Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Procesul electoral şi calitatea democraţiei » Ionaş Vladimir: Comportamentul electoral al minorităţilor din România.

Ionaş Vladimir: Comportamentul electoral al minorităţilor din România.

Studiu de caz – Minoritatea romă

În lucrarea de faţă, mi‑am propus să analizez comportamentul electoral al mHarta-etnica_2011_JUDinorităţii rome din România şi să identific motivul pentru care reprezentanţii acestei etnii sunt prezenţi la urne într‑un procent foarte scăzut.

Pornind de la ideea că în general minorităţile tind să acorde votul partidelor care le reprezintă interesele, în general alcătuite din membri care aparţin aceleiaşi minorităţi, voi studia direcţia în care se duc voturile celor de etnie romă.

În acelaşi timp voi identifica, dacă există, legătura între procentul pe care îl obţin partidele rome în alegeri şi procentul celor de etnie romă care participă la vot.

1. Minoritatea romă din România

Conform recensământului din 2002, în România erau 535.250 de romi. Putem spune că în zece ani, de la precedentul recensământ, populaţia romă a crescut cu 134.163 de persoane, însă există documente care contrazic această variantă. Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii indica în 19981 cifra de aproximativ 1,5 milioane de persoane când venea vorba despre minoritatea romă din România. În această estimare erau cuprinse atât persoanele care se declarau ca fiind rom, cât şi cele care erau identificate ca făcând parte dintr‑un mediu social‑economic şi cultural rom. O altă organizaţie, Minority Rights Group, estima în 1997 că numărul romilor din România ar atinge 2,5 milioane.2

România este ţara din Europa cu cel mai ridicat număr de romi. În Ungaria, conform recensământului din 1990, erau 143.000 de romi (1,3% din populaţie). În Bulgaria, numărul romilor era de 312.000 (3,7% din populaţie) conform recensământului din 1992. În Grecia, estimările oficiale spuneau că ar fi aproximativ 160.000‑200.000 de romi.

În România, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a realizat o cercetare cu privire la numărul de romi din ţară, ale cărei rezultate au fost surprinzătoare. Se aproxima numărul romilor undeva la 1,5 milioane.

Numărarea exactă a cetăţenilor de etnie romă este foarte dificil de realizat în timpul recensămintelor din cauza faptului că foarte mulţi romi se declară fie români, fie maghiari. Acest lucru este de înţeles din cauza conotaţiilor negative care sunt asociate etniei rome.

Conform recensământului din 2002, regiunea cu cel mai mare procent al romilor era regiunea Centru cu 4%. Imediat după, urma regiunea Nord‑Vest cu 3,5%, Sud cu 2,9%, Sud‑Vest cu 2,6%, Vest cu 2,5%, Sud‑Est cu 1,7%, Bucureşti cu 1,7% şi Nord‑Est cu 1,2%. Judeţul cu cel mai mare procent al romilor era judeţul Mureş cu 7%, iar cel mai mic procent îl întâlneam în judeţul Botoşani, 0,7%.3

Dacă discutăm despre drepturile minorităţii rome, există în cadrul Guvernului României Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, sub tutela căruia îşi desfăşoară activitatea Biroul Naţional pentru Romi. De asemenea, fiind minoritatea naţională recunoscută, romii beneficiază de protecţie prin Constituţie şi prin legislaţie.

În acelaşi timp, în România există foarte multe Fundaţii şi ONG‑uri care se ocupă de incluziunea romilor. Printre cele mai importante sunt: Alianţa Civică a Romilor din România (ACRR), Fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi (CRCR), Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Fundaţia Soros România, Fundaţia Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi studii – Romani CRISS, Roma Education Fund Romania (Fondul Romilor pentru Educaţie) – FER.

Există însă şi păreri conform cărora numărul mare de fundaţii, ONG‑uri şi partide politice care declară că lucrează în interesul minorităţii rome nu este neapărat un lucru bun. Moisa Florin, preşedintele Centrului de Resurse pentru Comunităţile de Romi, a afirmat în timpul unei conferinţe organizate de fundaţia pe care o conduce că „Aceste organizaţii au fost fondate pentru a îmbunătăţi nivelul de trai în comunităţile rome, dar şi pentru a obţine anumite drepturi prin intermediul acţiunilor politice. Politicile promovate au condus la puţine rezultate pozitive concrete cu privire la problemele care interesează direct comunităţile de romi. Aceasta s‑a întâmplat, pe de o parte, din cauza lipsei de interes a comunităţilor de romi pentru procesele politice (electorale) şi a dificultăţii acestora în luarea deciziilor politice, iar pe de altă parte, din cauza incapacităţii liderilor politici ai romilor de a elabora o agendă comună. Reprezentarea în Parlament şi la nivelul administraţiei publice locale este mult sub nivelul procentului pe care îl reprezintă populaţia romă”.4

