Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Terorism fără Frontiere

Terorism fără Frontiere

Revista Punctul critic nr. 02 (16) /2016: Terorism fără Frontiere

Revista Punctul critic nr. 02 (16) /2016: Terorism fără Frontiere Terorismul a intrat şi s‑a instalat cu brutalitate în viaţa societăţii moderne. El este, neîndoielnic,  un flagel, un blestem şi, poate, un mesager al apocalipsei societăţii moderne şi postmoderne. Rămâne de văzut dacă eforturile statelor de contracarare a terorismului nonetatic sau a insidioasei seducţii a terorismului de stat vor fi ...

citește »

Mihai Milca: Terorismul – ca mod de a fi

Departe de a constitui un utopic şi ucronic «sfârşit al istoriei», încheierea Războiului Rece şi implozia comunismului în Europa Centrală şi de Est au consemnat doar un straniu şi confuz interludiu, anunţând, la începutul mileniului al III-lea reinventarea unei sui generis stări de beligeranţă la scară globală. Confruntarea dintre cele două mari blocuri politice şi militare, dominate fiecare dintre ele ...

citește »

Anca Moţ: Terorismul – abordări şi controverse

Introducere După valul de acte şi mişcări teroriste care au marcat anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut, şi care a dat naştere unei adevărate agende de cercetare şi de expertiză politică şi strategică, interesul pentru acest fenomen, estompat în anii ’90 de evenimentul istoric major al căderii comunismului, revine după atentatele din septembrie 2001 pentru a deveni, în contextul ...

citește »

Cristi Pantelimon: Terorismul, stadiul final al imperialismului?

Sfârșitul sfârșitului istoriei Toate analizele istorice din ultimii 26 de ani sunt marcate de ideea sfârșitului de ev. După ce, în 1989, blocul militar, economic și ideologic al Moscovei s‑a dezintegrat, cei care se aflaseră până atunci de partea „bună” a istoriei s‑au grăbit să predice un sfârșit al acesteia care nu numai că nu a venit, dar se pare ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian: Terorismul global, România și moscheea de la București

Abstract: Trendurile actuale ale globalizării par a gravita tot mai mult în jurul paradigmei huntingtoniene a ciocnirii civilizațiilor, dând naștere unor forme de agresiune atipice, ce pot fi caracterizate drept terorism global. Acesta se constituie ca o veritabilă armă neconvențională la adresa tuturor ordinilor sociale, iar prin prisma reconfigurării coordonatelor de securitate internațională România se vede tot mai expusă și ...

citește »

Ioan C. Popa: De la teroare revoluționară la teroare ca politică de stat

Teroarea, ca apanaj al oricărui act de violență și agresiune, s‑a situat dintotdeauna în afara legalității și moralității, fiind condamnabilă în orice societate. Asociată cu măsurile violente sau coercitive extreme pentru lichidarea adversarilor, teroarea a fost concepută de promotorii ei ca mijloc de a induce teamă, de a paraliza și a descuraja în fașă orice încercare de rezistență sau de ...

citește »

Gheorghe Sbârnă: Vespasian V. Pella și adoptarea Convenției internaționale pentru prevenirea și reprimarea terorismului din 1937

Terorismul internațional a luat o mare amploare la începutul veacului trecut, în special sub formă de atentate contra unor șefi de state, de guverne, atacarea misiunilor diplomatice și a diplomaților, atentate asupra personalităților politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor. Un rol însemnat în cercetarea acestui domeniu i‑a revenit eminentului jurist Vespasian V. Pella care încă din ...

citește »

Sebastian Simion: Baader‑Meinhof: „terorismul roşu” şi instituţiile ordinii constituţionale

Pe 9 mai, anul acesta, s‑au împlinit patru decenii de la ziua în care, într‑o celulă de maximă securitate, de la cel de‑al şaptelea etaj al închisorii Stammheim – Stuttgart, Ulrike Meinhof –  membră fondatoare a  Fracţiunii Armata Roşie (Rote Armee Fraktion) – s‑a sinucis, epuizată psihic de stricteţea recluziunii şi de fricţiunile cu ceilalţi membri din conducerea organizaţiei. Reacţiile ...

citește »

Eugen Gasnaş: Uniunea Europeană în faţa unor provocări: migraţia şi terorismul

În ultimii ani, Europa a fost afectată de o sumedenie de crize, mai mult sau mai puţin legate între ele, care, însă, prin suprapunere, au ajuns să provoace o furtună fără precedent în interiorul Uniunii Europene. O listă destul de aproximativă ar trebui să cuprindă: temerile cu privire la viabilitatea monedei euro, datoria suverană, terorismul intern, cea mai mare migrație ...

citește »

Adrian Bantaș, Elvira Beldiman: Instrumente ale Uniunii Europene pentru combaterea terorismului

Abstract: Uniunea Europeană reprezintă, în opinia noastră, cel mai de succes proiect integraționist inițiat vreodată pe bătrânul continent, reușind, după mai bine de 60 ani de evoluție treptată, să realizeze un nivel de armonizare, pe diferite sectoare, fără echivalent în peisajul organizațiilor internaționale contemporane. Acest fapt se reflectă și pe planul relațiilor internaționale unde, pe lângă politicile distincte ale statelor ...

citește »