Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Procesul electoral şi calitatea democraţiei » Raluca Moisoiu: Tendințele democrației și alegerile prezidențiale românești

Raluca Moisoiu: Tendințele democrației și alegerile prezidențiale românești

România – un stat din Estul Europei, a avut de‑a lungul istoriei o contribuţiprezidentiale-2014-fotoe semnificativă la cultură, civilizaţie şi la pace, comparabilă cu aceea a naţiunilor europene mari. Prin tot ceea ce întreprinde, reflectă spiritul şi forţa gândirii europene, indisolubil legate de spiritul tradiţiei, al obiceiurilor, dar şi al istoriei neamului.

Situaţia geopolitică din regiunea europeană actuală poate influenţa viaţa socială şi politică a statului. Prin integrarea României în Uniunea Europeană, geopolitica românească face parte din geopolitica europeană, cu toate implicaţiile ce decurg din aceasta.

Tulburările conflictuale de la graniţe, precum şi dorinţa anumitor regiuni, de autonomie, nu pot lăsa România să iasă neatinsă.

„Situaţia de acolo afectează stabilitatea zonei şi, cum România face parte din ea, efectele se vor resimţi şi la noi”, explică economistul Lucian‑Liviu Albu.

Alături de implicarea economică stă influenţa politică şi socială. Astfel, alegerile prezidenţiale româneşti, în contextul actual al instabilităţii regionale, vor fi profund ancorate în viaţa reală a societăţii şi a problemelor acesteia.

Importanţa procesului electoral pentru un stat democratic este esenţială. Nu se poate vorbi despre democraţie în absenţa unor alegeri libere şi corecte, în care alegătorii să beneficieze de opţiuni reale şi concurente. Acest lucru face diferenţa dintre un proces electoral într‑un sistem totalitar care organizează alegeri pur formale, cu câştigători dinainte cunoscuţi, şi sistemele democratice.

În societatea contemporană, democraţia se impune ca model politico‑social în întreaga lume, nu numai în raluca-moisoiu-fotoţara noastră. Democraţia este rezultatul firesc al voinţei universale de libertate şi independenţă socială şi politică, ce se construieşte şi se dezvoltă prin efortul fiecărei societăţi în parte.

În viaţa cotidiană, fiecare individ evoluează şi influenţează având un rol distinct sub două forme de relaţii: de putere şi înafara puterii. Relaţiile de putere nu pot fi separate de durabilitatea lor, asimetria ori inegalitatea rolurilor între membrii ce compun grupurile, dependenţa de ierarhii, de norme şi ritualuri, existenţa unui centralism izvorât din moduri specifice de organizare.

Sistemul democratic modern bazat pe principiul reprezentării, pe separaţia puterilor în stat şi pe domnia legii nu poate funcţiona fără o precondiţie de fond, şi anume pluralismul politic şi pluripartidismul. Constituirea unei puteri care să garanteze libertatea cetăţenilor presupune existenţa legală şi activitatea unor partide diferite ca orientare şi program, aflate în competiţia pentru putere.

Revenind la situaţia României, alegerea preşedintelui reprezintă un act de profundă libertate; chiar dacă această alegere este făcută emoțional, raţional sau intuitiv.

  • emoţional – modul în care o imensă majoritate a timpului, oamenii se află într‑o fluctuaţie de stări emoţionale şi lipsa de atenţie în prezent, atât asupra exteriorului, cât şi asupra propriei persoane, în acelaşi timp;
  • raţional – atunci când emoţiile sunt depăşite şi se iau hotărâri exclusiv pe baza a ceea ce deja ştii, a modului cum acţionai în trecut; iar când afli din ce în ce mai multe lucruri despre viaţă, în general, îţi modifici comportamentul în mod continuu şi calitatea deciziilor creşte şi ea;
  • intuitiv – atunci când emoţiile şi gândurile dispar, eşti prezent‚ aici şi acum, intri în interiorul tău şi „simţi” decizia; ea este întotdeauna corectă pentru că de fapt intuiţia îţi dă indicaţia efectului viitor al deciziei prezente, în viaţa ta.

Spuneam că, indiferent de nivelul la care hotărâm să luăm decizii, alegerea noastră implică ideea de conştienţă. Astfel, se ridică întrebarea: dar oare ceea ce se întâmplă acum, nu este rezultatul unor alegeri mai vechi?

