Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Societăţi deschise, societăţi închise » Luminița Iordache: Dezvoltarea socială şi e‑Guvernarea

Luminița Iordache: Dezvoltarea socială şi e‑Guvernarea

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, administraţia publică a început un amplu proces de transformare. Studiul de faţă va adopta o perspectivă descriptivă şi va fEU-e-Governmenti concentrat pe analiza adoptării e‑Guvernării, a tehnologiilor bazate pe Web şi noilor metode de furnizare a serviciilor și transformarea sectorului public. Această transformare poate conduce la schimbarea socială, iar e‑Guvernarea reprezintă un instrument important de utilizat în acest proces. Soluțiile inovatoare pe care administrația publică le folosește în rezolvarea problemelor comunității contribuie la impactul social dorit conducând la dezvoltare socială. Din perspectivă geografică, atât la nivel local, cât și național, procesul transformării sectorului public nu este omogen, ceea ce dezvăluie diferențe și sincope în dezvoltarea socială.

Introducere
La sfârșitul anilor 1980, o nouă teorie numită Noul Management Public (NMP) propunea o orientare spre servicii a sectorului public pentru a crește eficiența acestuia, pornind de la ideile aplicate în sectorul privat.  Administrația publică din statele dezvoltate s‑a reformat, adoptând principiile acestei noi teorii, care s‑au extins la nivel global.

Din cauza tipurilor de probleme cu care administrația publică se confrunta, aceasta avea nevoie de diferite mecanisme care să fie mai flexibile, mai inclusive și mai adaptabile. Tendinţa globalizării și dezvoltării intense a sistemelor sociale a determinat adaptarea instituțiilor și sistemelor administrative la aceste transformări.

La inceputul secolului XXI, guvernarea digitală (e‑Guvernare) a fost propusă ca un instrument modern al administrației publice, în oferirea bunurilor și serviciilor publice de înaltă calitate pentru dezvoltarea socială. Conceptele de e‑Guvernare si e‑Guvernământ au pornit de la folosirea site‑urilor Web pentru informarea cetățenilor, a comunicării prin poșta electronică și mergând până la sisteme IT, foarte avansate pentru a oferi cetățenilor acces la informațiile și serviciile publice. E‑Guvernarea reprezintă orice formă de interacțiune digitală între Guvern și cetățenii săi, Guvern și companii, între diversele agenții guvernamentale, între Guvern și organizațiile religioase (Baltac V., 2008).

Există o gamă largă de servicii oferite în administrația publică din România, atât la nivel local, cât și național și dintre acestea există un set de 20 de servicii monitorizate la nivel european (12 pentru cetățeni, iar 8 pentru operatorii economici), prin care se urmărește creșterea calității furnizării acestora, creșterea numărului de utilizatori, creșterea gradului de acoperire pentru diferite categorii și a nivelului de dezvoltare (Studiu de caz în domeniul serviciilor administrației publice: 4‑19). Cele 20 de servicii publice fundamentale adresate cetățenilor pot fi grupate în 4 categorii:  servicii generatoare de venituri pentru administrația publică, servicii de registratură, servicii utile publicului și  servicii pentru permise și licențe.

Aceste servicii sunt esențiale în administrația publică, fiind folosite de către majoritatea cetățenilor și companiilor, toate țările membre ale Uniunii Europene cunoscând o creștere accelerată a disponibilității în varianta online a acestor servicii în ultimii 10 ani.  În afara serviciilor amintite, conceptul de e‑Guvernare se extinde și la folosirea e‑gov pentru vizitarea site‑ului Web al unui oraș prin care să fie permisă comunicarea cu angajații administrației locale prin interfețe grafice încorporate în site, prin mai multe variante de aplicații și tehnologii avansate, cât și prin metode colaborative de propunere de legi și alte iniţiative legislative locale venite din partea cetățenilor, societății civile și mediului de afaceri.

Importanța e‑guvernării în viitorul naturii serviciilor publice

Progresele tehnologice au impact asupra transformării societății, ceea ce înseamnă provocări mari și eforturi semnificative pentru majoritatea guvernelor statelor. Cum e‑Guvernarea crește în popularitate,e-guvernarea paginile Web pot deveni noua față a guvernului.  Site‑urile Web ale instituțiilor publice pot furniza un nou vehicul pentru contactul dintre cetățeni și administrația publică atât pentru a obține informații, dar și pentru a utiliza servicii online puse la dispoziție de către acestea.

