Punctul Critic » Justiţia şi drepturile omului » Lucian Rotariu: Opinia publică şi beneficiile sociale

Lucian Rotariu: Opinia publică şi beneficiile sociale

Rezumat: Acest articol prezintă date, analize și interpretări ale opiniei publice manifestate în spațiul virtual despre transferurile sociale și beneficiile aferente. Majoritatea românilor (94%) susțin că Guvernul ar trebui să ofere sprijin persoanelor aflate în situații de risc. Totuși, indicatorul social de referință (500 RON), în baza căruia se stabilesc o parte din beneficiile sociale (venit minim garantat, șomaj, suport pentru familie etc.) nu a fost modificat în ultimii nouă ani. În 2008 reprezenta 92% din salariul minim (540 RON), în prezent raportul a scăzut la 34% (1450 RON pentru 2017). Analiza de conținut a reacțiilor (comentarii, interacțiuni) manifestate față de un articol de presă care a fost accesat de aproximativ două sute mii de ori în mediul virtual indică un suport volatil față de grupurile vulnerabile. Pentru utilizatorii care au interacționat cu platforma jurnalului și care și‑au exprimat opinii, inechitatea și distribuția beneficiilor, în general, a fost principalul catalizator de reacție. De aceea nu mai muncește nimeni în România, toți au ajutoare (C22M, comentator în spațiul virtual).

Abstract: This article presents data, analyses and interpretations of public opinion manifested in the virtual space regarding social transfers and social benefits. The majority of Romanians (94%) sustain that the Government should offer support to the needy people. However, the social reference indicator (500 RON), under which are established a part of the social benefits (guaranteed minimum income, unemployment relief, family support etc.) has not been modified in the last 9 years. In 2008 its values represented 92 from the minimum wage (540 RON) while in present the value dropped to 34% (1450 RON for 2017). The content analysis of reactions manifested to a journalistic article that was accessed approximately 200 000 times in the virtual space denotes a volatile support towards the vulnerable groups. For the users that had interacted with the journal platform and who have expressed opinions, inequity and benefit distribution, in general, was the main reaction catalyser. That`s why nobody works any more in Romania, they all have benefits (C22M, cyberspace commentator).

Introducere

94% dintre români consideră că Guvernul ar trebui să asigure nevoile celor săraci (Pew Research Center, 165), aspect ce desemnează o considerabilă susținere populară pentru asistență socială și transferurile sociale aferente. Beneficiile protecției sociale sunt de regulă reprezentate de:
– Beneficii privind starea de sănătate: unde sunt incluse concediile medicale, asistență medicală, compensarea produselor farmacologice;
– Beneficii în relație cu dizabilități: asigurarea pensiilor, bunurilor și serviciilor (cu excepția celor medicale) pentru persoanele cu dizabilități;
– Beneficii pentru persoane vârstnice: asigurarea pensiilor, bunurilor și serviciilor (cu excepția celor medicale) pentru persoanele vârstnice;
– Beneficii pentru supraviețuitori: asigură suport și venit în conexiune cu decesul unui membru al familiei, precum pensia de urmaș;
– Beneficii destinate familiei și copiilor: incluzând suportul (cu excepția serviciilor medicale) în conexiune cu costul perioadei de sarcină, naștere și îngrijirea altor membri ai familiei;
– Beneficii privind neocuparea forței de muncă: incluzând pregătiri profesionale finanțate de agențiile publice;
– Beneficii privind spațiul locativ: incluzând intervențiile autorităților publice privind ajutorarea/asigurarea costurilor pentru o locuință;
– Benefiicii privind alte aspecte neclasificate: incluzând suport financiar, programe de reabilitare pentru consumatorii de alcool și droguri, precum și alte beneficii variate (exceptând serviciile medicale).

