Punctul Critic » Editorial

Editorial

Mihai‑Bogdan Marian: Populismul, cântecul de lebădă al democrațiilor

Abstract: Un nou val de populism se ridică astăzi în lume, având tendința de a reconfigura complet profilul dezbaterilor politice și acțiunea publică de pretutindeni. Ovaționat de unii drept pură expresie a democrației, dar blamat de cele mai multe voci consacrate ale spațiului public ca fiind, de fapt, un pericol la adresa ordinilor democratice ale lumii, dincolo de a fi ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian: Românii și România la apogeul ciocnirii civilizațiilor

Abstract: Potrivit teoriei ciocnirii civilizațiilor, elaborată de S. Huntington la începutul anilor ’90, România este traversată de o linie de falie de‑a lungul căreia în ultimele două decenii și jumătate au proliferat conflictele de tip hibrid și statele colapsate, cel mai recent caz fiind reprezentat de criza ucraineană declanșată în 2013. De la acel moment, ordinea globală pare a fi ...

citește »

Ioan Deac, Comunicarea publică şi securitatea stilului de viaţă

Abstract: În societatea contemporană, securitatea stilului de viaţă este profund dependentă de fluxurile comunicării publice şi mediatice. Aceste fluxuri de comunicare domină perceptivitatea publicului şi influenţează conţinuturile şi reprezentările acestora despre propriul stil de viaţă. Abundenţa temelor şi preocupărilor publice privind stilul de viaţă: hrănire, hidratare, mişcare şi starea de sănătate reflectă importanţa pe care o acordă publicul acestor elemente. ...

citește »

Mihai Milca: Tirania Internetului şi e‑democrația

Odată cu intrarea în mileniul III, ascensiunea irezistibilă a Internetului a provocat, prin transformările structurale şi ireversibile la scara întregii societăți umane, nu doar salturi benefice în plan tehnologic, în economie, în sfera comunicării, în viața publică, dar şi în cea privată a indivizilor, ci şi o serie de mutații ale căror consecințe sunt cât se poate de reale şi ...

citește »

Mihai Milca: Terorismul – ca mod de a fi

Departe de a constitui un utopic şi ucronic «sfârşit al istoriei», încheierea Războiului Rece şi implozia comunismului în Europa Centrală şi de Est au consemnat doar un straniu şi confuz interludiu, anunţând, la începutul mileniului al III-lea reinventarea unei sui generis stări de beligeranţă la scară globală. Confruntarea dintre cele două mari blocuri politice şi militare, dominate fiecare dintre ele ...

citește »

Cristi Pantelimon: Aziluri, instituții totale și societatea așa‑zis deschisă

Se vorbește astăzi foarte mult despre „societatea deschisă”. Paradoxal, spre deosebire de deceniile anterioare, se vorbește mai puțin acum despre universul concentraționar, despre instituțiile de reeducare, despre „instituțiile totale”, așa cum le‑a denumit cândva Erving Goffman, autor care merită citit cu atenție mai ales din perspectiva actuală a așa‑numitei „societăți deschise”. Cea mai importantă idee care traversează cartea (celebră) a ...

citește »

George Apostoiu: Lumea între conformism şi primejdii reale

Mai mult decât orice agresiune in­tervenită în lume (războaie locale, cri­ze, migraţii de populaţii etc.), apariţia stărilor conflictuale în Europa ridică cele mai mari preocupări pentru pro­iecţia viitorului. Iluzia păcii în Europa a fost spulberată de criza din Ucraina. Între garanţiile privind securitatea eu­ropeană şi primejdiile reale, terenul a devenit instabil, nisipos. Sentimentul de nesiguranţă îl sugerează trecutul: până acum, ...

citește »

Mihai Milca: Statul de drept – genealogia unui concept

În universul juridico‑politic al lumii în care trăim, un univers proteic, auto‑generativ şi aparent suficient sieşi, sintagma statul de drept pare să‑şi fi câştigat în ultimele decenii o poziţie privilegiată, dobândind totodată o circulaţie extinsă în planul dezbaterilor politice, intens mediatizate. Concept‑cheie ce tutelează o întreagă filosofie dedicată protecţiei drepturilor omului, originându‑se într‑o dogmatică juridică accesibilă doar unui cerc de ...

citește »

Mihai Milca: România electorală

Ne place să credem că democraţia reinstaurată în România după decembrie 1989, singurul câştig real dobândit în condiţiile în care totalitarismul comunist a suferit istorica sa implozie în Europa centrală şi estică, este în măsură să‑şi dovedească, dacă nu imediat, cel puţin pe termen mediu şi lung, nu doar condiţia sa inalienabilă, constitutivă din punct de vedere politic, ci şi ...

citește »

Mihai Milca: Sindromul încercuirii

Ori de câte ori, ca români, ținem să ne afirmăm identitatea națională cădem pradă unui orgoliu primordial, acela de a ne certifica unicitatea. Invocăm originile merituase ale daco‑romanității, dăinuirea istorică, virtuți eroice, sacrifiiciile liderilor exemplari și ale strămoșilor anonimi.În același timp plătim tribut iluziilor și slăbiciunilor noastre etno‑psihologice. Ne place să credem că România este poate singura țară din zonă ...

citește »