Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Noi repoziţionări geopolitice. România între Washington, Moscova şi Bruxelles » Irina Bogdan: Victoria lui Donald J. Trump şi ecourile ei în Orientul Mijlociu

Irina Bogdan: Victoria lui Donald J. Trump şi ecourile ei în Orientul Mijlociu

La data de 8 noiembrie 2016, Colegiul Electoral al Statelor Unite ale Americii anunța victoria candidatului republican, Donald Trump, la alegerile prezidențiale. La 20 ianuarie 2017, Donald Trump a preluat oficial ștafeta de la Barack Obama, devenind astfel cel de al 45‑lea lider suprem american de la Washington.

Alegerile prezidențiale care s‑au încheiat au fost cu siguranță pe cât de urmărite, pe atât de controversate. Întreaga comunitate internațională a urmărit îndeaproape evoluția campaniilor și confruntările celor doi candidați la președinția Statelor Unite ale Americii; Hillary Clinton, candidata democrată, și Donald Trump, candidatul republican.

Din punct de vedere al promisiunilor de campanie și al pozițiilor, cei doi candidați s‑au aflat la poli opuși. Donald Trump, omul de afaceri și personajul de televiziune, este candidatul care a stârnit cu adevărat controverse pe parcursul acestor alegeri, aşa cum nu a făcut‑o niciun predecesor. A dus o campanie neortodoxă prin sfidarea tuturor convenţiilor și disprețuirea normelor politice, a jucat o carte riscantă și, surprinzător, a câștigat.

Donald Trump a făcut nenumărate promisiuni în timpul campaniei, multe încadrându‑se la declarații „explozive” sau „senzaționale”, însă în fond acestea sunt cu adevărat îngrijorătoare; printre ele se numără: promisiunea de a construi un zid la granița cu Mexic, expulzarea a 11 milioane de imigranți care trăiesc ilegal pe teritoriul SUA, interdicţia pentru musulmani de a mai intra în America, bombardarea teroriștilor ISIS, încurajarea portului de armă în SUA și amenințarea contra‑candidatei, Hillary Clinton, cu închisoarea. Un sondaj realizat de Boston Globe și Universitatea Colby College arată că 80% dintre americani sunt dezamăgiți de felul în care a decurs campania, iar 70% consideră că această campanie a afectat imaginea țării.

Donald Trump a adoptat o poziție populistă în campania sa electorală, feedback‑urile oficiale nu au fost pozitive, nici pe plan local, însă nici pe plan internațional, dar asta nu l‑a determinat să se pondereze în declarații. Analiștii politici nu pot să nu observe că atitudinea cu care s‑a prezentat în această campanie este aceea a omului de televiziune, și nu a politicianului, este a personajului în căutarea senzaționalului și a audienței (să nu uităm de apelativele folosite de acesta la adresa mexicanilor precum „criminali” și „violatori”, invective la adresa femeilor, batjocura la adresa aliaților europeni și asiatici, acuzarea Chinei pentru suferințele economice îndurate de SUA și multe altele). Pe plan intern, Trump propune o politică izolaționistă, o reînviere a Americii anilor ’30 sub sloganul „America First”, subliniind importanța punerii politicii interne pe planul întâi, dorește să înapoieze America adevăraților americani, pune accent pe interesele Statelor Unite, pe securitatea națională și pe vitalizarea economiei acesteia prin investiții domestice și, în special, prin renegocierea acordurilor comerciale care sunt în defavoarea sa. În ceea ce privește politica sa externă, Trump propune o atitudine non‑intervenționistă în afacerile interne ale altor state, susţine că NATO trebuie revizuită și cel mai probabil restructurată, declară război comercial Chinei și pledează pentru reluarea legăturilor cu Rusia, însă în linii mari viziunea sa asupra politicii externe nu pare să fie clar trasată.

Comentatorii și analiștii politici internaționali observă că încă de la primul discurs după anunțarea victoriei, tonul lui Donald Trump s‑a mai ponderat. El și‑a revizuit unele declarații din timpul campaniei și a mai renunțat la amenințările considerate mai radicale, însă rămâne un personaj imprevizibil. Dacă pe plan intern aceștia pot face previziuni cu privire la măsurile pe care Președintele Donald Trump le va lua, în ceea ce privește politica externă pare un salt în necunoscut, unde orice se poate întâmpla.