Conform Eurostat la nivelul anului 2015 ponderea transferurilor sociale în România se situa pe antepenultimul loc în clasamentul European cu 11.5% din Produsul Intern Brut alături de Irlanda (9.6% din PIB), Lituania (11.1% din PIB) și Letonia (11.5% din PIB). Pe primele poziții se află Finlanda (25.6% din PIB), Franța (24.6% din PIB) și Danemarca (23.6% din PIB). Media europeană este situată la valoarea de 19.2% din PIB.

74% din fondurile disponibile în Romania pentru protecție socială sunt alocate pentru persoane vârstnice, 9,5% pentru familie și copii, 8,7% pentru persoanele cu dizabilități, 1,7% pentru excluziune socială, 3.5% pentru administrarea politicilor de protecție socială și asigurarea de suport în cazul dezastrelor naturale pe timp de pace, sub 1% pentru supraviețuitori și persoane neocupate în activități lucrative, sub 0,5% pentru spațiul locativ și 0 RON pentru activități de cercetare/dezvoltare în sfera protecției sociale.

Venitul minim garantat

Fig. 1 Harta numărului de beneficiari ai venitului minim (Lege 416/2001)


Sursă date: Institutul Național de Statistică pentru anul 2015

Din perspectiva numărului brut de beneficiari ai venitului minim (figura 1) cei mai mulți se regăsesc în județele Dolj, Buzău și Galați și cei mai puțini în Municipiul București, Timiș și Ilfov. La nivel național pentru anul 2015 sunt înregistrați 245545 de beneficiari cu o medie a cuantumului primit de 228 de RON. Conform legii 416/2001 persoanelor (sau o persoană aptă de muncă din gospodărie) care primesc suport li se poate solicita efectuarea unui număr de ore dar care să nu depăsească cuantumul stabilit pentru salariul minim, aspect ce se transpune în aproximativ trei zile lucrative ca valoare medie. Aceste ore trebuie repartizate în funcție de planificarea și aprobarea planului de activități stabilite de către consiliile locale. În cazul în care persoana refuză participarea fără a avea un motiv obiectiv (stare de sănătate, incapacitate temporară de muncă etc.) primarul comunității poate sista beneficiul. Cuantumul primit este stabilit ca pondere în funcție de numărul de persoane și de venitul de care acesta dispun în raport cu Indicatorul Social de Referință. În funcție de acest indicator se calculează majoritatea beneficiilor sociale. Valoarea sa a fost constantă în ultimii nouă ani: 500 de RON. Cuantumul indicatorului stabilit în 2008 reprezenta 92% din salariul minim (540 RON salariul minim la nivelul anului 2008). În prezent raportul a scăzut la 34% (1450 RON salariul minim la nivelul anului 2017). Datele susțin ipoteza unei scăderi de transferuri sociale asupra populației pentru toate beneficiile calculate în funcție de acest indicator (venit minim conform legii 416/2001, ajutor de șomaj, suport pentru familii etc.).

 

Fig. 2 Ponderea beneficiarilor venitului minim
(Lege 416/2001) raportat la populația județelor


Sursă date: Institutul Național de Statistică pentru anul 2015

37% dintre români în anul 2015 erau într‑o situație de risc de sărăcie sau excluziune socială conform Eurostat. Aceleași comunicat al organizației europene din 17 octombrie 2016 (17 octombrie – ziua internațională pentru eradicarea sărăciei) indică faptul că 23% din populația națională se află într‑o stare de deprivare materială severă (condiții de conviețuire impropii constrânse de lipsa resurselor precum incapacitatea de a‑și plăti facturile, de a‑și încălzi domiciliile sau de a‑și petrece o săptămână în scop recreațional exceptând proximitatea casei).

Ținând cont de indicatorii de sărăcie desemnați anterior, doar 1.15% dintre români au acces la venitul minim garantat. Din perspectiva reprezentării la nivel de județ a persoanelor beneficiare (figura 2) nicio regiune administrativă nu indică o pondere mai mare de 3%. Acest context implică o slabă redare de transferuri sociale și o slabă reprezentare a persoanelor aflate în vulnerabilitate.