Cea mai remarcabilă schimbare în ultimele decade este explozia interesului pentru internet. Capacitățile noilor tehnologii pot fi utilizate atât de indivizi, cât și de instituții într‑o rețea care poate face discuția participatorie reală și posibilă de la distanță. Utilizarea site‑urilor Web ale instituțiilor publice de către cetățeni pare să reprezinte o nouă formă de interacțiune cetățenească.

Motivul pentru care cetățenii vor să utilizeze site‑urile web este similar cu cel din spatele interacțiunii directe tradiționale, și anume, nevoia specifică pentru informații şi asistență. Într‑un studiu realizat în Republica Georgia, s‑a constatat faptul că vizitatorii site‑urilor instituțiilor publice sunt în general mai bine documentați, mai sănătoși, mai bine educați, mai tineri și provin din mediul urban în comparație cu utilizatorii obișnuiți de internet (Thomas J.C., Streib G., 2003:98).

Creșterea interesului cetățenilor pentru e‑Guvernare pune presiuni pe administrația publică, pentru a avea abilitatea de a se angaja în interacțiuni importante prin intermediul internetului. Prin furnizarea serviciilor online, cetățenii au mai multe opțiuni în comunicarea și interacțiunea cu administrația publică (Milward and Snyder, 1996).

Într‑un studiu realizat pe site‑urile Web oficiale ale tuturor primăriilor municipalităților din România (Vrabie C., Antonie C., Iordache L.& Brosser L., 2014), s‑a  constatat faptul că aproape jumătate din ele aveau o pagină de internet satisfăcătoare, iar cealaltă era dominată de calificative „bună” și „foarte bună”, iar la secțiunea e‑doc, documente la care cetățenii pot avea acces prin mediul digital, mai mult de jumătate din instituții puneau la dispoziție autorizații/certificate/formulare electronice spre a fi descărcate, însă mai puține permiteau urmărirea traseului online, ceea ce înseamnă că site‑urile acestor instituții erau deficitare în furnizarea serviciilor online.

Pentru accelerarea diminuării decalajelor digitale, administrația publică trebuie să colaboreze și cu alți actori în schimbarea socială, deoarece acest aspect reprezintă o problemă care privește reprezentarea tuturor segmentelor populației, iar decalajul digital demografic este pronunțat între utilizatorii de internet, în general și cei care utilizează site‑urile Web ale instituțiilor publice.

Era informației transformă admi­nistrația publică așa cum transformă și alte aspecte ale vieții noastre, ceea ce influențează natura serviciilor furnizate de administrația publică. E‑government este un instrument dedicat tuturor celor care au abilități de utilizare a calculatorului. Pentru creșterea numărului de cetățeni este nevoie de oferirea unui suport în cunoașterea utilizării acestuia pentru reducerea inegalităților în ceea ce privește accesul la cunoaștere și servicii. Trendurile de creștere rapidă măresc inegalitățile între oameni; anumite sectoare ale populației și anumite regiuni beneficiază în mod disproporționat de asemenea servicii.

Populația dezavantajată trebuie ajutată și asistată deoarece se confruntă cu dificultăţi de acces la internet, necunoaștere în utilizarea acestui instrument și cu lipsa încrederii în acesta. Ponderea ridicată de îmbătrânire a populației este determinată și de migrările masive și de rata scăzută a natalității care va influența natura serviciilor pe care administrația publică le va pune la dispoziție și va evidenția utilitatea și eficiența e‑Guvernării. Atenția trebuie îndreptată și spre populația tânără și diaspora, deoarece se dorește transformarea conceptului de e‑Guvernare, dintr‑un instrument al cunoașterii într‑un instrument în serviciul societății, un instrument al prezentului și absolut sigur al viitorului.

E‑Government este un instrument de neînlocuit pentru diaspora, folosirea internetului pe scară largă se transformă dintr‑o modă îmbrățișată într‑o necesitate vitală, funcţională. Frontierele geografice, tehnologice și economice deschise permit societății să negocieze și să influențeze dezvoltarea socială. E‑government este un proces de lungă durată, al cărui succes depinde de modul în care administrația publică îl apreciază în a‑l utiliza. Latura economică are un rol mai pregnant, ceea ce determină solicitarea serviciilor publice mai rapide, așadar utilizarea e‑Guvernării este absolut necesară.

Accesul cetățenilor la informație este o condiție actuală a dezvoltării societății, în contextul globalizării și mondializării proceselor (Matei L, Matei. A, 2008). Dezvoltarea societății informaționale bazată pe dezvoltarea infrastructurilor tehnice creează cadrul necesar asigurării accesului oricărui cetățean la informații care îl privesc sau care au influență asupra condițiilor sale de muncă, de studiu și de viață. Evoluția actului guvernării bazat pe noile tehnologii are în vedere tranziția de la prezent la viitor, canalele tradiționale vor concura cu cele electronice, astfel interacțiunea cu cetățeanul poate fi mai ușor adaptată la nevoile acestuia.