În ultimii 20 de ani, situaţia socială a romilor a fost studiată în foarte multe cercetări. Conform cercetării realizate la nivel naţional de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii împreună cu Universitatea din Bucureşti în anul 1992, situația profesională a romilor era alarmantă. Majoritatea populaţiei de etnie romă nu deţinea nicio profesie, 79,4% dintre ei nu aveau nicio profesie (58% bărbați şi 81% femei); doar 16,1% erau calificaţi în profesii moderne, iar 3,9% în profesii tradiţionale. La salariaţii romi, nivelul calificării era extrem de scăzut, majoritatea ocupând poziţii necalificate, 59,4%. Muncitori calificaţi erau doar 38,8%, doar 1,8% aveau calificări medii şi superioare.

În ceea ce priveşte veniturile, în general familiile de romi dispuneau de surse mixte de venituri, unele cu caracter regulat, altele având un caracter ocazional.

Locuinţa şi dotările acesteia, în rândul romilor, erau precare. Majoritatea nu aveau acces la apă curentă, gaze naturale sau toaletă în casă. Toate acestea indică un nivel de trai cel mai adesea scăzut sau foarte scăzut. Și celelalte aspecte ale situaţiei acestei populaţii prezintă aceleaşi caracteristici.5

Indiferent de perioada în care s‑au realizat cercetările privind situaţia socială a romilor, concluzia la care s‑a ajuns a fost aceea că prin sărăcia şi marginalizarea care îi caracterizează pe cei mai mulţi dintre ei, cât şi prin numărul lor foarte mare, romii constituie una din cele mai importante probleme sociale ale României.

2. Partide politice

Spre deosebire de minoritatea maghiară din România, romii nu au un partid puternic pe care se pot baza. Cea mai importantă formaţiune politică a romilor, formaţiune care este reprezentată şi în Parlamentul României, este Partida Romilor „Pro‑Europa”. Alte partide politice ale minorităţii rome sunt: Alianţa Creştină Democrată a Romilor, partid condus de fiul fostului autoproclamat Rege al romilor, Dorin Cioabă, şi Romani Criss, organizaţie înfiinţată încă din 1993, dar care se ocupă mai mult de activităţi de ajutorare a romilor.

Singurul partid al romilor reprezentat în Parlamentul României este Partida Romilor „Pro‑Europa”. Acesta este condus de Nicolae Păun, persoana care reprezintă partidul şi în Parlament.

Partida Romilor „Pro‑Europa” poate fi considerat un partid bogat. În ultimii 3 ani, acesta a fost pe locul doi în topul fondurilor primite de la Departamentul de Relaţii Interetnice. Fondurile sunt alocate în baza legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care stabileşte că subvenţia de la bugetul de stat destinată partidelor este acordată în funcţie de numărul de voturi primite în alegerile parlamentare şi locale.

Conform www.gov.ro, Partida Romilor „Pro‑Europa” a primit în 2013 suma de 11,7 milioane de lei (11,1 milioane de lei în 2012 şi 10,3 milioane de lei în 2011). Ei sunt depăşiţi în top doar de UDMR, care a primit anul acesta peste 18 milioane de lei (17,1 milioane de lei în 2012 şi 15,98 milioane de lei în 2011) (vezi Tabelul 2).

Tabelul 1

Formaţiune% din populaţie% din bani
UDMR6,6%22%
PR „Pro‑Europa”2,5%14%
Forumul Democrat al Germanilor din România0,3%7,9%
Uniunea Ucrainenilor0,3%8,2%
Comunitatea Ruşilor Lipoveni0,2%5,5%
Uniunea ArmenilorSub 0,1%4,3%

 

2.1. Activitatea politică

La ultimele alegeri locale, în 2012, Partida Romilor „Pro‑Europa” a reuşit la nivel naţional să obţină un fotoliu de primar şi 121 de locuri de consilieri locali (37.422 de voturi la nivel naţional). În acelaşi timp, celălalt partid important al romilor, Alianţa Creştină Democrată a Romilor, a reuşit să obţină 55 de locuri de consilieri locali (19.351 de voturi la nivel naţional).6

