte.

d) Să se facă pânde cât mai dese la intrările şi eşirile din localitate.

e) Să se controleze serios flotanţii şi servitorii străini de localitate.

f) Să se supravegheze şi să se urmărească în toate acţiunile lor, pe foştii condamnaţi, scandalagii, fetele lăsate prea libere de părinţii lor, minorii cu apucături rele, cei ce cheltuiesc mai mult decât venitul ce-l au, etc.

g) Să se continue cu sfătuirea populaţiei de a respecta legile Ţarei.

h) Să se aducă la cunoştinţa populaţiei cât mai pe larg prevederile legilor în vigoare.

i) Să se patruleze în fiecare ciclu program, căile de comunicaţie frecventate mai mult de populaţie.

Nistru (5): „S-au dat instrucţiuni pentru intensificarea patrulărilor de zi şi noapte, precum şi apariţia pe ne aşteptate în diferite localităţi. Aplicarea măsurilor de poliţie generală şi organizarea serviciului de informaţie”.

Someş (6): „Atât din partea Regimentului cât şi din partea Legiunilor de jandarmi se dau instrucţiuni detaliate jandarmilor în toate ocaziunile, asupra măsurilor preventive şi represive, ce trebuiesc aplicate în legătură cu comiterea diferitelor infracţiuni”.

Mureş (7): „Prevenirea crimelor, delictelor şi contravenţiilor, prin intensificarea serviciului de patrulare la maximum, conform programului ce-l are fiecare subunitate.”

De asemenea, ca propuneri în activitatea desfăşurată de reprezentanţii Jandarmilor, regăsim următoarele:

Prut (8): „Aceleaşi propuneri făcute prin dările de seamă din lunele precedente şi anume:

– să se intervină locului în drept pentru a se dispune mărirea efectivului în jandarmi, în aşa fel, încât toate posturile în prezent cu 3 jandarmi, să devină de 5 jandarmi şi a se înfiinţa posture acolo unde teritoriul este prea mare.

– să se intervină la Ministerul de interne în privinţa pazei de zi şi noapte în comunele rurale, insistând a se da dispoziţiuni prin Prefecturile de judeţe, Primăriilor comunelor rurale a se prevedea în noul buget sumele necesare pentru angajarea numărului de guarzi

respectivi pazei satelor şi comunelor şi cari să fie puşi sub controlul riguros al jandarmilor.

Alte propuneri nu avem de făcut.”

Dunărea de Jos (9): „Aceleaşi propuneri – adică acolo unde nevoile poliţieneşti cere, urmează a se mări efectivul în jandarmi în termen şi subofiţeri şefi de patrulă.

Deasemenea de înfiinţări de noui posturi, după caz şi nevoile poliţieneşti”.

Mureş (10): „Preoţii şi învăţătorii cu ocazia serbărilor religioase şi culturale, să faca şi educaţia locuitorilor în spiritul executarei regulelor impuse prin legi”.

În Darea de seamă a Regimentului 10 Suceava se specifică doar „Menţinerea aceloraşi măsuri de poliţie de până acum”(11).

În Dările de seamă ale celorlalte componente ale Corpului de Jandarmi nu sunt specificate propuneri.

Între cauzele infracţiunilor semnalate de reprezentanţii Jandarmilor regăsim:

Prut (12):

– această stare de lucruri se datoreşte în mare parte faptului că activitatea poliţienească preventivă desfăşurată de jandarmi, a fost cu mult mai intense ca în trecut, iar urmărirea şi supravegherea criminalilor şi delincvenţilor, a fost cu mult mai vigilentă.

– o altă cauză care a făcut ca numărul infracţiunilor să scadă, este şi aceia că autorităţile judecătoreşti, au aplicat maximum de pedepse, prevăzute de Codul Penal Regele Carol al II-lea, care a avut o influenţă covârşitoare asupra infractorilor, numiţii văzându-se condamnaţi cu pedepse mari faţă de infracţiunea comisă, s-au abţinut să mai comită astfel de abateri, ba ceva mai mult că au îndemnat a se feri şi alţii să se abată dela regulile stabilite prin legile ţărei.

– menţinerea numărului destul de mare al contravenţiilor de tot felul, se datoreşte în mare parte locuitorilor, cari nu cunosc în deajuns prevederile diferitelor legi special şi se abat fără voinţă dela respectarea lor.

– crimele şi delictele se comit mai mult din cauza beţiei şi răsbunarei.”

În continuarea celor de mai sus, reprezentanţii Corpului de jandarmi Prut specifică: (13) „În general se constată că, infracţiunile pe teritoriul acestui Regiment, nu urmează o progresiune sau regresiune constantă dela lună la lună, ceiace indică lămurit că nu sunt cause permanente, cari să le provoace, ci totul este în funcţiune de împrejurări şi timp.