Transformarea administrației publice cu scopul dezvoltării sociale
La toate nivelurile, global, european, național, regional și local există preocupări pentru schimbarea modului de funcționare al administraţiei publice și reformarea guvernanței care să conducă la transformarea sectorului public. Pentru realizarea bunei guvernanțe (David E. Mcnabb, 2009:XVi) sunt necesare: reforma administrației publice și accentul crescut pe inovații, întărirea capacității administrației publice centrale și locale, transparență în cadrul administrației publice, participarea cetățenească, parteneriatul public‑privat, responsabilitatea pentru putere, dezvoltarea prin integrarea socială și schimbul de experiențe cu alte state în reinventarea sectorului public ( Matei A., Săvulescu C., 2012).

Reforma administrației publice (Matei L., Dogaru T.C., 2011)  implică modificări de substanță atât la nivelul administraţiei publice centrale, cât și al administraţiei publice locale și a serviciilor publice în general. Dezvoltarea democrației reclamă instituirea unei noi relații între cetățeni și administrație, creșterea și întărirea rolului autorităților și reconsiderarea parteneriatului cu mediul de afaceri și organizațiile nonguvernamentale în eforturile de îmbunătățire a calității guvernanței și dezvoltarea unei rețele globale.

Multe dintre eforturile de schimbare a feței administrației publice sunt reacții la schimbările fundamentale în mediul intern și extern căutându‑se abordări creative de a rezolva probleme vechi și forjând noi soluții la probleme noi. Numeroase inovații și procese transformaționale nu produc efecte notabile, de multe ori deoarece există numai câteva substituente pentru modalitățile existente de a furniza servicii publice.

Schimbarea transformațională în administrația publică este o mișcare la nivel global care a apărut începând cu 1980, odată cu apariția NPM ‑ Noului Management Public (Deming, 1986). Obiectivele comune ale acestei mișcări de a transforma administrația publică aveau să aducă reduceri în costurile și mărimea administrației publice și în același timp să îmbunătățească conținutul și furnizarea serviciilor publice.

În mișcarea globală de schimbare a sectorului public există câteva caracteristici comune, printre care îmbunătățirea performanței în sectorul public prin reducerea numărului de angajați în administrația publică și creșterea numărului de servicii în același timp, transferarea anumitor servicii din cadrul sectorului public în sectorul privat prin privatizare și îmbunătățirea colaborării între nivelele administrației publice.

În acord cu profesorul Donald F. Kettl, metodele administrației publice care au funcționat în secolele XIX și XX, nu mai pot face față provocărilor guvernării societății din secolul al XXI‑lea. Contextul globalizării și descentralizării (delegării) responsabilității schimbă administrația publică impunând noi metode de guvernare. Descentralizarea puterii la toate nivelele administrației publice și oferirea unei mai mari puteri de decizie și responsabilitate managerilor de vârf pun un accent mai mare pe rezultate decât pe procese.

Profesorul Kettl (2005) a identificat mai multe aspecte de luat în considerare în ceea ce privește funcționarea administrației publice, și anume:
●     conceptele de birocrație ierarhică și autoritate nu pot fi complet înlocuite, ci mai degrabă trebuie să conducă la o mai bună reflecție asupra noului model de guvernanță;
●     administrația publică trebuie să dezvolte și să folosească abilitățile interpersonale împreună cu abilitățile autoritare tradiționale;
●     încrederea în administrația publică este posibilă numai atunci când este transparentă și disponibilă tuturor cetățenilor, iar acest lucru este posibil prin utilizarea e‑government care face acest lucru în mod real;
●     investițiile în capitalul uman prin formarea și perfecționarea unor noi abilități de care funcționarii au nevoie și angajarea unor oameni cu abilități potrivite pentru joburile tehnice și complexe din viitor, asta însemnând reformarea sistemului de servicii publice care să reflecte realitățile transformând locurile de muncă din cadrul administrației publice;
●     elaborarea de noi strategii și tactici care să implice participarea cetățenească, parteneriatele și colaborările public‑privat care să încurajeze o mai mare responsabilitate civică.

Focusarea pe îmbunătățirea serviciilor pentru ameliorarea vieții cetățenilor presupune extinderea numărului și diversitatea serviciilor furnizate prin internet și utilizarea altor abordări ale e‑Guvernării. Administrația publică trebuie să înlocuiască sistemele informatice vechi cu noile generații de sisteme care permit funcționarea atât în interacțiunea cu cetățenii, cât și în colaborarea între instituții și în interiorul acestora.

