Articole din

Revista Punctul critic nr. 01 (15) /2016: Societăţi deschise, societăţi închise

Revista Punctul critic nr. 01 (15) /2016: Societăţi deschise, societăţi închise Sumar: Editorial • Cristi Pantelimon, Aziluri, instituții totale și societatea așa‑zis deschisă / 5  Societăţi deschise , societăţi închise • Mihai‑Bogdan Marian, Societatea deschisă, de la teorie la realitate socială. Practica societății deschise în societatea românească postdecembristă / 13 • Lucian Rotariu, Ultima raţiune a libertăţii: închisoarea. Alegeri, obişnuinţe ...

citește »

Cristi Pantelimon: Aziluri, instituții totale și societatea așa‑zis deschisă

Se vorbește astăzi foarte mult despre „societatea deschisă”. Paradoxal, spre deosebire de deceniile anterioare, se vorbește mai puțin acum despre universul concentraționar, despre instituțiile de reeducare, despre „instituțiile totale”, așa cum le‑a denumit cândva Erving Goffman, autor care merită citit cu atenție mai ales din perspectiva actuală a așa‑numitei „societăți deschise”. Cea mai importantă idee care traversează cartea (celebră) a ...

citește »

Mihai‑Bogdan Marian, Societatea deschisă, de la teorie la realitate socială. Practica societății deschise în societatea românească postdecembristă

Societatea deschisă reprezintă un concept a cărui expresie, pe cât de prezentă este în realitatea cotidiană, pe atât de generatoare de controverse s‑a dovedit a fi. Complexitatea sa rezidă în faptul că idealurile umanitare pe care le include teoria societății deschise sunt însoțite de o sumedenie de puncte de inflexiune, care se pot transforma în adevărate capcane în care ar ...

citește »

Lucian Rotariu: Ultima raţiune a libertăţii: închisoarea. Alegeri, obişnuinţe şi evadări cotidiene în spaţiul carceral

Închisoarea este ultima destinație posibilă a unei societăți prin care comunitatea își exercită granița socială, morală și normativă. O instituție totală ce oferă o mobilitate scăzută și un grad de libertate similar poate avea efecte contrare așteptărilor societății. Neutralizarea individului pentru perioade limitate de timp nu poate fi suficientă într‑o societate a comunicării și a deschiderii față de alții. Această ...

citește »

Raluca Pavel: Crima – șansa la viață după gratii (1)

Interesul scăzut față de criminalitatea feminină este elocvent reliefat de către Christine Rasche în articolul The female offender as an object of criminological research. Ea a identificat trei explicaţii pentru care femeile au fost ignorate constant în studiile şi cercetările privind criminalitatea: procentul mic, de 7%, al populaţiei feminine în penitenciare pare a fi unul dintre motive; în momentul începerii ...

citește »

Anca Moţ: Statul „profund” și politicile sale. Peter Dale Scott – o analiză critică și controversată a fenomenului de putere în societatea modernă

Începând cu sfârşitul anilor ’90 ai secolului trecut, proliferează în literatura politică studiile centrate pe conceptele de stat profund şi politici profunde. Aceste concepte şi problematicile conexe devenind tot mai frecvente, ne putem întreba dacă nu cumva, în domeniul ştiinţelor politice şi al studiilor de relaţii internaţionale, prinde contur o nouă paradigmă.    Sub influenţa lui Peter Dale Scott (1) care ...

citește »

Sebastian Simion: Rusia: de la o societate semi-deschisă la o societate captivă

“Those who criticize Putin are not human, they are my personal enemies. As long as Putin backs me up, I can do everything—Allahu akbar!” Ramzan Kadyrov pentru NewsWeek 24/10/2010 O ţară semi-conştientă care, condusă de frică, a ales să devină o societate închisă – aşa descria Hodorkovsky Rusia la începutul anului 2015, invitat fiind să susţină o prelegere la Chatham ...

citește »

Liviu Mădălin Neacşu: Paradoxurile contemporane ale Egiptului. Citadini și Beduini

Retrăind momentele din urmă cu mai multe luni, mi‑am reamintit cu plăcere de titlul unui album al Karunesh, cu accente orientale: „Culorile Estului”. Am avut şi eu uimirea de a descoperi şi explora pe viu culorile, clima, aromele şi acordurile muzicale ale Orientului Mijlociu Extins (ce include şi Africa de Nord arabă). Pentru aproape un an de zile, m‑am scăldat ...

citește »

Octavian Opriş: Homo sapiens fără înţelepciune

Omul, acest „biped fără pene”, cum îl numeau înţelepţii antici, este un ciudat mamifer violent, capabil să‑şi omoare semenii, şi pe el însuşi, făcând parte dintr‑o specie agresivă, fără comparaţie în lumea zoologică. Nu se cunoaşte o specie animală care să fi dezvoltat o tehnică a violenţei, a masacrului în interiorul propriei specii sau faţă de alte fiinţe şi care ...

citește »

Cătălin Bordeianu, Ayoub Fouzi: Iugoslavia versus Serbia, punct și de la capăt

George Orwell, în Notes on Nationalism (1945), afirmă că naționalism înseamnă „a te identifica cu o singură naţiune sau cu o altă entitate, plasând‑o dincolo de bine sau de rău şi a nu recunoaşte nicio altă îndatorire în afară de aceea de a‑i promova interesele”. În istoria modernă, naţionalismul este o mişcare în care Statul Naţiune este văzut ca baza ...

citește »