 

„Asistații sociali trândăvesc în cârciumi”

În data de 9 mai 2017 de ziua Independenței României (1877) și ziua Europei (declarația lui Robert Schuman, de la 9 mai 1950) un portal de știri online Cuget Liber a publicat materialul intitulat Militari români umiliți. Asistaţii social trândăvesc în cârciumi, puşcăriaşii domnesc în închisori, militarii adună gunoaiele pe 700 lei salariu de încadrare. Articolul nu a fost preluat de presa centrală și nici nu a avut acoperire la principalele posturi de știri dar a reușit să genereze 215412 vizualizări (conform datelor precizate de site în data de 15 mai 2017) și 923 de distriburi pe pagina de facebook a portalului (fără a include distribuirile individuale care au preluat indirect informația), un număr considerabil care poate genera opinii și reacții în mediul virtual. În cadrul materialului este precizată o petiție a unei asociații intitulate ADMAR (Apărarea Drepturilor Militarilor Activi și în Rezervă) adresată către două unități militare din Galați. Imaginea unor militari implicați într‑o activitate de ecologizare este considerată de autori ca fiind impropie statutului de militar și au realizat o paralelă cu beneficiarii de servicii sociale și persoanele private de libertate. Perspectiva autorilor a fost preluată în mare parte de utilizatori ținând cont de comentariile redactate. Majoritatea au ales să preia informația fără să o verifice și fără să analizeze textul cu o prudență rațională. Rezultatul pentru o parte din cei care au interacționat cu articolul este cel de a amplifica o atitudine de discriminare și de a generaliza particularități față de persoanele care beneficiază de asistență socială și/sau care se regăsesc în stare de privare de libertate.

Metodă de analiză: Am identificat 127 de comentarii realizate direct pe pagina portalului și în cadrul celor 923 de distribuiri. Acestea nu reprezintă numărul total de comentarii realizate asupra materialului, ele reprezintă strict cele care au putut fi asociate cu informația disiminată de Cuget liber și de cei care au preluat informația prin asociere. Există utilizatori care au distribuit articolul fără a interacționa cu platforma de știri. Totuși, analiza poate fi considerată reprezentativă pentru publicul cotidianului virtual deoarece au fost incluse toate comentariile publice. Din cele 127 de comentarii, 36 au fost realizate de persoane de sex feminin și 91 de sex masculin (28% sex feminin, 72% sex masculin).

Rezultate: 109 comentarii (86% din total) au fost adresate în susținerea ideilor prezentate în material (beneficiarii de servicii sociale trândăvesc, militarii sunt umiliți etc.), 4 comentarii (3% din total) au fost etichetate ca fiind neutre sau în afara subiectului și 14 (11% din total) au fost adresate pentru susținerea unor idei diferite conform perspectivei articolului (dezinformare, scoatere din context).