La alegerile parlamentare din 2012, reprezentantul Partidei Romilor „Pro‑Europa”, Nicolae Păun, a reuşit să obţină la nivel naţional 22.124 de voturi.7

Liderul Partidei Romilor „Pro‑Europa”, Nicolae Păun, este parlamentar încă din anul 2000. În primul mandat de deputat, Nicolae Păun a avut un număr de 16 iniţiative legislative. Dintre acestea, 14 au fost respinse, iar două au fost retrase de către iniţiator. Dacă ne uităm pe textul iniţiativelor legislative, putem observa că 12 dintre acestea sunt legate direct sau indirect de minoritatea romă (iniţiative cu privire la reglementări în evidenţa populaţiei, reinserţia socială a cetăţenilor de etnie romă, drepturile persoanelor aflate în închisoare, reglementări în privinţa venitului minim garantat etc.).8

În al doilea mandat, între anii 2004‑2008, Nicolae Păun a avut 14 iniţiative legislative. Dintre acestea, opt au fost respinse definitiv, două au fost retrase de către iniţiator, una se află şi astăzi la comisii, una este la camera superioară pentru dezbateri, iar două au devenit legi. Ambele iniţiative legislative, care au devenit legi, sunt strâns legate de minoritatea romă. Una dintre ele se referă la declararea zilei de 8 aprilie ca fiind „Ziua Naţională a Romilor”, iar cea de‑a doua se referă la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.9

În mandatul trecut, 2008‑2012, liderul Partidei Romilor „Pro‑Europa” a avut 10 iniţiative legislative. Dintre acestea, șapte au fost respinse definitiv, două se află la Senat, iar una a devenit lege. Şi această lege este legată de minoritatea romilor din România, ea referindu‑se la comemorarea dezrobirii romilor.

În acest mandat, Nicolae Păun a depus deja două iniţiative legislative, care se află la comisii, una referindu‑se la executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar cea de‑a doua la amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse.

Nicolae Păun este şi preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor etnice din Camera Deputaţilor. În cadrul acestei Comisii parlamentare există trei Subcomisii care ar trebui să ajute la implementarea strategiilor şi a soluţiilor cât mai uşor. Din păcate pentru etnia pe care însuşi preşedintele Comisiei o reprezintă, singura Subcomisie care nu are componenţa finalizată şi nu a desfăşurat nicio şedinţă este chiar Subcomisia parlamentară pentru romi.

În Parlamentul României mai există un deputat care recunoaşte că face parte din etnia romă. Mădălin Voicu a intrat pentru prima dată în Parlament în anul 1996 din partea „Partidei Romilor”. În acel mandat, Mădălin Voicu a avut șase iniţiative legislative, dintre care una a ajuns lege. Aceasta nu are legătură cu minoritatea al cărei reprezentant era, ci se referea la modalitatea prin care parlamentarii depun jurământul.

Dintre toate cele șase iniţiative legislative, doar una avea legătură cu minoritatea romă, referindu‑se la acordarea unor drepturi cetăţenilor români persecutaţi sau deportaţi pe motive etnice. Începând cu anul 2000, a fost deputat din partea Partidului Social Democrat. El a fost mult timp preşedintele Comisiei pentru Minorităţi a partidului.

Mădălin Voicu nu a fost un parlamentar care să ajute foarte mult minoritatea romă. În al doilea mandat în Camera Deputaţilor, de această dată din partea PDSR, acesta a avut două iniţiative legislative care nu au avut legătură cu romii. Nici în următorul mandat, între anii 2004‑2008, deputatul nu a fost mai activ în ajutorarea minorităţii etnice din care face parte, el fiind autorul tot a două iniţiative legislative, fără ca romii să facă obiectul acestora.

În mandatul trecut (2008‑2012), Mădălin Voicu a avut 28 de iniţiative legislative, dar niciuna nu făcea referire la minoritatea romă.

Ţinând cont de numărul mic, comparativ cu totalul romilor din ţară, al voturilor obţinute de partidele rome şi de candidaţii romi, rămâne întrebarea: cum se stabileşte legătura între preferinţele votanţilor şi partide/candidaţi, respectiv programa respectivului partid/candidat?

Cea mai veche paradigmă, dezvoltată iniţial în Statele Unite, la Universitatea din Columbia, se bazează pe determinanţii sociali ca stând la baza comportamentului politic la nivelul electoratului, astfel fiecare mediu social corespunde unei orientări politice privilegiate. Votul indivizilor este influenţat de ceea ce trăiesc în acel grup, votul fiind o normă de grup.