În comparație cu organizațiile private, administrația publică se întâlnește cu mai puține oportunități pentru implementarea inovațiilor în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor,  iar mare parte a inovațiilor în ceea ce privește serviciile publice se concentrează pe introducerea unor ajustări relativ minore, cu un cost scăzut, un risc diminuat și upgraduri treptate la serviciile existente (Altshuler and Behn, 1997).

Nu este surprinzător faptul că succesul strategiilor instituțiilor publice depinde mult și de utilizarea sistemelor tehnologice care le ajută în eficientizarea activității și transformarea serviciului public și a modului în care sunt furnizate serviciile publice.

Administrația publică se confruntă cu resurse insuficiente, iar acest lucru presupune un control deosebit al acestora și fiecare resursă utilizată trebuie să aducă cea mai mare valoare posibilă. De asemenea, aceasta se mai confruntă cu schimbări pe termen lung în educație, sănătate, mediu, cât și în alte domenii. Toate ramurile sectorului public sunt împinse la schimbarea practicilor și proceselor care să permită o mai mare transparență, responsabilitate și accesul cetățenilor la toate serviciile publice.

Transformarea administrației publice nu o face pe aceasta din urmă mai accesibilă și responsabilă, ci schimbă modul de lucru în cadrul acesteia. Pentru realizarea acestui deziderat, administrația publică trebuie să devină mai puțin ierarhică și orientată pe proces; să se implice în parteneriate și să fie orientată spre rezultate. Transformarea practicilor, procedurilor și metodelor administrației publice este dezirabilă şi posibilă în măsura în care, atât legislativul, cât și executivul ar adopta politici care să îmbrățișeze ideea de schimbare, idee nu numai binevenită, ci şi necesară.

Potrivit unui studiu realizat pe mai multe continente, au fost identificate nouă magatrenduri globale notabile pentru viitorul administrației publice în ceea ce privește prosperitatea economică, coeziunea socială, un mediu sustenabil și securitatea. Acestea se referă la demografie, dezvoltarea individuală, utilizarea tehnologiei, economia interconectată, datoria publică, schimbarea puterii economice, schimbarea climatică, stresul resurselor și urbanizarea (KPMG International, 2014:1‑3).

În ceea ce privește demografia, speranţa de viață creşte, natalitatea scade, proporția oamenilor în vârstă înregistrează valori sporite afectând sistemul de protecție socială, pensiile și sistemul de sănătate. Unele regiuni se confruntă cu provocările integrării populației tinere pe o piață a muncii ajunse la saturație, ceea ce ridică multe întrebări din partea acestora, și anume dacă vor beneficia de pensie când vor ajunge la bătrânețe sau dacă vor avea suficiente slujbe de durată de‑a lungul vieții lor.

Dezvoltarea socială este un proces al schimbării care conduce la bunăstarea condiției umane și relațiilor sociale și include realizările materiale, precum și o bună stare de sănătate și educație, acces sustenabil la resurse, bunuri și servicii necesare unui trai decent într‑un mediu viabil. Dezvoltarea socială transformativă  trebuie să includă schimbări în structurile sociale, instituții și relațiile dintre acestea (UNRISD, 2015: 4).

La nivel global, progresele ce se produc în educație, sănătate și tehnologie pot ajuta la dezvoltarea personală a indivizilor care va conduce la creșterea cerințelor pentru transparența administrației publice, participare în procesul luării deciziilor publice și implementarea și elaborarea politicilor publice. Se preconizează că aceste schimbări vor conduce până în 2022 la creșterea clasei de mijloc în raport cu categorii de populaţie nevoiaşă.

Urbanizarea creează oportunități semnificative pentru dezvoltarea socială și economică și un mediu de viață mai sustenabil, însă exercită presiuni asupra administrației publice privind infrastructura și resursele.

Concluzii
În raport cu multitudinea de probleme cu care sectorul public se confruntă, acesta trebuie să se implice pe plan european și internațional, să elaboreze și implementeze politici publice bazate pe analize cantitative și calitative de cea mai înaltă calitate, să introducă reglementări care să încurajeze schimbarea comportamentului printre cetățeni prin implicarea acestora într‑un viitor mai bun și corelarea practicilor de piață cu opțiunile și prioritățile guvernamentale și realizarea de programe care să minimizeze costurile guvernamentale.