În prima săptămână de la preluarea mandatului, Donald Trump a luat o serie de măsuri, dintre cele mai multe vizează chestiuni de ordine internă ale SUA. Însă sunt și câteva care afectează politica externă. Iată câteva dintre aceste măsuri: a blocat utilizarea de fonduri de la buget care se duceau către ONG‑uri care susțin avortul; a decis retragerea SUA din acordul de liber schimb, Parteneriatul Transpacific, a înghețat angajările în agențiile guvernamentale, cu excepția celor care nu implică personalul militar; a dat un memorandum care stipulează că toate conductele de pe teritoriul SUA să fie produse și reparate folosind echipamente și materiale fabricate intern; a semnat un ordin executiv pregătitor pentru „zidul” de la granița dintre SUA și Mexic; a semnat un ordin care vizează întărirea controlului și expulzarea imigranților fără documente; și, cel mai important, a dat un decret care interzice intrarea pe teritoriul SUA a resortisanților din șapte state musulmane (Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen) pentru o perioadă de trei luni, în scopul stopării eventualei intrări în SUA a unor posibili „teroriști islamiști radicali”. În ceea ce privește acest ultim decret, Donald Trump a dorit să sublinieze că nu este o interdicție la adresa musulmanilor, ci privește țări care au mult terorism.

Lumea musulmană arabă a primit cu sentimente amestecate vestea câștigării alegerilor prezidențiale SUA de către Donald Trump. Opinia publică s‑a pronunțat ca fiind nemulțumită de rezultat și îngrijorată în același timp. Se știe că cei mai mulți locuitori din Orientul Mijlociu nu au o părere prea bună despre guvernarea SUA, fiind dezamăgiți de politicile ultimilor opt ani, iar alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte nu poate decât să înrăutățească lucrurile. Analiștii au observat că în mediul virtual arab majoritatea postărilor legate de câștigarea alegerilor prezidențiale de către Donald Trump au un ecou negativ.

La nivelul liderilor statelor arabe lucrurile stau diferit, cel puțin la nivel declarativ. Președintele egiptean ‘Abd Al‑Fattah Al‑Sissi a fost primul lider arab care l‑a felicitat pe Donald Trump pentru victoria sa, manifestându‑și dorința ca relațiile dintre cele două țări să se întărească. Președintele Siriei, Bashar Al‑Assad, a urmat în a‑l felicita pe Donald Trump pentru victorie și acesta și‑a exprimat, prin consilierul său politic și militar, Bouthaina Sha’aban, speranța că aspirațiile liderului de la Washington vor fi în conformitate cu cele de la Damasc, iar Siria este deschisă oricăror colaborări cu SUA sau alte state care respectă suveranitatea națională și promovează interesele oamenilor.

În ceea ce privește liderii din Golf, deși aceștia ar trebui să se bucure că guvernarea Obama a luat sfârșit, ținând cont că a reprezentat o de­zamăgire din cauza politicilor faţă de Iran și Siria, aceștia și‑au exprimat optimismul, însă într‑un mod cât se poate de prudent, ținând cont de declarațiile ostile ale lui Trump la adresa musulmanilor și de faptul că noul președinte american s‑a declarat un susținător al lui Putin, și este cunoscut faptul că liderul de la Kremlin sprijină guvernul lui Al‑Assad, ceea ce contravine dorințelor Consiliului de Cooperare al Golfului de a‑l vedea înlăturat de la putere pe președintele sirian, Bashar Al‑Assad. Regele Arabiei Saudite, Salman bin Abdulaziz, i‑a transmis, de asemenea, felicitări noului lider de la Washington, subliniind relațiile strânse dintre Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite ale Americii și afirmându‑și dorința pentru o mai mare apropriere care ar putea servi intereselor ambelor state. Același lucru l‑a făcut și Regele Abdullah al Iordaniei, printr‑o scrisoare de felicitare în care îşi exprimă speranța într‑o și mai bună colaborare. Mai mult, purtătorul de cuvânt al Casei Regale, Hashemite, a afirmat că relațiile dintre cele două țări au poziţii strategice din punct de vedere economic, politic, militar și de securitate, fiind vorba de relații la nivelul instituțiilor, nu doar la nivel de lideri.