A doua paradigmă a fost dezvoltată în anii ’50, la Universiatea din Michigan. Factorul determinant al votului nu mai este apartenenţa socială sau religioasă, ci ataşamentul afectiv la un partid. Familia ar avea aici un rol extrem de important în generarea legăturii de fidelitate cu o formaţiune politică şi în reproducerea preferinţelor părinţilor de către copiii lor. Votul este un act destul de puţin politic, el corespunzând unei fidelităţi mecanice a individului, în funcţie de o obligaţie afectivă veche transferată la o „marcă” partizană.10

Analizând cele două paradigme, voi încerca să identific în care se încadrează cel mai bine minoritatea romă din România.

3. Ipotezele cercetării

 1. Numărul mic de voturi obţinut de partidele care reprezintă minoritatea romă înseamnă şi o participare scăzută la vot a romilor.

2. Cu cât gradul de educaţie şi nivelul de trai ale electoratului de etnie romă sunt mai ridicate, cu atât prezenţa la vot va fi mai mare.

 

4. Analiza şi interpretarea datelor

Pentru a avea informaţii actualizate, am decis realizarea unei cercetări cantitative la nivel naţional. În ceea ce priveşte culegerea datelor, aici am fost ajutat de un număr de 10 persoane, dintre care două vorbitoare a limbii romani.

Eşantionul construit a fost:

  • 640 de persoane de 18 ani şi peste, de etnie romă, autoidentificaţi;
  • selecţie probabilistă a punctelor de eşantionare şi a persoanelor, criteriul de stratificare – opt arii culturale grupate pe provincii istorice – Crişana, Banat, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Bucureşti (vezi Tabelul 3);
  • eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată de etnie romă de pe teritoriul României, cu o eroare tolerată de ± 3,9%;
  • interviurile s‑au realizat faţă în faţă cu subiecţii, la adresele acestora;
  • chestionarul a fost unul multitematic, cu o durată de aplicare între 15 şi 30 de minute.

 

Tabelul 2

Arie culturalăEşantion obţinutProcente romi conf. Recensământ 2002
Banat3,74%4,62%
Bucureşti7,89%7,30%
Crişana8,83%9,91%
Dobrogea2,36%1,58%
Moldova15,09%14,31%
Muntenia17,74%18,44%
Oltenia12,34%13,72%
Transilvania27,02%30,11%

Ariile culturale au fost formate astfel: Banat (CS, TM), Bucureşti (B, IF), Crişana (AR, BH, SM), Dobrogea (CT, TL), Moldova (BC, BN, BR, GL, BT, IS, NT, SV, VS, VN), Muntenia (AG, BZ, CL, DB, GR, IL, PH), Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, TR, VL), Transilvania (AB, BV, CJ, CV, HG, HD, MM, MS, SB, SJ).

Vârsta medie a respondenţilor intervievaţi în cadrul cercetării a fost de 39 de ani.

Tabelul 4

NMinimumMaximumMean
VÂRSTA636187938.46
Valid N (listwise)636

În ceea ce priveşte genul persoanelor intervievate, aici am regăsit o uşoară suprareprezentare a sexului feminin, dar fără a avea influenţe majore asupra rezultatelor. Procentele au fost: M – 42% şi F – 58%. (Tabelul 5).

PC_2-2014-p37

Majoritatea respondenţilor erau absolvenţi de studii medii (şcoala primară sau gimnaziu), în timp ce persoane cu liceul terminat am întâlnit doar 4%. Procentul de 24% în dreptul celor care au declarat că nu au studii confirmă faptul că nivelul precar al educaţiei în rândul romilor rămâne o problemă importantă.

PC_2-2014-p38-1

În ceea ce priveşte starea civilă a respondenţilor, 61% dintre aceştia erau căsătoriţi, iar 20% trăiau în concubinaj.

PC_2-2014-38-2

Văzând numărul mare de organizaţii care luptă pentru incluziunea romilor în societate, se poate presupune că activitatea acestora ori nu este una care să aducă rezultate, ori persoanele de etnie romă nu ţin cont de ajutorul pe care ele încearcă să‑l ofere. Peste 60% dintre respondenţi au declarat, când a venit vorba despre ocupaţie, că sunt casnici.

PC_2-2014-p39-1

La întrebarea privind etnia, excluzându‑i pe cei 6% care au refuzat să răspundă, 99% dintre respondenţi s‑au declarat fie romi, fie ţigani.