Indiferent că suntem de acord sau nu, totul nu este decât rezultatul unor alegeri făcute în trecut şi, de asemenea, ne generăm viitorul prin alegerile făcute în prezent.

Cum alegem în mod obişnuit? Se pare că întotdeauna luăm decizii pe baza convingerilor noastre, dar nu numai, ci şi prin influenţa pe care inconştient o însuşim ca fiind a noastră.

Cel mai indicat ar fi, atunci când facem o alegere prin exprimarea opiniei politice, să ne întrebăm care sunt posibilele consecinţe ale alegerii pe care suntem pe punctul de a o face, pentru că în acest mod vom alege corect.

Despre alegerile prezidenţiale, în mai toate statele lumii democraţia este o istorie a votului. Dimensiunile unanim acceptate în societate reflectă modul în care se organizează relaţia dintre cei ce ne reprezintă şi cei care aleg reprezentanţii, modul în care se instituie mecanismul electoral menit să dea semnificaţie suveranităţii naţionale.

Temele centrale pe care le evocă dilemele votului sunt cele în funcţie de care se va structura câmpul politic românesc şi oportunitatea unui demers care să fie centrat pe explorarea acestui teritoriu al arheologiei reprezentării politice. Din această perspectivă, alegerea preşedintelui reuneşte precizia documentării istorice cu rigoarea raţionamentului de ştiinţă politică.

Partidele politice şi politica, în general, ne influenţează viaţa, în timp ce alegerile se răsfrâng asupra noastră, fără ca noi, cetăţenii de rând, să putem evita acest lucru.

În cursa pentru funcţia de preşedinte, campaniile electorale sunt doar o formă instituită democratic, prin care oamenii şi partidele politice se angajează în viaţa politică pentru a ajunge la putere.

În România, democraţia funcţională ar trebui să acorde importanţă cetăţenilor, candidaţii să întrebe poporul, să acţioneze numai în sprijinul celor mulţi.

„În general, concepţiile simple pun stăpânire pe spiritul poporului. O idee falsă, dar exprimată clar şi precis, va avea întotdeauna o putere mai mare în lume decât o idee adevărată, dar complexă. Prin urmare, partidele – care sunt un fel de mici naţiuni în sânul uneia mari – se grăbesc mereu să adopte ca simbol un nume sau un principiu, care adesea reprezintă foarte imperfect scopul pe care şi‑l propun, şi mijloacele pe care le folosesc, dar fără de care nu ar putea nici să subziste, nici să acţioneze.” 1

În ultimii ani, participarea activă la viaţa societăţii a scăzut, aşa cum şi electoratul venit în faţa urnelor este din ce în ce mai puţin. Să fie din pricina partidelor politice care susţin candidaţi la prezidenţiale, din partea cărora ar fi fost de așteptat o altă abordare?

Tendinţa absenteismului electoratului românesc este accentuată de faptul că majorității românilor chiar nu le mai pasă cine sunt candidaţii şi cine este ales preşedinte. Dezamăgirea aceasta este legată de deciziile de până acum ale aleşilor. Oamenii de rând, cei care nu sunt înregimentaţi în partide politice, nu se regăsesc în conducătorii lor, nu se simt reprezentaţi.

Vina pentru absenteismul la vot aparţine în egală măsură guvernărilor trecute, dar şi sferei politice actuale.

Aşa cum spunea Alexis de Tocqueville: „În democraţie, cetăţenii simpli văd un om ieşit din rândurile lor, care în câţiva ani dobândeşte bogăţia şi puterea; acest spectacol le aţâţă uimirea şi invidia; ei vor să afle cum cel care ieri era egalul lor este astăzi împodobit cu dreptul de a‑i conduce. Se produce astfel un soi de amestec odios între noţiunile de josnicie şi putere, decădere şi succes, utilitate şi dezonoare”. 2

„Electoratul român nu a excelat în dorința febril exprimată de participare la treburile cetății, nici în momentele electorale și cu atât mai puțin în forme alternative și intermediare de acțiune, generic unificate sub umbrela din ce în ce mai golită de conținut a societății civile. Iar stimularea potențialului participativ nu a fost în mod vizibil scopul real al formațiunilor politice angrenate în cursa electorală”. 3

Abraham Lincoln a numit democraţia „guvernarea poporului de către popor şi pentru popor”.

