Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Basarabia românească. Destin şi istorie » Marius Văcărelu: Republica Moldova – statisticile sărăciei şi exodului

Marius Văcărelu: Republica Moldova – statisticile sărăciei şi exodului

Teritoriul dintre Prut și Nistru este unul puțin cunoscut în Europa, ca urmare a calităților deloc remarcabile ale conducătorilor ultimelor decenii din zonă. Numărul de cărți scrise despre acest spațiu este redus, el interesează de regulă doar geopolitica, iar cum pe agenda globală Moldova nu își poate afla o poziție superioară, nici numărul de cititori nu este unul ridicat. Pentru a completa tabloul, vom releva că nici turismul nu este unul care să fie în notă diferită de aceea a teritoriului, statisticile[1] demonstrând acest aspect definitoriu[2].

Într‑o astfel de situație, dacă ești politician în acest spațiu trebuie să îți pui mai mult ca oricine altcineva întrebarea: „dar eu, cât de mult contez, și cât de bine aș putea să îmi îndeplinesc obligațiile generale față de cetățeni?”

Cu toate acestea, nu credem că este posibil să regăsim cu adevărat în comportamentul politicienilor zonei prea multe urme ale acestei întrebări, deoarece rezultatele activității lor ar fi fost altele. Cel mai bun indicator – dar nu perfect cuantificabil – ar fi cel al persoanelor din acest spațiu care dețin mai mult de o cetățenie. La acesta se adaugă criteriile cunoscute – câți locuitori sunt efectiv în interiorul teritoriului analizat, precum și situația economiei țării.

Concret, sub aspect demografic situația se prezintă din nou diferit[3], deoarece datele oficiale nu sunt clare, nu au fost bine corelate cu situația din teren, pentru că nici dorința oamenilor politici nu a fost aceea de a se cunoaște integral ceea ce este în spațiul dintre Prut și Nistru. În fond, primul pas pentru dezvoltarea economică și de afaceri este acela de a avea o imagine clară a proprietăților și persoanelor care pot munci pe imobilele care permit o astfel de activitate. În absența acestor date sigure, nu se poate construi o politică de impozitare coerentă, nu se pot trasa liniile politicii forței de muncă, nu există o certitudine legată de sistemul de pensii și proiecția sa pe viitor (în contextul demografic european, această temă devine din ce în ce mai importantă) etc.

Astfel, sub aspectul populației teritoriului dintre Prut și Nistru, datele sunt contradictorii, deoarece într‑un comunicat oficial „Biroul Naţional de Statistică anunţă că numărul preliminar al populaţiei stabile în Republica Moldova la începutul anului 2017 a constituit 3550,9 mii persoane, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016 cu 2,2 mii persoane. Mai mult de jumătate din populaţia ţării o constituie locuitorii mediului rural – 2034,1 mii persoane sau 57,3%, iar în mediul urban – 1516,8 mii persoane sau 42,7%. … Menţionăm că numărul populaţiei stabile la 1 ianuarie 2017 nu are la bază datele Recensământului populaţiei şi al Locuinţelor (din anul) 2014”[4].

Recensământul din 2014 a fost marcat de fraude și rezultatul corect al acestuia cu siguranță nu este cunoscut decât anumitor „persoane cu acces la informații delicate”. Este o realitate, în fond, deoarece evidența numărului de persoane cu două cetățenii atrage după sine și o schimbare în ceea ce este autodefinirea națiunii de care aparțin aceștia, iar consecințele sunt importante nu doar pentru țările care și‑au mărit astfel populația (prin acordarea de cetățenie persoanelor din spațiul dintre Prut și Nistru), ci mai ales pentru entitatea politică din acest teritoriu.

Previziunile se pot face doar în raport de acest aspect, care se va dovedi decisiv mai ales sub aspect etnic, pentru că în 26 de ani de la desființarea URSS statele și entitățile politice rezultate beneficiază de ceea ce comunismul nu oferea sub nici o formă, indiferent cât de mult însă o proclamau Constituțiile acestui tip de stat: anume, libertatea de mișcare și de alegere a domiciliului și locului de muncă. De fapt, la o analiză sumară a ultimei Constituții a Uniunii Sovietice se va vedea că dispozițiile privind locuința erau strict în acord cu interesul statului, dar nu al cetățeanului – astfel, art. 44 se referea mai ales la locuințele pe care statul le punea la dispoziție[5]; interpretarea textului relevă faptul că, deși erau permise, locuințele proprietate individuală erau în ultimul rând în ordinea importanței statului comunist.

Eliberarea din anul 1991 a fost însoțită de includerea în constituțiile statelor și entităților politice rezultate a libertății alegerii locului de muncă și a domiciliului (pentru teritoriul dintre Prut și Nistru, art. 27), ceea ce este echivalent cu exprimarea indirectă a acordului/dezacordului cetățeanului față de sistemul politic – și mai ales față de rezultatele activității politicienilor.

