Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Procesul electoral şi calitatea democraţiei

Procesul electoral şi calitatea democraţiei

Revista Punctul critic nr. 02 (12) / 2014: Procesul electoral şi calitatea democraţiei

    Cuprins revista Punctul critic nr. 02 (12) /2014 Procesul electoral şi calitatea democraţiei   Editorial: – Mihai Milca: România electorală Procesul electoral şi calitatea democraţiei – Bogdan Fartușnic: Absenteismul la urne: o problemă cronică a alegerilor pentru Parlamentul European – Sebastian Simion: Euroalegerile 2014: între scepticism și indiferență – Ionaş Vladimir: Comportamentul electoral al minorităţilor din România. Studiu ...

citește »

Mihai Milca: România electorală

Ne place să credem că democraţia reinstaurată în România după decembrie 1989, singurul câştig real dobândit în condiţiile în care totalitarismul comunist a suferit istorica sa implozie în Europa centrală şi estică, este în măsură să‑şi dovedească, dacă nu imediat, cel puţin pe termen mediu şi lung, nu doar condiţia sa inalienabilă, constitutivă din punct de vedere politic, ci şi ...

citește »

Bogdan Fartușnic: Absenteismul la urne: o problemă cronică a alegerilor pentru Parlamentul European

În vederea înțelegerii corecte și a adoptării unor soluții eficiente pentru îmbunătățirea situației, rata scăzută de participare la alegerile pentru Parlamentul European trebuie analizată prin prisma motivelor care provoacă acest dezinteres evident din partea electoratului. Diferențele majore înregistrate între prezența la urne în cazul alegerilor naționale, comparativ cu cele europarlamentare demonstrează că absenteismul ridicat nu reprezintă o caracteristică definitorie pentru toate ...

citește »

Sebastian Simion: Euroalegerile 2014: între scepticism și indiferență

„Această Europă nu este îndreptată împotriva cuiva, nu are nici un scop de agresiune, nici un caracter egoist sau imperialist, nici în interiorul său și nici față de alte state.” Robert Schuman „Oamenii sunt profund dezamăgiţi de Uniunea Europeană” care a devenit „distantă şi de neînţeles chiar şi pentru guvernele Europene”. În aceşti termeni au reacţionat doi dintre liderii importanţi ...

citește »

Ionaş Vladimir: Comportamentul electoral al minorităţilor din România.

Studiu de caz – Minoritatea romă În lucrarea de faţă, mi‑am propus să analizez comportamentul electoral al minorităţii rome din România şi să identific motivul pentru care reprezentanţii acestei etnii sunt prezenţi la urne într‑un procent foarte scăzut. Pornind de la ideea că în general minorităţile tind să acorde votul partidelor care le reprezintă interesele, în general alcătuite din membri ...

citește »

Dacian Vasincu: Votul uninominal parlamentar din perspectiva evoluției alegerilor parlamentare din 2008 și 2012 – analiză asupra profilului socio‑electoral al parlamentarului actual, mai bine zis, al perpetuării sau adaptării sistemului politic românesc

Dacian Vasincu – consilier parlamentar – Senatul României I. Premise sau clarificări?! Alegerile parlamentare din 2008 şi 2012, organizate prin noul sistem al votului uninominal, reprezintă o evoluţie în societatea românească postdecembristă. În ce constă această evoluţie sau, mai bine zis, dacă efectele acestui gen de alegeri sunt pozitive sau negative pentru opinia publică românească… răspunsul îl vom găsi sau ...

citește »

Raluca Moisoiu: Tendințele democrației și alegerile prezidențiale românești

România – un stat din Estul Europei, a avut de‑a lungul istoriei o contribuţie semnificativă la cultură, civilizaţie şi la pace, comparabilă cu aceea a naţiunilor europene mari. Prin tot ceea ce întreprinde, reflectă spiritul şi forţa gândirii europene, indisolubil legate de spiritul tradiţiei, al obiceiurilor, dar şi al istoriei neamului. Situaţia geopolitică din regiunea europeană actuală poate influenţa viaţa ...

citește »

Octavian Opriș: Iraţionalitatea politicii, supunere, consens şi revoltă

În general, politica este considerată înţelepciunea vieţii sociale, iar omul, acest zoon politikon, îşi dă măsura raţionalităţii sale şi în capacitatea de a‑şi organiza viaţa colectivă în interesul fiecăruia şi al tuturor. Dar această imagine luminoasă şi idilică a politicii a primit numeroase contraexemple istorice care ne fac sceptici asupra raţionalităţii acestui animal politic, întemeietor de societate şi istorie. Desigur, ...

citește »

Vasile Leca: Bipolarismul reinstaurat de tragedia Ucrainei

Foarte puțini au prezis că, după Vilnius, va urma o perioadă extrem de încordată, care a readus bipolarismul în prim‑plan, deși mulți îl credeau rămas în istorie. Căderea comunismului a lăsat impresia că luptele pentru sferele de influență vor dispărea și va începe construcția unei societăți bazate pe democrație, unitate și cooperare. Primul șoc al îndepărtării „visului” a fost destrămarea ...

citește »

Andrei Marga: Virgil I. Bărbat – un gânditor de referință

În volumul colectiv Cunoaștere și acțiune. Profiluri de gânditori români (Dacia, Cluj‑Napoca, 1986), pe care l‑am inițiat, am pus în relief clujeni care au reflectat asupra condițiilor de posibilitate a științei, însă nu l‑am reținut pe Virgil I. Bărbat. Ca student, găsisem o conferință a sa (Premisele umane ale culturii moderne, 1927), care mi‑a rămas în memorie, dar era prea ...

citește »