[Extrase] Comentarii favorabile perspectivei articolului:
C2F: Asistații sociali… dorm…
C3F: Asistații sociali fac „fresoane” dacă‑i pui la muncă.
C9F: Mai bine infractor decât muncitor.
C20F: Cum să‑și permită cineva să deranjeze pușcăriașul??? El nu trebuie stresat.
C33F: Exact sau la inundații, în timp ce stau cu mâinile la dos sau în carciumi să vină tot soldații!
C36F: Este vina celor care ne conduc că acordă ajutoare celor care nu merită, din banii noștrii, iar eu nu sunt de acord! Dacă și voi credeți la fel, dați like!
C50F: Echitate marca România!
C68F: Așa știu românii să se respecte unii pe alții. Înainte de 1989 elevii și studenții făceau ceva asemănător. Doctorii mergeau la cules de porumb, fasole, etc. Ați uitat? Totu‑i un talmeș‑balmeș! Ce, s‑a schimbat ceva?
C69F: A ajuns bătaie de joc uniforma.
C70F: Păi sunt mai de frunte pușcă­riașii decât militarii, rău am ajuns.
C73F: Rușine pentru cei ce fac legi în România, așa s‑a ajuns datorită lor, nu mai există respect și nu mai există un sistem de valori decât cea a banului, rușine să vă fie, voi ați trasformat poporul acesta în niște trântori cu ajutoare sociale.
C93F: Așa e în România, cele mai solicitate și vitale structuri ale societății medical, militar, învățământ, sunt marginalizate, umilite, reduse la maxim, folosite în interesul clasei politice…vă rog să mă contraziceţi.
C101F: Rușine ofițerilor superiori că nu se opun umilinței armatei.
C117F: Și lumea este nesimțită și asistații sociali care primesc bani degeaba și lanțul este destul de mare. Nu guvernul, nu primarul ne educă și ne civilizează, dacă nu vine și de la noi, degeaba.
C120F: Alocațiile la copiii nu le măresc, nu sunt bani dar la putorile astea le dau bani. Să scoată puşcariaşii la muncă şi pe căpuşile astea ale statului.
C125F: Statul nu a facut altceva decat sa incurajeze lenea !
C12M: Pai cât se cheltuie cu un deținut? Cu un asistat social? De ce să dăm salarii în caz de conflict, o să iasă deținuții și asistații?
C14M: Facem OUG. Dacă nu ai serviciu nu ai voie sa intri în cârciumă.
C17M: Alo, mai marii Armatei ați ajuns gunoieri neplătiți ai României. Armata face curățenie și jmecheri ia bani. Oare așa am ajuns ? […] C18M: Asistații sociali se odihnesc până la următoarele alegeri.
C19M: E bine să‑i mai scoată la câte o activitate, că uite ce burtoși sunt […] C22M: De aia numai muncește nimeni în Romania, toți au ajutoare.
C28M: Ce‑a ajuns haina militară, vai vai…
C37M: Păi e normal. Suntem în România. Cine muncește stă în frig și cine nu muncește are subvenție la căldură, mai ales dacă x5‑ul e pe alt nume.
C41M: Hai cu toții la furat să vedem dacă au pușcării pentru toți! Și să vedem dacă va mai fii cineva să strângă după nesimțiții noștrii!
C45M: Asta este. România creată de o clasă politică mafiotă și plină de trădători. Pentru că Armata în loc să pună tunurile pe ei… Stau și ascultă ordinele generalilor făcuți la apelul bocancilor. Poate se vor trezi vreodată.
C47M: Vinovați sunt cei care le dau bani și nu‑i pun la muncă!
C48M: Respect pentru militari, dar pentru asistații sociali nu‑mi găsesc cuvinte că să nu‑i jignesc deoarece nu pot să spun un lucru bun, iar autoritățile locale ar trebui să nu mai acorde ajutor social, numai celor care prestează muncă în favoarea comunității. Așa ar fi normal, așa se întâmplă într‑o țară civilizată, nicăieri în lume nu se dă bani pe degeaba.
C52M: Să îi pună frate la muncă, să muncească pentru mâncare și intretinerea în pușcării nu să aștepte de la salariați sa le plătească. […] C102M: Asistații masă de manevră pentru voturi.
C108M: Numai un tâmpit putea să dea un asemenea ordin.Să fie imediat trecut în rezervă.
C110M: Am spus și o să o mai spun, cei care sunt asistați sociali nu pot fi deranjați de către cei din Primărie, că știu că sunt un număr mare de voturi într‑o asemenea familie și nu vor surprize la alegeri, cât despre cei din Penintenciare… i‑aș scoate la muncă pentru a‑și plăti hrana și cazarea în pușcărie.

Din cele 109 de comentarii care susțin perspectiva articolului am identificat o serie de idei cu caracter comun. Fiecare comentariu a fost codificat în forma unei liste de etichete. Un comentariu de regulă a cuprins mai multe etichete.