PC_2-2014-39-2

Dovada sărăciei şi a lipsei utilităţilor absolut necesare se reflectă şi în răspunsurile date la întrebările referitoare la situaţia locuinţelor. Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu apă, 14% dintre respondenţi aveau apă curentă la robinet în casă, iar 13% la robinet în curte (Tabelul 11), racordarea la gazele naturale reprezintă o reală problemă, 89% neavând acces la acestea (Tabelul 12).

 

Tabelul 11 – Care este situaţia locuinţei în care staţi în privinţa următoarelor utilităţi: alimentare cu apă

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidInstalație curentă (robinet) în casă8913,9%13,9%13,9%
Instalaţie curentă (robinet) în curte8413,1%13,1%27,0%
Fântână cu găleată în curte23236,3%36,3%63,3%
Fântână publică, cişmea21333,3%33,3%96,6%
NS/NR223,4%3,4%100,0%
Total640100,0%100,0%

Tabelul 12 – Care este situaţia locuinţei în care staţi în privinţa următoarelor utilităţi: racord la gaze naturale

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidAvem6710,5%10,5%10,5%
Nu avem56788,6%88,6%99,1%
NS/NR60,9%0,9%100,0%
Total640100,0%100,0%

Şi în ceea ce priveşte racordarea la canalizare, majoritatea răspunsurilor au fost negative. 81% dintre respondenţi au declarat că nu beneficiază de canalizare.

Tabelul 13 – Care este situaţia locuinţei în care staţi în privinţa următoarelor utilităţi: canalizare

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidAvem8212,8%12,8%12,8%
Nu avem52081,3%81,3%94,1%
NS/NR385,9%5,9%100,0%
Total640100,0%100,0%

În ceea ce priveşte încălzirea, 87% dintre respondenţi ne‑au declarat că folosesc soba ca sursă de încălzire. Doar 3% se pot lăuda cu faptul că deţin o centrală (fie de apartament, fie de bloc) şi 3% sunt racordaţi la reţeaua publică de termoficare. 1% din casele celor intervievaţi nu erau încălzite (Tabelul 14).

Tabelul 14 – Care este situaţia locuinţei în care staţi în privinţa următoarelor utilităţi: încălzire

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Validreţeaua publică de

termoficare

203,1%3,1%3,1%
centrală de bloc162,5%2,5%5,6%
centrală de apartament40,6%0,6%6,3%
sobă (sobe)55686,9%86,9%93,1%
încălzire electrică50,8%0,8%93,9%
încălzire cu deşeuri142,2%2,2%96,1%
locuinţa nu e încălzită50,8%0,8%96,9%
NS/NR203,1%3,1%100,0%
Total640100,0%100,0%

Punctul forte al locuinţelor celor din etnia romă îl reprezintă electricitatea. 87% dintre respondenţi au declarat că au electricitate. Au fost foarte puternic mediatizate numeroasele cazuri din comunităţile de romi în care aceştia se legau abuziv la reţeaua de electricitate a diferiţilor distribuitori. Pot spune că atât eu, cât şi ceilalţi operatori am primit confirmarea acestei practici, neoficial, de la foarte mulţi dintre cei pe care i‑am intervievat. Întotdeauna aceste discuţii aveau loc după completarea chestionarelor, pentru a nu speria persoana căreia încercam să‑i aplicăm chestionarul, şi aşa reticenţa fiind foarte ridicată.

Tabelul 15 – Care este situaţia locuinţei în care staţi în privinţa următoarelor utilităţi: electricitate

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidAvem55887,2%87,2%87,2%
Nu avem8012,5%12,5%99,7%
NS/NR20,3%0,3%100,0%
Total640100,0%100,0%

Cu toate că nivelul lor de trai nu este unul la nivelul majorităţii populaţiei din această ţară, majoritatea respondenţilor au fost de acord cu expresia: „Există partide politice care reprezintă bine interesele oamenilor asemenea mie”.

Tabelul 16 – Există partide politice care reprezintă bine interesele oamenilor asemenea mie

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidDeloc de acord9314,5%14,5%14,5%
Mai degrabă nu de acord416,4%6,4%20,9%
Mai degrabă de acord11618,1%18,1%39,1%
Total de acord28544,5%44,5%83,6%
9910516,4%16,4%100,0%
Total640100,0%100,0%

Răspunsurile care arată situaţia de asistaţi sociali în care se complace majoritatea celor de etnie romă sunt cele privitoare la relaţia stat versus fundaţiile, ONG‑urile şi partidele care îi reprezintă şi relaţia lor VS restul comunităţii. Atunci când sunt întrebaţi dacă statul ar trebui să susţină organizaţiile şi partidele care îi reprezintă, peste 80% dintre respondenţi au răspuns afirmativ. Când vine vorba despre posibilitatea ca ei să susţină comunitatea prin implicarea în voluntariat în folosul comunităţii, 69% dintre respondenţi nu prea ar fi de acord cu participarea la astfel de activităţi.