Administrația publică trebuie să ia în considerare instrumentele disponibile de bază, politici, reglementări și programe, precum și strategii, structuri și abilități de care depinde viitorul administrației publice și al societății. Strategiile potrivite pentru succesul viitorului societății vor include o mai bună cooperare la nivel național, european și internațional, promovarea schimbării comportamentului cetățenilor și o creștere a măsurilor proactive pentru a atenua efectele negative (KPMG International, 2014:5‑6).

Administrația publică se poate transforma prin schimbarea strategiilor pe termen lung, prin previziuni economice pe termen lung și o reevaluare critică a infrastructurii. Adoptarea tehnologiei care este accesibilă, flexibilă și mai puțin consumatoare de timp a transformat societatea în ultimii 30 de ani, iar noul val de tehnologii avansate creează noi oportunități care testează abilitatea administrației publice de a le utiliza și beneficia de avantajele conferite și semnalează acesteia importanța dezvoltării abilităților pentru a face față provocărilor viitoare.

În privința schimbărilor structurale sunt necesare: implicarea activă cu partenerii internaționali și creșterea cooperării cu instituțiile internaționale, creșterea capacității administrației publice locale în realizarea activității și formarea unei rețele prin colaborarea cu cetățenii, alte niveluri de guvernare, sectorul privat și sectorul non‑profit pentru a susține domeniile‑cheie ale furnizării de servicii guvernamentale.

Abilităţile necesare administrației publice includ capabilități mai mari și capacitatea de conștientizare internațională, inclusiv cunoașterea tendințelor globale și a impactului acestora, cunoașterea profundă a piețelor de capital internaționale puternic integrate pentru determinarea viitoarelor servicii necesare societății, înțelegerea beneficiilor potențiale și riscurile dezvoltării tehnologiei, utilizarea noilor canale de comunicare, evaluarea riscurilor și managementul schimbării pentru a aborda problemele de risc complexe. Administrația publică reprezintă un sistem de bază al coeziunii sociale care contribuie la dezvoltarea societății și poate constitui un factor important de competitivitate, dezvoltare și progres la nivel global.

Bibliografie
[1]    Baltac, V. 2008. e‑Guvernarea – suport de curs, SNSPA, București.
[2]    Studiu de caz în domeniul serviciilor publice, Program strategic pentru Inovarea în servicii prin educație continuă, diponibil la pagina: http://www.inseed.cimr.pub.ro/documents/Cerere_rambursare_2/WP1‑2%20RA_2_%20Anexa%203.pdf.
[3]    John Clayton Thomas, Gregory Streib (2003). The new face of government: citizen‑iniated contacts in the era of e‑government. Journal of Public Administration Research and Theory, Vol. 13, no.1, pages. 83‑102.
[4]    Vrabie C., Antonie C., Iordache L., Brosser L. (2014). E‑Guvernarea în Municipiile României, Sesiune științifică „Orașul inteligent”, ISBN 978‑973‑709‑701‑9, Publicat de Editura Economică, București.
[5]    Matei, A., Săvulescu C., Kowal, J. (2012). Empirical analysis of ICT, economic growth and competitiveness in the EU,  Proceesings of the International Conference on ICT Management for Global Competitiveness and Economic Growth in Emerging Economies, pages 42‑58.
[6]    Matei, L., Matei, A.(2008). Globalization and Europeanization ‑ A Projection on a European Model of Public Administration, Theoretical and Applied Economics, Vol. 4, No. 4, pages 33‑52, available on page: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1310129.
[7]    Globalization 101, A project of Suny Levin Institute, Technology and Globalization, available on page: www.globalization101.org.
[8]    David E. Mcnabb (2009). The new face of government. How public managers are forging a new approach to governance. American Society for Public Administration, CRC Press Taylor and Francis Group.
[9]    Matei L., Dogaru T.C.(2011). „The reform of the national public policies process under the influence of Europeanization Changes in the policy‑making in Romania on institutional and legislative level”, available on page: http://ssrn.com/abstract=1740392.
[10]    Donald F. Kettl (2005). The Global Public Management Revolution, Institution Press.
[11]    United Nations, MDG Gap Task Force Report 2015 (2015). Millenium Development Goal 8.Taking Stock of the Global Partnership for Development, New York.
[12]    United Nations (2015), General Assembly.Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development.
[13]    KPMG International, Mowat Centre.Government (2014). Future state 2030: The global megatrends shaping governments.
[14]    United Nations Research Institute for Social Development (2015). Strategy 2016‑2020. Research for Social Change.Transformations to Equity and Sustainability.

Cuvinte cheie: dezvoltare socială, e‑Guvernare, sustenabilitate, transformarea sectorului public.

Luminița Iordache (1)

1 Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Administrație Publică.

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*