Avem unul dintre cele mai mari drepturi ce ne oferă modul în care putem decide ce este mai bine pentru noi, pentru ţară ca întreg.

Votul este un drept pentru care, pe parcursul istoriei, mulţi s‑au luptat şi au sacrificat totul, pentru a‑l obţine. Jertfa lor ar trebui să nu ne fie indiferentă.

Este un drept pentru care oamenii continuă să lupte şi de care milioane de oameni din întreaga lume încă nu se bucură. Nu e păcat să ratăm şansa de a ne schimba viitorul?

Votul fiecăruia contează atât de mult cât ne dorim, arătând prin el că ne pasă de comunitatea noastră, de ţara noastră. Votul este modul nostru de a ne exprima în legătură cu conducătorii, cu societatea, cu ţara. A renunţa la dreptul tău la vot înseamnă să renunţi la calitatea ta de cetăţean, de membru al societăţii. Devii un apatrid în propria ta ţară. Nu există motiv sau scuză pentru o astfel de atitudine decât atunci când deja nu te mai interesează nici ţara şi nici poporul tău. În acelaşi timp, prin votul nostru putem sancţiona guvernanţii pentru abuzurile săvârşite, nealegându‑i.

„Votul este cel mai puternic instrument conceput vreodată de un om pentru eliminarea nedreptăţii şi distrugerea teribilelor ziduri care îngrădesc oamenii.” Lyndon B. Johnson 4

Dar unei democraţii îi este însă caracteristică libertatea de a decide, şi oamenii decid diferit.

Votul este un produs direct al deciziei individuale, dar este mediat de prezenţa, de calitatea şi de vitalitatea elitelor unei societăţi.

În realitate nu a existat şi nu există o societate perfectă!… poate doar în imaginaţie, în „Utopia” lui Thomas Morrus.

Când oamenii se cunosc şi încep să interacţioneze, se întâlnesc multitudinea şi diversitatea de idei, de păreri, şi din cauza acestora nu se filtrează cea mai bună, dar există astfel o abordare axată pe mai multe direcţii ce interferează cu puterea de accepţiune a societăţii.

Asta este democraţia!

„Cu excepţia unor ţări foarte mici, democraţia înseamnă în mod necesar democraţie reprezentativă, în care oficialii aleşi iau decizii în numele poporului. Cum sunt aleşi aceşti reprezentanţi ai poporului?” 5

Pe scurt, am putea spune că, din punctul de vedere al efectelor produse de alegerea reprezentanţilor, este extrem de important ca, prin opţiunea noastră, să găsim răspunsul la problemele societăţii.

Cu privire strict la alegerea preşedintelui în ţara noastră, trebuie să facem o opţiune corectă, prin care societatea să evolueze şi să devină tot mai aproape de democraţia perfectă.

Deocamdată, democraţia nu este perfectă! Are imperfecţiuni la care vechii greci căutau un răspuns, răspuns pe care îl căutăm şi noi cei din ziua de astăzi şi, cât va mai fi lumea, îl vor căuta mereu alte generaţii, căci să nu uităm că „democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le‑a inventat până acum”. Winston Churchill 6

Note:

1 Alexis de Tocqueville, Despre democraţie în America, vol. II, traducere de Claudia Dumitriu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005

2 Alexis de Tocqueville, Despre democraţie în America, vol. I, traducere de Claudia Dumitriu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005

3 Revista 22 din data de 11.12.2012, Alegeri înzăpezite și absenteism de Raluca Alexandrescu

4 Lyndon B. Johnson Biography ‑ U.S. Vice President, U.S. President (1908‑1973)

5 Arend Lijphart, Sisteme electorale și sisteme de partide, Ed.CA Publishing, 2010, p. 18

6 Dicton celebru al lui Winston Churchill

Bibliografie:

Alexis de Tocqueville, Despre democraţie în America, vol. I‑II, traducere de Claudia Dumitriu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005

Revista 22 din data de 11.12.2012, Alegeri înzăpezite și absenteism de Raluca Alexandrescu

Johnson, Lyndon B. Biography, U.S. Vice President, U.S. President (1908–1973), Discurs

Lijphart, Arend, Sisteme electorale și sisteme de partide, Ed. CA Publishing, București, 2010, p. 18

Churchill, Winston, Citate celebre despre democrație

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*