Mai concret, speranța de viață a omului nu este de 500 de ani, astfel încât să își permită să aștepte 30 – 40 – 50 de ani sau chiar 100 pentru ca viața sa să se îmbunătățească în mod substanțial, iar apoi să trăiască liniștit celelalte sute de ani. De fapt, din tabelul pe care îl observăm[6] putem vedea că speranța cea mai mare de viață este de 83,7 ani, iar cea mai mică de 46 de ani. În această paradigmă, este clar că oamenii nu pot aștepta prea mult; în plus, speranța de viață în teritoriul dintre Prut și Nistru este de 72,1 ani – superioară Rusiei și Ucrainei, țări afectate mai mult de catastrofa de la Cernobîl[7]. Totuși, 72,1 ani nu este un număr extraordinar, coroborat cu vârsta de pensionare de 62 și 57 ani acum, 63 de ani în viitor[8] este evident că nu oferă prea multe opțiuni oamenilor care trăiesc în acest teritoriu. De aceea, plecarea din țară pentru locuri de muncă mai bune și condiții de viață optime a devenit un „sport național”, de fapt, singura opțiune certă în fața unui sistem politic ineficace, corupt și rupt de realitate.

Cele mai importante date sunt astfel cele legate de părăsirea țării de 106 persoane pe zi, ceea ce înseamnă 38.690 oameni care părăsesc țara într‑un an, iar dacă înmulțim acest număr cu un ciclu electoral de patru ani, rezultă o pierdere de 154.760 cetățeni, populație preponderent activă, care poate procrea și mai ales plăti impozite.

Cifrele privind populația pe care articolul din publicația Unimedia le oferea erau acestea: „1991 – 4.364,1 (mii locuitori); 2001 – 3.635,1 (mii locuitori); 2011 – 3.560,4 (mii locuitori); 2013 – 3.557,6 (mii locuitori); 2014 – 3.555,2 (mii locuitori); 2015 – 3.553,1 (mii locuitori); 2016 – 3.550,9 (mii locuitori).

Potrivit datelor Recensământului din 2014, „populația Republicii Moldova este de 2,99 de milioane de persoane”.

După cum observăm, este o mare discrepanță dintre populația oficială, consemnată prin recensământ, și ceea ce se pretinde a fi totalul persoanelor în viață care au cetățenia acelei entități politice. Chiar dacă se observă că cea mai accentuată scădere a fost în perioada 1991 – 2001, faptul că este unanim acceptat numărul de 106 persoane care părăsesc teritoriul zi de zi înseamnă că de fapt populația a scăzut cu o treime în doar 23 de ani (recensământul a fost realizat în anul 2014). Consecințele sunt atât sub aspect electoral, cât și sub aspectul imposibilității realizării progreselor economice.

Această dimensiune, a progresului economic, aduce în discuție câteva statistici care se referă nu la veniturile populației dintre Prut și Nistru – ele fiind în fiecare familie completate de sumele de bani trimise de către cei care muncesc în alte spații – ci la PIB‑ul zonei, precum și la PIB/capita, deoarece cifrele sunt interesante.

Un fenomen necesar a fi înțeles este legat de prezența acestor mari sume de bani din exterior care ajung în spațiul dintre Prut și Nistru și care permit astfel funcționarea (mai bună) a micilor afaceri din zonă. Concret, potrivit ultimelor date statistice, aproape 1/4 din populația teritoriului ar lucra în străinătate, mai precis peste 800.000 persoane. Dacă se acceptă cifra de 3,55 mil. loc., ar rezulta un procent de peste 23% de lucrători migranți, iar în varianța de 2.99 mil. loc., procentul ajunge la peste 27%, ceea ce exclude orice posibilitate reală de dezvoltare pe termen lung.

Astfel: „Potrivit statisticilor oficiale, numărul celor plecați la lucru peste hotare a fost la finele anului trecut 315,4 mii de persoane, în scădere față de anul precedent, când acest număr era de 327 mii. … De menționat că în ajunul alegerilor prezidențiale din 30 octombrie, 2016, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a publicat datele oficiale despre numărul de cetățeni ai Moldovei aflați peste hotare. Astfel, în străinătate se aflau la acel moment 805.509 de moldoveni. Potrivit MAEIE, aceste date au fost culese în baza datelor din paşapoarte şi nu includ persoanele care locuiesc peste hotare cu actele altor state”[9].