Tabelul 17 – Statul ar trebui să susțină organizațiile culturale ale romilor din România

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidDeloc de acord111,7%1,7%1,7%
Nu prea de acord81,3%1,3%3,0%
Mai degrabă de acord589,1%9,1%12,0%
Total de acord49377,0%77,0%89,1%
997010,9%10,9%100,0%
Total640100,0%100,0%

Tabelul 18 – Statul ar trebui să sprijine partidele romilor

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidDeloc de acord121,9%1,9%1,9%
Nu prea de acord81,3%1,3%3,1%
Mai degrabă de acord528,1%8,1%11,3%
Total de acord50078,1%78,1%89,4%
996810,6%10,6%100,0%
Total640100,0%100,0%

Tabelul 19 – În ce masură sunteţi dispus să lucraţi fără a fi plătit, în folosul semenilor dvs.

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidFoarte mare măsură365,6%5,6%5,6%
Mare măsură457,0%7,0%12,7%
Mică măsură13320,8%20,8%33,4%
Deloc30647,8%47,8%81,3%
NS/NR12018,8%18,8%100,0%
Total640100,0%100,0%

Dintre personalităţile de etnie romă care sunt şi implicate în politică, respondenţii îl cunosc în cea mai mare măsură pe Mădălin Voicu. 64% dintre respondenţi au declarat că au auzit de el. Şi când vine vorba despre încrederea romilor, tot Mădălin Voicu este pe primul loc în preferinţele acestora, cu un procent de 51%. În urma lui Mădălin Voicu se afla fostul rege al romilor, Florin Cioabă, cunoscut de 62% dintre respondenţi. Şi el se bucura de o încredere destul de ridicată, 48% dintre intervievaţi spunând că mai degrabă aveau încredere în el. Nicolae Păun, cel care îi reprezintă pe romi în Parlamentul României şi care ar trebui să aibă activitatea cea mai intensă în rândul celor din această etnie, este o persoană necunoscută pentru 48% dintre respondenţi.

Tabelul 20 – Dvs. personal, aţi auzit de Mădălin Voicu? Dacă da, aveţi încredere în el?

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidMai degrabă am încredere32751,1%51,1%51,1%
Mai degrabă nu am

încredere

538,3%8,3%59,4%
Mi‑e indiferent152,3%2,3%61,7%
Nu am auzit de el23236,3%36,3%98,0%
NS/NR132,0%2,0%100,0%
Total640100,0%100,0%

Tabelul 21 – Dvs personal, aţi auzit de Florin Cioabă? Dacă da, aveţi încredere în el?

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidMai degrabă am încredere30547,7%47,7%47,7%
Mai degrabă nu am
încredere
6910,8%10,8%58,4%
Mi‑e indiferent111,7%1,7%60,2%
Nu am auzit de el24438,1%38,1%98,3%
NS/NR111,7%1,7%100,0%
Total640100,0%100,0%

 

Tabelul 22 – Dvs personal, aţi auzit de Nicolae Păun? Dacă da, aveţi încredere în el?

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidMai degrabă am încredere26441,3%41,3%41,3%
Mai degrabă nu am
încredere
375,8%5,8%47,0%
Mi‑e indiferent162,5%2,5%49,6%
Nu am auzit de el30748,0%48,0%97,5%
NS/NR162,5%2,5%100,0%
Total640100,0%100,0%

La întrebarea deschisă referitoare la ce partid din România le reprezintă cel mai bine interesele, mai mult de jumătate dintre intervievați au refuzat să răspundă. Trebuie să precizez faptul că dacă la întrebările privind situaţia socialo‑economică a lor, respondenţii au fost foarte cooperanţi, la întrebările referitoare la politică cu greu s‑au lăsat convinşi să dea un răspuns. Insistenţele noastre spre a primi un răspuns s‑au oprit atunci când tonul respondentului sau a celor din jur a devenit mai dur.

Referitor la partidul care le reprezintă cel mai bine interesele, Partida Romilor, condus de Nicolae Păun, este la egalitate cu Partidul Social Democrat. 8% dintre respondenţi au indicat fiecare dintre cele două partide. Partidul Democrat Liberal a fost indicat de 6% dintre persoanele care ne‑au răspuns, iar Partidul Naţional Liberal de 4%. Partidul Poporului Dan Diaconescu a fost nominalizat, la fel ca şi Partidul Naţional Liberal, de 4% dintre respondenţi.