Tabel 1. Analiza comentariilor care susțin opinia articolului (N=109)

Cele mai multe mențiuni sunt reprezentate de percepția umilirii statutului de militar asociat cu imaginea unor soldați implicați într‑o acțiune de ecologizare. Titlul articolul (Militari români umiliți. Asistaţii social trândăvesc în cârciumi, puşcăriaşii domnesc în închisori, militarii adună gunoaiele pe 700 lei salariu de încadrare) a fost regăsit cu o fidelitate ridicată în cadrul opiniilor formulate și ierarhizate în funcție de numărul de mențiuni. Atât considerațiile privind profilul beneficiarilor de asistență socială cât și a celor privați de libertate sunt caracterizate printr‑o lipsă de implicare nu vor să muncească, au prea multe drepturi și trebuie scoși la muncă. Aceste atitudini sunt asociate cu percepția unei lipse a echității în societatea românească, a responsabilității politicienilor și a legilor în vigoare. Totuși, în cadrul enunțurilor formulate nu a fost indicată o responsabilitate. Percepțiile par a fi un rezultat al unui impact emoțional generat într‑o proporție semnificativă de perspectiva autorului: unii muncesc, alții sunt în cârciumi și de convingerile personale, fără a studia cazul, nici în linii particulare asupra situației prezentate precum nici a situației generale (câți beneficiari există, cine beneficiază, care este cuantumul oferit ca sprijin și poate mai important cine sunt, în realitate, beneficiarii de transferuri sociale).

Tabel 2. Analiza comentariilor care susțin opinia articolului din perspectiva sexului (N=109)

Persoanele de sex feminin au identificat într‑o proporție mai ridicată lipsa echității și percepția că nu este promovată munca. În comparație, comentariile realizate de persoanele de sex masculin prezintă ponderi mai mari pentru Armata Română este umilită, politicienii sunt de vină / legile nu sunt bune și beneficiarii de asistență socială sunt o masă de voturi. Aceste diferențe pot reda o lipsă de interpretare punctuală din partea celor care au interacționat cu materialul în cauză și că au fost activate teme și subiecte personale în detrimentul celor specificate în conținut. Aparent, factorul comun de a culpabiliza o situație a permis justificarea unor expresii generale. Atât timp cât există o vină, responsabilii pot fi desemnați cu lejeritate și celeritate în sfera interesului de proximitate al indivizilor, fără a cerceta la nivel minimal o situație dată. Doar comentatorii de sex masculin au identificat tema beneficiarii de asistență socială sunt o masă de voturi.

[Extrase] Comentarii neutre sau în defavoarea perspectivei articolului:
C6M: Și militarii americani de la Kogălniceanu strâng gunoaie pe plajă în Constanța.
C121F: Dacă am fi și noi responsabili și nu am mai arunca gunoie la ori ce pas și nu am mai abandona animalele ar fi ceva, e simplu să dăm vina ba pe guvern, ba pe cei asistați social dar cu adevărat problema suntem noi toți. Câinii nu sunt ei vinovați ca sunt pe străzi ci noi oamenii… e greu să păstrăm curățenie, din păcate asta e realitatea.
C85F: Nu contează cu cine votezi.
C32M: Și oamenii liberi fac gunoi.
C25F: Vorba lu fiica […] ca la pensie vor avea indemnizatii nesimițe fără să fi fost la niciun război, rețineți?! de apărarea țării! […] așa că lasați‑o moartă în păpușoi!
C4M: Minciuni, spuneți ce venit au, nu salariul de încadrare, plus pensionări la vârste speciale. Bani de hrană, plus bani de chirie, plus pensionare la 25 de ani vechime în domeniu.
C56M: Și sporuri și toate alea….de ce nu se vorbește și despre astea. Nu mai dezinformați populația aiurea. Sporurile și toate câte tertipuri mai sunt. Alocația de cazare plus multe altele la ce venituri ajung? Să spunem real.
C61M: Nu fac chiar subiectul acestei postari. Dar, da, există și astfel de cheltuieli ale statului. Unele greșite, sau prost gândite! În general, la stat s‑a ajuns să se câștige mult mai bine decât la privat deși afacerile private sunt cele care generează profit și creștere economică!