Este evident că la un număr de 106 persoane care părăsesc zilnic spațiul dintre Prut și Nistru, la acei aprox. 155 mii locuitori care ar pleca într‑un circuit electoral se poate aprecia că în cei 26 de ani de la desființarea URSS numărul celor care nu mai au domiciliul în zonă depășește în mod cert jumătate de milion de locuitori, iar raportările economice se fac altfel; după date neoficiale însă, numărul celor care lucrează în străinătate ar depăși un milion de persoane[10]. De fapt, într‑o astfel de situație principala sarcină a guvernării este aceea de a aduce înapoi cât mai multe persoane posibil. Chiar și oligarhul profund malefic al țării are o astfel de inițiativă, dar cu rezultate 0[11].

Într‑un articol din august 2017 se sublinia că: „Rolul remitențelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este pentru a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s‑au transformat direct în investiţii este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi respectiv creşterea remitenţelor au fost de ordin social‑economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”[12].

O analiză scurtă a remitențelor care ajung în spațiul dintre Prut și Nistru relevă că, în anul 2008, „Banca Mondială plasa Republica Moldova pe locul doi în lume în anul 2008, când transferurile ce au venit în ţară de la cetăţenii care muncesc peste hotare au atins maximul istoric de 1660.9 milioane de dolari SUA”. … Cetăţenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare au transferat, în anii 1999 – 2012, prin băncile moldoveneşti familiilor sau rudelor peste 11 miliarde de dolari SUA, sumă ce depăşeşte de 2,5 ori valoarea stocului investiţiilor străine directe, notează MOLDPRES. Cu o pondere de 24% a transferurilor migranţilor în Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2012, Republica Moldova ocupă locul cinci în topul alcătuit de Banca Mondială”. Potrivit ultimului raport asupra inflaţiei, făcut public de Banca Naţională a Moldovei la începutul lunii august, în primul trimestru al acestui an circa 66,1% din banii trimişi acasă de persoanele care muncesc peste hotare au venit din ţările CSI, iar 33,9% au provenit din ţările clasificate ca restul lumii. Per totalul anului trecut raportul a fost de 63% la 37% (textul a apărut în anul 2013)[13].

Dar cum situația economică la nivelul estului Europei s‑a schimbat mult în ultimii ani, sumele și procentele remitențelor au cunoscut modificări profunde. Astfel, datele statistice ale lunii octombrie 2017 precizează că:

„Cetăţenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare au expediat acasă, în primele nouă luni din acest an, peste 872 de milioane de dolari SUA, în creştere cu 9,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut”, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei. În septembrie, transferurile au depăşit 109 milioane de dolari, în creştere cu 9,4 la sută comparativ cu aceeaşi lună din anul trecut.

Din Rusia continuă să vină cel mai mare volum de transferuri. Circa 34 la sută din remitenţe, adică peste 37 de milioane de dolari, au venit de la concetăţenii noştri stabiliţi în Rusia. Ponderea este însă în scădere cu 3,4 puncte procentuale faţă de anul trecut.

Urmează transferurile din Israel – 16,3 la sută (17.85 mil. USD), din Italia ‑ 11,5 la sută (12.58 mil. USD), SUA – 7,6 la sută (8.35 mil. USD), Marea Britanie – 5 la sută (5.42 mil. USD), Germania – 5,3 la sută (5.84 mil. USD), Franţa – 3 la sută (3.24 mil. USD), Turcia – 1,1 la sută (1.23 mil. USD), Spania – 1,1 la sută (1.23 mil. USD), Irlanda – 1 la sută (1.08 mil. USD), Portugalia – 0,9 la sută (0.95 mil. USD), România – 0,7 la sută (0,80 mil. USD), din alte state – 12,5 la sută (13,70 mil. USD).

Peste 50 la sută din transferuri au fost efectuate în dolari, peste 39 la sută în euro, iar peste 8 la sută în ruble.

În 2016, transferurile de peste hotare s‑au cifrat la 1 miliard 79 de milioane de dolari, mai puţin cu 4,5 la sută faţă de anul precedent. A fost cel mai mic nivel înregistrat în ultimii zece ani.

Procentual, din țările membre UE au provenit 35,5% din remitențe, 35,2% din CSI, iar 29,3% din alte state”[14].

Sub aspectul PIB – repetăm, acesta fiind influențat decisiv de remiterile de bani ale celor care locuiesc în alte spații decât între zona dintre Prut și Nistru, regăsim următoarele date: un PIB de 6,75 mld. dolari în anul 2016[15] – locul 146 în lume, iar un PIB/capita de 1907 dolari[16], poziționarea fiind aproximativ aceeași la nivel global. La nivelul zonei, PIB/capita al României este de 9.474 dolari, al Rusiei de 8.748 dolari, iar al Ucrainei de 2.187 dolari[17]. România la o creștere economică de 3% pe an depășește întregul PIB al teritoriului dintre Prut și Nistru.