Deci, necesită o acţiune intensă preventivă din partea jandarmilor, pentru a înlătura împrejurările favorabile comiterei infracţiunilor.”

Cei de la Timiş (14) găsesc următoarele „Cauze cari contribuesc la comiterea infracţiunilor: lipsa de respect faţă de lucrul altuia, fricţiuni ivite cu ocazia evenimentelor internaţională, precum şi lipsa de educaţie cetăţenească”.

La Someş (15) avem următoarele „Cauze generale sau locale de creşteri sau descreşteri:

– din comparaţia datelor de mai sus, se constată că în cursul lunei Decembrie 1939, crimele, delictele şi infracţiunile la legi speciale sunt în creştere faţă de luna Noembrie 1939, iar contravenţiunile poliţieneşti sunt în descreştere.

– cauzele cari au contribuit la creşterea infracţiunilor de mai sus, credem a fi faptul că în cursul lunei Decembrie cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, locuitorii satelor atât cei nevoiaşi cât şi cei cu stare mai bună, sub influenţa alcoolului consumat, s`au dedat cu mai multă uşurinţă la comiterea diferitelor infracţiuni.

– cât priveşte însă descreşterea numărului contravenţiunilor de simplă poliţie, acesta nu se poate preciza”.

Cei de la Craiova Olt (16) explică creşterea numărului de crime „prin faptul că în cursul lunei Decembrie 1939, fiind sărbătorile Crăciunului, şi deci consumul de alcool mai accentuat a făcut să se comită un număr mai mare de crime”.

Cei de la Mureş (17) identifică următoarele cauze:

– la crime: „răsbunare, de ordin familiar, în stare de ebrietate etc., nu avem de făcut nici o comparative asupra cauzelor de creştere s`au descreştere”;

– la delicte: „studiind situaţiile statistice din lunile precedente, vedem că numărul delictelor variază dela o lună la alta, în ordine de creştere sau descreştere, fapt ce ne face să nu putem preciza cauzele”.

– la contravenţii de simplă poliţie, art 582-596 C.P.: „creşterea fiind minimă cauzele nu se pot preciza”.

– la infracţiuni la legile speciale: „în cursul acestei luni terminându-se complect lucrul câmpului, locuitorii stând mai mult în jurul casei, nu au comis infracţiuni”.

– la „infracţiuni ce interesează în mod cu totul special: creşterele sau descreşterele fiind minime, cauzele nu se pot preciza”.

Cât priveşte Corpul de Jandarmi Suceava, reprezentanţii săi susţin că „comparativ cu luna trecută, se constată că toate categoriile de infracţiuni, sunt în descreştere.

Această descreştere se datoreşte faptului că majoritatea locuitorilor sunt concentraţi, iar cei rămaşi la vatră, sunt ocupaţi cu diferite munci, aşa că nu au răgazul de a comite infracţiuni.

O altă cauză este aceia că, toate cazurile de delicte sunt pedepsite sever de către justiţie, servind ca exemplu pentru cei înclinaţi a comite aceste delicte.(…)

În general toate categoriile de infracţiuni, sunt în descreştere faţă de celelalte luni.”

TABEL 2. Cuprinde semnatarii celor zece Dări de seamă (18)

PC_1-2016-tabel-213

Dincolo de simpla privire asupra aspectelor menţionate mai sus, rămâne o notă distinctă asupra felului în care se manifesta infracţionalitatea pe teritoriul românesc, în anul izbucnirii celei de-a doua coflagraţii mondiale.

Propunerile şi măsurile avansate de componentele Corpului de jandarmi alcătuiesc, fără îndoială, specificitatea activităţii desfăşurate de autorităţi în faţa evoluţiei fenomenului infracţional.

Materialul interesează, credem noi, atât cercetătorii din domeniu: istoricii, sociologii, juriştii, criminologii, dar şi, fără îndoială, publicul larg.

Note:

1. Arhivele Naţionale ale României, Dosar 51/1939, paginile 194-211

2. Ibidem

3. Ibidem, pagina 194

4. Ibidem, pagina 195

5. Ibidem, pagina 200

6. Ibidem, pagina 202

7. Ibidem, pagina 210

8. Ibidem, pagina 196

9. Ibidem, pagina 200

10. Ibidem, pagina 210

11. Ibidem, pagina 211

12. Ibidem, pagina 195

13. Ibidem

14. Ibidem, pagina 201

15. Ibidem, pagina 202

16. Ibidem, pagina 209

17. Ibidem, pagina 210

18. Arhivele Naţionale ale României, Dosar fond 51/1939, paginile 194-211

Total 1 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*