Celelalte partide care ar trebui să reprezinte interesele romilor din ţară, Romani Criss şi Alianţa Creştină Democrată a Romilor nu au ajuns nici la 1% dintre răspunsuri (vezi Tabelul 23).

Tabelul 23 – Dintre toate partidele politice, care credeţi că reprezintă cel mai bine interesele romilor?

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid9943568,0%68,0%68,0%
ACDR10,2%0,2%68,1%
CIOABĂ10,2%0,2%68,3%
GEOANĂ10,2%0,2%68,4%
ONG10,2%0,2%68,6%
P. ROMILOR528,1%8,1%76,7%
PARTIDUL CIOABĂ20,3%0,3%77,0%
PDL416,4%6,4%83,4%
PNG40,6%0,6%84,1%
PNL264,1%4,1%88,1%
PP233,6%3,6%91,7%
PSD497,7%7,7%99,4%
ROMANI CRISS30,5%0,5%99,8%
UNPR10,2%0,2%100,0%
Total640100,0%100,0%

Faptul că Romani Criss şi Alianţa Creştină Democrată a Romilor nu au trecut de 1% la întrebarea precedentă îşi are explicaţia în răspunsurile de la întrebarea cu variante de răspuns, „În care dintre următoarele formaţiuni politice rome aveţi cea mai mare încredere”? Partida Romilor „Pro‑Europa” domină topul încrederii cu aproape 50% dintre respondenţi. Alianţa Creştină Democrată a Romilor se bucură de încrederea a doar 3% dintre intervievaţi, iar 2,2% dintre aceştia ne‑au indicat Romani Criss ca fiind formaţiunea politică în care au cea mai mare încredere.

Tabelul 24 – În care dintre următoarele formaţiuni politice rome aveţi cea mai mare încredere?

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidPartida romilor „Pro‑Europa”31749,5%49,5%49,5%
Alianța Creștină

Democrată a Romilor

223,4%3,4%53,0%
Romani Criss142,2%2,2%55,2%
Crisinatori81,3%1,3%56,4%
Alta. Care?50,8%0,8%57,2%
NS/NR27442,8%42,8%100,0%
Total640100,0%100,0%

Când respondenţii au fost întrebaţi cu ce partid politic ar vota dacă duminica următoare ar avea loc alegeri parlamentare, fără să le dăm variante de răspuns, Partida Romilor „Pro‑Europa” a fost partidul cel mai nominalizat, alături de Partidul Social Democrat, fiecare având un procent de 11%.

Tabelul 25 – Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cu ce partid sau alianţă politică aţi vota?

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid9936156,4%56,4%56,4%
ONG10,2%0,2%56,6%
P. ROMILOR7211,3%11,3%67,8%
PARTIDUL CIOABĂ20,3%0,3%68,1%
PDL578,9%8,9%77,0%
PNG71,1%1,1%78,1%
PNL365,6%5,6%83,8%
pp10,2%0,2%83,9%
PP253,9%3,9%87,8%
PSD7311,4%11,4%99,2%
ROMANI CRISS10,2%0,2%99,4%
UDMR10,2%0,2%99,5%
UNPR10,2%0,2%99,7%
USL20,3%0,3%100,0%
Total640100,0%100,0%

Întrebaţi fiind cu cine ar vota duminica viitoare dacă ar avea loc alegeri prezidenţiale, întrebare deschisă, persoane de etnie romă au fost indicate doar de 5% dintre respondenţi. Cel mai mare procent, dintre romii nominalizaţi pentru funcţia de preşedinte, s‑a regăsit în dreptul lui Nicolae Păun.

Tabelul 26 – Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Preşedinţia ţării, dvs. pe cine aţi vota?