Cel mai recent decret semnat de Donald Trump care interzice intrarea pe teritoriul SUA a cetățenilor a șapte state musulmane timp de 90 de zile a stârnit multe reacții atât în SUA, unde oamenii au ieșit în stradă să protesteze, cât și în țările musulmane, mai ales în cazul celor vizate. Membrii parlamentului irakian au solicitat guvernului să adopte o interdicție reciprocă de călătorie în cazul în care Washingtonul nu‑și retrage decizia, însă prim-ministrul Haider al‑Abadi a declarat că nu se va recurge la astfel de măsuri pentru că nu se doreşte pierderea sprijinului american în lupta cu ISIS. În Iran, Ministrul de Externe, Javad Zarif, a declarat că guvernul iranian studiază decretul american de interdicție și că cel mai probabil Iranul va aplica o politică similară, însă aceasta nu va fi aplicată retroactiv, cei cu vize deja obținute pot intra oricând. Mai mult decât atât, Guvernatorul Băncii Centrale a Iranului a anunțat că țara va trece la o altă valută străină care beneficiază de un grad mai mare de stabilitate. Ministrul de Externe sudanez a declarat că decizia președintelui Donald Trump este una nefericită în lumina marilor etape depășite cu puțin timp în urmă prin ridicarea sancțiunilor financiare ca urmare a cooperării în domeniul combaterii terorismului.

Această primă măsură extremă luată de Trump pare să oglindească preocuparea noului lider american față de siguranța națională, față de promisiunea sa din campanie de a curăța America, de reali şi posibili terorişti islamici și nu are nicio legătură cu o declarată luptă internațională anti‑terorism. Războaiele din Irak și Afganistan au dovedit că intervenționismul american poate avea efecte negative asupra națiunilor din Orientul Mijlociu, iar opinia publică se așteaptă ca Donald Trump să nu mai intervină în treburile niciunui stat, nici chiar în lupta contra ISIS și asta în ciuda declarațiilor făcute de a combate terorismul până la eradicarea acestuia.

O altă chestiune importantă pentru statele arabe este cauza palestiniană. Acestea sunt îngrijorate că noul președinte american va lăsa rezolvarea problemei la latitudinea israelienilor. Relațiile americano‑israeliene sunt cunoscute ca fiind destul de strânse; nu se preconizează ca acest lucru să se schimbe, cu atât mai mult cu cât în timpul campaniei Donald Trump a afirmat că Tel Avivul ar trebui să se îndrepte spre construirea mai multor unități rezidențiale în West Bank, Trump fiind cunoscut ca un susținător al Prim‑ministrului Benjamin Netanyahu. Scenariul cel mai negativ care se vehiculează în spațiul arab ar fi legat de o posibilă decizie a guvernului SUA de a muta ambasada americană de la Tel Aviv la Ierusalim. Această mișcare ar avea consecințe grave, nu doar că se spulberă astfel orice posibilitate de a separa cele două state, dat fiind faptul că Palestina de mult își dorește să își stabilească capitala la Ierusalim, dar ar arunca Orientul Mijlociu într‑o criză extrem de gravă care, în momentul de față, ar părea imposibil de depășit.

Analiștii politici ai spațiului musulmano‑arab afirmă că acesta este doar începutul. Este încă devreme pentru a face o previziune, pentru că noul președinte al Statelor Unite ale Americii este un personaj imprevizibil, un necunoscător al politicii externe în general, care face declarații bulversante și care poate oricând isca conflicte internaționale, însă se mizează pe ideea că este o persoană cu foarte multe realizări și, cel mai important, un bun negociator. Se speră că va avea aproape specialiști care îi vor pregăti pe viitor discursuri mai ponderate și‑l vor sfătui atent în luarea deciziilor importante.

Salvează

Total 2 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*