La aceste date clare despre performanța politică, administrativă și economică a zonei se poate adăuga și percepția popularității oamenilor politici. Concret, cu două excepții doar, nimeni nu depășește cota de încredere de 3%[18]!

Cu toate acestea, regăsim în modul în care se „face politică” între Prut și Nistru un grad prea mare de nerealism, o abordare debordantă față de moralitate care se vede pedepsită de principalii finanțatori – a se vedea anularea ultimei tranșe de împrumut de 28 mil. euro care trebuiau să ajute la consolidarea justiției[19] – și un comportament care încearcă să proiecteze în exterior o forță mai mare decât aceea care există în interior (să nu uităm că entitatea politică numită Republica Moldova nu își poate controla complet frontierele).

Aceste aspecte sunt observate din orice capitală, iar percepția pe care o oferă asupra politicienilor din spațiul în cauză este una negativă. Să nu ne amăgim: oricât de mare ar fi progresul oamenilor din zonă, fără o fructificare a acestuia din partea mediului politic nu va exista nici o îmbunătățire reală a situației. Orgoliul normal al funcțiilor politice îndeplinite este împins în acest moment la o limită care nu poate fi admisă, iar în absența rezultatelor reale – reamintim, 106 persoane pleacă zilnic dintre Prut și Nistru – nu putem să conchidem decât că această anihilare a simțului realității este principala cauză a dezastrului economico‑social‑politic din zonă. În absența readucerii la locului său a adevărului, entitatea politică dintre Prut și Nistru va rămâne o concretizare a proverbelor înțelepte care ne învață că ceea ce se construiește pe minciună și orgolii se va prăbuși, cu consecințe nu doar pentru omul simplu, ci și pentru liderii care au demonstrat orbire, incompetență și poate – și alte tare ale politicianismului.

Note:[1] http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5713, consultat la 02.11.2017.
[2] https://www.publika.md/numarul-turistilor-straini-care-vin-sa-viziteze-moldova-este-in-continua-crestere_2978047.html, consultat la 02.11.2017.
[3]  http://unimedia.info/stiri/26-de-ani-de-independenta-a-republicii-moldova–in-cifre-17-guverne–5-presedinti-si-106-moldoveni-care-pleaca-zilnic-din-tara-138398.html, consultat la 02.11.2017.
[4] http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5523, consultat la 02.11.2017.
[5] http://www.departments.bucknell.edu/russian/const/77cons02.html#chap07, consultat la 02.11.2017.
[6] http://www.worldlifeexpectancy.com/world‑life‑expectancy‑map, consultat la 02.11.2017.
[7] http://mapsontheweb.zoom‑maps.com/image/167115856827, consultat la 02.11.2017.
[8] http://diez.md/2017/07/04/grafic-varsta-de-pensionare-crescut-moldova-afla-cand-se-vor-retrage-moldovenii-la-pensie/, consultat la 02.11.2017.
[9] http://www.eco.md/index.php/home/rss/item/5141-c%C3%A2%C8%9Bi-moldoveni-sunt-considera%C8%9Bi-oficial-pleca%C8%9Bi-la-munc%C4%83-peste-hotare, consultat la 02.11.2017.
[10] http://www.infotag.md/financial-poster-ro/776538/, consultat la 02.11.2017.
[11] https://www.publika.md/aici-acasa-in-moldova-vlad-plahotniuc-a-lansat-un-proiect-personal-pentru-dezvoltarea-tarii_2854571.html, consultat la 02.11.2017.
[12] https://www.europalibera.org/a/ 28684540.html, consultat la 02.11.2017.
[13] http://infomoldova.net/remitente-republica-moldova-se-afla-top10-tari-din-lume-dupa-ponderea-remitentelor-pib/, consultat la 02.11.2017.
[14] http://jurnal.md/ro/economic/2017/10/29/moldovenii-de-peste-hotare-au-trimis-acasa-peste-870-de-mil-de-dolari-in-noua-luni-tarile-de-unde-vin-cei-mai-multi-bani-in-rm-grafic/, consultat la 02.11.2017.
[15] https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(nominal), consultat la 02.11.2017.
[16] https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Moldova, consultat la 02.11.2017.
[17] https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(nominal)_per_capita, consultat la 02.11.2017.
[18]  http://unimedia.info/stiri/sondaj-dodon–sandu–nastase-si-plahotniuc–in-topul-politicienilor-care-se-bucura-de-cea-mai-mare-incredere-din-partea-cetatenilor-142336.html, consultat la 06.11.2017.
[19] http://www.gandul.info/international/republica-moldova-ramane-fara-bani-de-la-ue-pentru-reforma-justitiei-16764507, consultat la 02.11.2017.

Total 2 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*