Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Internetul, digitalizarea societatii si mutatiile comportamentului uman » Lucian Rotariu: Comportamentul uman şi utilizarea Internetului. Un studiu sociologic exploratoriu

Lucian Rotariu: Comportamentul uman şi utilizarea Internetului. Un studiu sociologic exploratoriu

Articolul expune rezultatele unui studiu sociologic exploratoriu desfășurat în perioada 8 iulie 2016 – 5 august 2016 pe un lot de 121 de participanți. Aceștia au completat, prin intermediul unui formular virtual, răspunsurile pentru enunțurile: „Vă rog să descrieți: 1. Aspectele pozitive ale utilizării internetului (în general); 2. Aspectele pozitive privind utilizarea internetului de către dumneavoastră; 3. Aspectele negative ale utilizării internetului (în general) și 4. Aspectele comportamentul-uman-si-utilizarea-internetului-2negative privind utilizarea internetului de către dumneavoastră.” Datele au fost reprezentate grafic prin metoda cloud. În mod paradoxal, ideea temporalității este desemnată atât pozitiv, prin accesarea rapidă a informației, dar și negativ, prin incapacitatea de a gestiona timpul și modul în care rețeaua web este utilizată de subiecți.

La nivel global, aproape jumătate din locuitori au acces la o conexiune la Internet (49.2%), în timp ce 2 din 3 europeni (73.3%) sunt utilizatori ai rețelei[1]. La nivel național, datele indică în anul 2015 accesibilitatea la Internet a 1 din 2 români (56.3%), iar din aceștia, 73% au un cont pe o rețea de socializare[2]. Evoluția spectaculoasă și gradul de penetrare a acestor servicii la nivelul populației generale implică o nevoie de a înțelege și de a actualiza permanent rezultatele utilizării pentru a putea capta atât aspectele pozitive, dar și vulnerabilitățile pe care le creează.

Dacă aspectele pozitive sunt poate mai ușor de surprins prin natura rezultatelor transparente ale comportamentelor adoptate sau ale informațiilor utilizate, vulnerabilitățile pot surprinde situații complexe și perspective difuze ale procesului de informare într‑un schimb accelerat.

O scurtă trecere în revistă, într‑o ordine aleatorie ca importanță, a unor studii recente ce au încercat să identifice asocierile negative privind utilizarea internetului:

  • Utilizarea excesivă a interacțiunii virtuale poate conduce la izolare socială și viceversa. Izolarea poate fi asociată cu abilități sociale deficitare. Preferința pentru utilizarea interacțiunii virtuale poate conduce la un comportament compulsiv, iar rezultatul utilizării compulsive poate să aibă implicații semnificative în raport cu: activități lucrative, școala, relații semnificative etc. (Kim et al. 2009). Aceste implicații negative nu sunt asociate cu o utilizare moderată. Totuși, nu este clar în studiul lui Kim care este limita de compulsivitate sau de normalitate în care se trece granița beneficiului.
  • Creșterea ratei de înregistrare, cercetare și condamnare a infracțiunilor cu caracter sexual. Manudeep Bhuller, Tarjei Havnes, Edwin Leuven și Magne Mogstad au studiat impactul accesului la Internet în Norvegia în perioada 2000‑2008 în asociere cu infracțiunile cu caracter sexual (viol, tentativă de viol, hărțuire etc.). Aceștia au analizat datele statistice înregistrate în comunitățile urbane și rurale, în timp ce acestea își dezvoltau zona de acoperire a serviciilor de Internet. Aceștia susțin că au identificat un efect direct între utilizarea Internetului și declanșarea unor infracțiuni cu caracter sexual, autorii sugerând o asociere directă prin consumul de pornografie. În comunitățile unde nu exista acces la Internet existau mai puține cazuri cercetate în comparație cu media comunităților unde nu exista acest serviciu (Bhuller et al., 2013). Ceea ce nu au identificat cercetătorii este dacă această creștere reprezintă un nou profil criminal caracterizat prin noi infracțiuni declanșate în asociere cu un consum specific de informație sau dacă este vorba de rezultatul pozitiv al observării criminalității nedeclarate anterior sau dacă efectul Internetului nu a fost asociat cu observarea, identificarea și probarea acestor cazuri.
  • Infracțiuni cibernetice economice. Internetul oferă o lume alternativă socială asupra aproape întregilor activități și comportamente adoptate înainte de a se realiza această rețea interconectată. De la activități economice, de socializare, de petrecere a timpului liber, divertisment, cultură, această fereastră virtuală a oferit posibilitatea de a se dezvolta noi tipuri de infracțiuni, precum cele îndreptate împotriva mașinii și a datelor utilizatorului ei: activități financiare ilegale, plagiat, furt de identitate, violarea corespondenței, viruși, defăimare în spațiul virtual etc. Internetul ca o formă paralelă de viață (Dashora, 2011) poate implica forme asemănătoare de exprimare infracțională doar că acestea pot fi mult mai dinamice ca atribut al timpului în care se desfășoară și a implicațiilor rezultate (resurse și indivizi/mașini).
  • Atingerea onoarei și demnității, nerespectarea intimității unei persoane prin propagarea unor mesaje din sfera intimă sau prin promovarea unor informații cu caracter ireal. Deținerea de către persoane în general a unor date cu caracter privat pe un dispozitiv de stocare electronic facilitează aceste agresiuni într‑un mediu slab organizat din perspectivă etică și a respectării spațiului privat. Aceste imixtiuni între spațiul intim și privat pot conduce la urmări și complicații majore pentru viața fiecărui cetățean. De la publicarea de către persoane din presă a pozelor victimelor minore a unor agresiuni sexuale (exemplu cazul Văleni și cum a fost reprezentat în presa locală – Bârlad‑Vaslui) și fără a respecta legislația în vigoare privind protecția victimelor până la agresiuni provocate de foști concubini sau concubine prin care urmăreau să se răzbune pe foștii parteneri prin publicarea unor materiale cu conținut defăimător sau prin sustragerea unor imagini care aveau destinații private. Platforme virtuale au fost create în mod mercantil pentru a comercializa astfel de conjuncturi prin permisiunea de a publica într‑un mod anonim orice document, imagine sau clip audio‑video.
  • Adicția față de consumul de Internet este asociată conform Reed et al. comportamentul-uman-si-utilizarea-internetului2015 cu: depresie, anxietate, izolare socială, probleme cu somnul și cu o reducere a sistemului imunitar autoperceput. Studiul citat evaluează opinii, iar aspectele ce privesc informații medicale au nevoie de a fi receptate cu prudență chiar dacă relațiile statistice erau redate la un nivel semnificativ statistic.
  • Anonimatul. Posibilitatea de a utiliza o altă identitate socială față de care să nu existe o formă de răspundere și responsabilitate poate oferi un context favorabil comiterii unor infracțiuni variate. De la accesarea unor informații destinate altor persoane până la escrocherii de tipul Generalul cu cont în Africa ce vrea să se căsătorească și care uneori găsește adepte dispuse să‑i ofere de bună voie, în schimbul promisiunilor matrimoniale, resurse semnificative.
  • Lipsa anonimatului și în special capacitatea mașinii de a identifica și asocia orice informație transmisă și receptată de utilizator. Un astfel de exemplu este reprezentat de rețelele de socializare (Facebook, Google, Yahoo!) care prin acordul legal supus utilizatorului informează practic că toate informațiile care vor fi distribuite sau asimilate rețelei vor fi partajate (predominant în scopuri comerciale) cu terțe părți (Feigenbaum și Ford, 2015). Aceste rețele nu ar exista în această formă dacă nu ar avea capacitatea de a monetiza și de a asocia utilizatorul cu mecanisme și produse comerciale.
  • Conținut neadecvat. Tinerii și în special minorii care au acces la Internet sunt expuși uneori la o varietate de informații care poate fi asociată cu un comportament indezirabil social. De la participarea la activități virtuale destinate persoanelor adulte până la vulnerabilizarea acestora din perspectivă comercială prin identificarea și studierea comportamentelor acestora și asocierea trebuințelor descoperite cu produse și servicii până la expunerea acestora față de potențiali agresori sau recrutarea acestora în scopuri ilegale.
  • Informații fără sursă și informare părtinitoare. Internetul oferă posibilitatea de a publica orice informație despre orice subiect sau context pe care îl poți prezenta unui public larg. În funcție de context și de interesul acordat, informația poate genera comportamente și reacții imediate. Astfel se pot sensibiliza opinii față de orice subiect important (alegeri, probleme globale, europene, naționale etc.), dacă acesta atinge un public suficient de larg. Dacă aceste informații ar fi implicit supuse unor dezbateri echidistante sau unor norme în general atunci probabil că s‑ar înscrie în principiul democratic fundamental de a‑ți exprima opinia, totuși în măsura în care o opinie devine sistematizată și direcționată, atunci aceasta nu oferă posibilitatea utilizatorului de a alege, de a fi liber și rațional în raport cu informația la care se expune și care poate să fie propagată fără o sursă credibilă.

