Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Societăţi deschise, societăţi închise » Pavel Crihan: Enciclopedia Şcolii Sociologice de la București

Pavel Crihan: Enciclopedia Şcolii Sociologice de la București

La finele anului 2015 a ieșit de sub tipar prima fasciculă din cadrul unui amplu proiect științific dedicat editării Enciclopediei Școlii Sociologice de la București, ca parte a Marii Enciclopedii a României, inițiată și coordonată de academicianul Tudorel Postolache.

Prima fasciculă este dedicată fondatorului Școlii Sociologice de la București, Dimitrie Gusti, remarcabilă personalitate a culturii române din perioada interbelică. Volumul, apărut la Editura TipoMoldova, Ioan-Popa-Fascicula-Copcuprinde în prima parte două studii introductive semnate de prof. univ. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române (D. Gusti și „sociologia națiunii”. Cenzura comunistă și sistemul gustian de „sociologia națiunii”), și dr. Ioan C. Popa, cercetător asociat la același institut (D. Gusti – De la „sociologia războiului” la „sociologia păcii”). Cei doi cercetători sunt alcătuitorii acestei ediții și selecției de texte aparținând marelui savant grupate în partea a doua a volumului sub titlul generic „Sociologia națiunii și a relațiilor internaționale”.

Textele gustiene, selecționate cu grijă de către autori, acoperă o paletă largă de teme de interes atât pentru specialiști, cât pentru cei interesați de cultura politică și știința relațiilor internaționale, cum sunt: „Știința Națiunii”; „Problema Națiunii”; „Individ, societate și stat în Constituție”; „Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic”; „Cu prilejul aniversării de zece ani de la unirea Ardealului, Banatului și a părților locuite de români din Ungaria la Vechiul Regat”; „Vers une conception realiste et scientifique de la paix”; „Sociologia războiului”.

Așadar, este vorba de texte care răspund unei varietăți de preferințe și preocupări, toate subsumate exigențelor rigorii științifice, dar și unor sentimente patriotice, atât de necesare timpului nostru. În concepția fondatorului Școlii sociologice de la București, știința  națiunii este chemată să dea temei politicii națiunii, adică „științei mijloacelor prin care națiunea va putea realiza idealul națiunii”. Între obiectivele de bază ale politicii și pedagogiei națiunii, promovată de-a lungul întregii sale cariere științifice de către D. Gusti, se afla formarea „elitelor organice”, ca principal mijloc al realizării idealului național. Se pune, desigur, întrebarea dacă proiectul lui Gusti era unul utopic și dacă ar mai avea validitate astăzi. „Ținând seama de perfecționările metodologice aduse de elevii săi care au inventat monografiile regionale și de probleme critice”, subliniază prof.dr. Ilie Bădescu în consistentul său studiu introductiv, „credem că proiectul nu era utopic și își păstrează neatinsă validitatea încă și astăzi”.

Să mai notăm că, așa cum precizează alcătuitorii primului volum, proiectul enciclopedic, la realizarea căruia sunt invitați să participe un număr cât mai mare de cercetători cu aplecare spre punerea în valoare a ideilor Școlii sociologice de la București, urmează să fie finalizat în 2018, „când va fi aniversat centenarul Marii Uniri, adică momentul de împlinire istorică a unei neîntrerupte linii de gândire și de voință a neamului românesc din teritoriile autohtoniei sale pe durata celor două milenii de existență”.

Total 1 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*