O singură persoană care a comentat în mediul virtual pe pagina portalului a identificat ca fiind adecvată implicarea militarilor în acțiuni de ecologizare, făcând o trimitere la o activitate asemănătoare desfășurată într‑o altă localitate. În rest opiniile contrare au vizat diferențe de status, beneficii acordate care s‑au înscris în aceeași logică precum a celor care susțineau cauza militarilor umiliți doar că în acest context inechitatea socială a fost percepută invers dinspre militari către societate și nu dinspre beneficiari ai asistenței sociale, persoane private de libertate către comunitate.

Indiferent de contextul favorabil sau nefavorabil perspectivei autorului, inechitatea și distribuția beneficiilor, în general, a fost principalul catalizator de reacție. Majoritatea comentatorilor (86%) și‑au însușit opinia articolului, particularizându‑și opiniile în funcție și de alte teme din proximitatea lor de interes (politică, politicieni, legi, drepturi etc.) aspecte care nu au în mod univoc o legătură cu activitatea descrisă. Emoția captată de imaginea soldaților care colectau deșeuri asociată cu un titlu peiorativ a fost suficient cât să stârnească interesul a 200 000 de utilizatori de internet. Pericolul viralizării acestor informații neverificate, lipsite de echidistanță și integritate este lipsa unui public care să aibă capacitatea de a disemina, cerceta și înțelege complexitatea și responsabilitatea asumării unei atitudini categorice.

Necesitatea transferurilor sociale

Paradoxul atitudinilor prezentate în analiza de conținut realizată anterior este că în mod direct sau indirect orice cetățean din spațiul European și implicit din România a beneficiat de transferuri sociale. Acestea au fost receptate fie sub forma unor beneficii (alocații, burse, suport financiar), prin intermediul unor servicii sociale (acces la școlarizare gratuită, servicii de sănătate) fie prin intermediul unor subvenții alocate la nivel instituțional (transport, unități de cult și cultură, regiile de termoficare etc.).

Transferurile sociale dacă sunt realizate într‑un mod profesionist și transparent au capacitatea de a reduce inechitatea socială, de a dezvolta comunitatea și de a stimula individul să facă parte din societate prin alegerea unor metode legitime. Rolul fundamental și scopul transferurilor sociale este de a asigura mobilitatea socială prin crearea de șanse.

Bibliografie
* Cuget Liber. 2017. Militari români umiliți. Asistaţii social trândăvesc în cârciumi, puşcăriaşii domnesc în închisori, militarii adună gunoaiele pe 700 lei salariu de încadrare, site accesat în data de 15 mai 2017, articol disponil la: http://www.cugetliber.ro/stiri‑eveniment‑asistatii‑social‑trandavesc‑in‑carciumi‑puscariasii‑domnesc‑
in‑inchisori‑militarii‑aduna‑gunoaiele‑pe‑700‑lei‑salariu‑de‑incadrare‑319392;
* Eurostat. 2015. Total general government expenditure on social protection. Tabel 1., statistici disponibile la:
http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Government_expenditure_on_social_protection;
* Eurostat. 2016. 17 October: International Day for the Eradication of Poverty The share of persons at risk of poverty or social exclusion in the EU back to its pre‑crisis level Contrasting trends across Member States. Comunicat disponil la: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/7695750/3‑17102016‑BP‑EN.pdf/30c2ca2d‑f7eb‑4849‑b1e1‑b329f48338dc;
* INS: Baze de date TEMPO – online: Protecție socială ASS118F – Ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete:, disponibilă la:
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ASS118F;
* Ministerul Muncii. 2017. Evoluția Salariului Minim. Date disponibile la: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Date_lunare/s1‑17.pdf;
* Pew Research Center, May 10, 2017, „Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe”, raport disponibil la: http://www.pewresearch.org/.

 

Total 6 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Lucian Rotariu

Lucian Rotariu este sociolog şi cercetător în cadrul Centrului de Cercetare şi Inovaţie în Servii Sociale. În decursul anului 2015 şi-a susţinut teza de doctorat intitulată Penitenciar: Roluri, Mecanisme și Secvențe Instituționale. În decursul formării academice autorul a obținut diferite [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*