Un studiu exploratoriu despre utilizarea internetului

Metodologie: anchetă sociologică exploratorie desfășurată în perioada 8 iulie 2016 – 5 august 2016 pe un lot de 121 de participanți. Aceștia au completat, prin intermediul unui formular virtual google docs, răspunsurile pentru enunțurile: „Vă rog să descrieți: 1. Aspectele pozitive ale utilizării internetului (în general); 2. Aspectele pozitive privind utilizarea internetului de către dumneavoastră; 3. Aspectele negative ale utilizării internetului (în general) și 4. Aspectele negative privind utilizarea internetului de către dumneavoastră.” Participanții au fost rugați să ofere informații despre vârsta, sexul și ultima școală absolvită.

Profilul participanților: gen feminin (88), masculin (33) cu vârste cuprinse între 19 ani și 58 ani (media 31 ani) și ultima formă de învățământ absolvită liceu (7), licență (54), masterat (53), doctorat (7).

Rezultate

Datele au fost analizate prin tehnica cloud. Toate răspunsurile au fost integrate într‑un generator cloud pentru fiecare variabilă (aspecte pozitive‑negative din perspectivă generală sau personală) după ce conjuncțiile, cuvintele de legătură au fost eliminate pentru a putea reprezenta grafic în mod corespunzător conceptele și ideile principale. Pentru generarea hărților am utilizat softul cu licență gratuită oferit de Jason Davies (jasondavies.com), program ce a permis realizarea acestor imagini într‑o manieră concisă și coerentă în raport cu răspunsurile participanților. Pentru realizarea graficelor au fost selectate cele mai importante 250 de cuvinte/concepte din mențiuni în funcție de gradul repetiției. Hărțile pot fi urmărite astfel: Cu cât un cuvânt/concept este reprezentat mai mare grafic (mărime font), cu atât acesta a fost menționat de mai multe ori de către respondenți.

 

Aspecte pozitive dintr‑o perspectivă generală (corespondență cu Fig. 1):

Participanții au reliefat următoarele etichete/concepte-cheie din perspectivă generală (în ordinea importanței): informare, informații, rapid, comunicare, acces, socializare, timp și divertisment. Alături de acestea, posibilitatea de a realiza activități comerciale sau de a accesa cultural diverse evenimente (filme, muzică) reprezintă aspecte pozitive identificate de participanți.

 aspecte-pozitive-dintr-o-perspectiva-generala

Aspecte pozitive dintr‑o perspectivă personală (corespondență cu Fig. 2):

Din perspectiva individuală, răspunsurile sunt similiare cu cele de la nivel general, cu excepția modului în care sunt utilizate informarea și comunicarea. La nivel individual, comunicarea este direcționată către mediul de proximitate (prieteni și familie), prin care păstrează o formă de conectare virtuală. Totodată, factorii divertisment și cultural (muzică, filme) au fost menționați într‑o proporție mai ridicată, iar informația le oferă subiecţilor posibilitatea de a se dezvolta (cursuri, abilități lucrative, aspecte specifice pentru care pot găsi suport în resursa virtuală).

 aspecte-pozitive-dintr-o-perspectiv-personala

Aspecte negative dintr‑o perspectivă generală (corespondență cu Fig. 3):

Dependența este conceptul cel mai des întâlnit în cadrul perspectivei generale al aspectelor negative privind utilizarea Internetului. Conceptele informații, informare au fost asociate cu pierdere (de timp) și eronate (informații care nu pot fi verificate sau care nu sunt corecte). Favorizarea izolării, modul sincretic de socializare, lipsa unor restricții concrete în ceea ce privește accesul minorilor la socializarea online, agresivitatea unor utilizatori, precum și diversitatea de metode infracționale de a gestiona furturi (infracțiuni cibernetice) reprezintă termeni-cheie în raport cu partea întunecată a internetului.

aspecte-negative-dintr-o-perspectiv-generala

Aspecte negative dintr‑o perspectivă personală (corespondență cu Fig. 4):

Din perspectivă individuală, timpul (în asociere cu mult și pierdere) a fost menționat ca variabilă negativă de două ori mai mult în comparație cu perspectiva generală (48 versus 26 de mențiuni). La nivelul experienței participantului, utilizarea excesivă, distragerea de la activități, socializarea (poate excesivă sau superficială), percepția unei lipse a securității informațiilor, lipsa unor surse credibile, accesul la un conținut considerat nepotrivit pentru copii, cât și expunerea permanentă a identității (în special prin utilizarea rețelelor de socializare) denotă principalele provocări ale lumii virtuale pentru participanții studiului.

În mod paradoxal, ideea tempo­ralității este desemnată atât pozitiv, prin accesarea rapidă a informației, dar totodată negativ prin incapacitatea de a gestiona timpul și modul în care rețeaua web este utilizată de subiecții care au dat curs invitației de a răspunde studiului prezent.

aspecte-negative-dintr-o-perspectiva-personala

Bibliografie:

Baglione, Stephen L., Diemer, Robert și Zimmer, Thomas. 2010. The Internet: Exacerbating White Collar Crime. International Journal of Business and Public Administration 7 (2): 91‑104;

Bhuller, Manudeep, Havnes, Tarjei, Leuven, Edwin și Mogstad, Magne. 2013. Broadband Internet: An Information Superhighway to Sex Crime?. Review of Economic Studies 80: 1237‑1266, Oxford University Press;

Chan, Jason, Ghose, Anindya și Seamans, Robert. 2016. The Internet and Racial Hate Crime: Offline Spillovers From Online Access. MIS Quarterly 40 (2): 381‑403;

Craun, Sarah W., Bourke, Michael L. și Coulson, Frances N. 2015. The Impact of Internet Crimes Against Children Work on Relationships with Families and Friends: An Exploratory Study. Journal of Family Violence 30: 393‑402, Springer;

Cutler, Neal E. 2015. Will the Internet Help Your Parents to Live Longer? Isolation, Longevity, Health, Death, and Skype. Journal Of Financial Service Professionals 69 (2): 21‑26;

Dashora, Kamini. 2011. Cyber Crime in the Society: Problems and Preventions. Journal of Alternative Perspectives in the Social Sciences 3 (1): 240‑259;

Davies, Jason. Word Cloud Generator (accesat 7 august 2016);

Feigenbaum, Joan și Ford Bryan. 2015. Seeking Anonymity in an Internet Panopticon. Communications of the ACM. 58 (10): 58‑69;

Gissell, Taylor. 2015. Comment Felony count 1: Indecent Disclosure. Houston Law Review;

Glaser, Jack, Dixit, Jay și Green, Donald P. 2002. Studying Hate Crime with the Internet: What Makes Racists Advocate Racial Violence? Journal of Social Issue 58 (1): 177‑193, The Society for the Psychological Study of Social Issues;

Internet World Stats, http://www.internetworldstats.com/, (accesat 7 august 2016);

Jegede, Ajibade Ebenezer, Olowookere, Elizabeth Ibukunoluwa și Elegbeleye, Ayotunde Oluwadamilola. (2016). Youth Identity, Peer Influence and Internet Crime Participation in Nigeria: A Reflection. Ife PsychologIA, 24 (1): 37‑47;

Kim, Junghyun, LaRose, Robert și Peng, Wei. 2009. Loneliness as the Cause and the Effect of Problematic Internet Use: The Relationship between Internet Use and Psychological Well‑Being. Cyberpsychology & Behavior 12 (4): 451‑455, Mary Ann Liebert, Inc;

Leukfeldt, E.R. 2014. Cybercrime and social ties. Phishing in Amsterdam. Trends in Organized Crime 17: 231‑249, Springer;

Netoa, Abilio C. de Almeida, Eylanda, Simon, Wareb, Jayson, Galouzisa Jennifer și Kevin, Maria. 2011. Internet Sexual Offending: Overview of Potential Contributing Factors and Intervention Strategies. Psychiatry, Psychology and Law. 20 (2): 168‑181, Rutledge;

Reed P, Vile R, Osborne LA, Romano M, Truzoli R (2015) Problematic Internet Usage and Immune Function. PLoS ONE 10 (8): 1‑16;

Salgado, Patricia Gómez, Boubeta, Antonio Rial, Tobío, Teresa Braña, Mallou, Jesús Várela și Couto, Carmen Barreiro. 2014. Evaluation and early detection of problematic Internet use in adolescents. Psicothema 26 (1): 21‑26;

Sanders, Christopher E., Field, Tiffany M., Diego, Miguel și Kaplan, Michele. 2000. The Relantionship Of Internet Use To Depression And Social Isolation Among Adolescents. Adolescence 35 (138): 237‑242, Libra Publishers, Inc.

Note:

[1] http://www.internetworldstats.com/stats.htm, accesat 7 august 2016

[2] http://www.internetworldstats.com/stats4.htm accesat 7 august 2016

Total 3 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Lucian Rotariu

Lucian Rotariu este sociolog şi cercetător în cadrul Centrului de Cercetare şi Inovaţie în Servii Sociale. În decursul anului 2015 şi-a susţinut teza de doctorat intitulată Penitenciar: Roluri, Mecanisme și Secvențe Instituționale. În decursul formării academice autorul a obținut diferite [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*