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid9937959,2%59,2%59,2%
ANTONESCU396,1%6,1%65,3%
BĂSESCU375,8%5,8%71,1%
BECALI101,6%1,6%72,7%
CEAUȘESCU20,3%0,3%73,0%
CIOABĂ71,1%1,1%74,1%
COVACI ALEXANDRU10,2%0,2%74,2%
DAN DIACONESCU558,6%8,6%82,8%
DAN VOICULESCU40,6%0,6%83,4%
FLOREA10,2%0,2%83,6%
GEOANĂ507,8%7,8%91,4%
GH. RĂDUCANU10,2%0,2%91,6%
GHE RĂDUCANU10,2%0,2%91,7%
ILIESCU10,2%0,2%91,9%
MUGUR ISĂRESCU40,6%0,6%92,5%
NĂSTASE10,2%0,2%92,7%
NICOLAE PĂUN233,6%3,6%96,3%
PONTA203,1%3,1%99,4%
REGELE MIHAI10,2%0,2%99,5%
REMUS CERNEA10,2%0,2%99,7%
VADIM20,3%0,3%100,0%
Total640100,0%100,0%

Aceeaşi întrebare, privind funcţia de preşedinte al României, de data aceasta având variante de răspuns, îl plasează tot pe Dan Diaconescu pe primul loc în opţiunile de vot, cu toate că numele său nu se regăsea printre opţiuni. El a fost nominalizat la altul de către 9% dintre respondenţi. Pe locul al doilea se aflau Crin Antonescu şi Mircea Geoană, cu câte 7% dintre opţiuni, cel din urmă fiind, de asemenea, nominalizat la altul.

Tabelul 27 – Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Președinţia României, cu care dintre următorii candidaţi aţi vota?

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
ValidVictor Ponta284,4%4,4%4,4%
Crin Antonescu487,5%7,5%11,9%
Mugur Isărescu40,6%0,6%12,5%
Nicu Păun335,2%5,2%17,7%
Dan Voiculescu132,0%2,0%19,7%
Remus Cernea30,5%0,5%20,2%
Altul, care?16225,3%25,3%45,5%
9934954,6%54,6%100,0%
Total640100,0%100,0%

Tabelul 27.1 – Altul

FrequencyPercentValid PercentCumulative Percent
Valid48275,3%75,3%75,3%
BĂSESCU243,8%3,8%79,1%
BECALI142,2%2,2%81,3%
CĂLIN ABRUDAN20,3%0,3%81,6%
CEAUȘESCU10,2%0,2%81,7%
CIOABĂ50,8%0,8%82,5%
DAN DIACONESCU609,4%9,4%91,9%
GEOANĂ477,3%7,3%99,2%
ILIESCU10,2%0,2%99,4%
NĂSTASE10,2%0,2%99,5%
RĂDUCANU GHE20,4%0,4%99,8%
VADIM10,2%0,2%100,0%
Total640100,0%100,0%

Încrucişând răspunsurile la întrebarea privind intenţia de vot la alegerile parlamentare cu nivelul educaţiei, am putut observa că cea mai ridicată rată a răspunsurilor am avut‑o în rândul celor care au finalizat liceul. Doar 20% dintre aceştia au refuzat să răspundă la această întrebare. La polul opus, cea mai mare rată de refuzuri am întâlnit‑o la cei fără studii. Peste 65% dintre aceştia au refuzat să ne dea un răspuns la întrebarea privind intenţia de vot.

 

Tabelul 28

99
ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂFără studiiCount101
% within ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂ65,2%
Şcoala primară (1‑4)Count70
% within ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂ55,6%
Gimnaziu (5‑8)Count144
% within ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂ54,3%
Şcoala profesionalăCount41
% within ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂ59,4%
LiceulCount5
% within ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂ20,0%
TotalCount361
% within ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂ56,4%

În rândul celor cu liceul terminat, partidul cel mai nominalizat atunci când a venit vorba despre alegerile parlamentare a fost Partidul Democrat Liberal. 20% dintre respondenţi şi‑au manifestat interesul de a vota această formaţiune. Pe locul doi se aflau la egalitate Partidul Social Democrat şi Partidul Poporului Dan Diaconescu, fiecare cu câte 16% din opţiuni.

Partida Romilor „Pro‑Europa” se afla pe locul al treilea, la egalitate cu Partidul Naţional Liberal, cu 12% dintre răspunsuri.

În rândul celor fără studii, Partida Romilor „Pro‑Europa” obţine cele mai multe voturi, 9% dintre aceştia alegând această opţiune. Partidul Social Democrat rămâne imediat lângă partidul condus de Nicolae Păun, 8% dintre respondenţi alegându‑l. 6,5% Partidul Democrat Liberal, 5,2% Partidul Poporului Dan Diaconescu sau 3,9% Partidul Naţional Liberal sunt printre celelalte opţiuni ale romilor fără studii.

Una dintre principalele observaţii care pot fi făcute pe baza analizelor secundare este faptul că Partida Romilor se bucură de o favorabilitate semnificativ crescută în ariile culturale Crişana, Transilvania şi Bucureşti‑Ilfov. Favorabilitatea se exprimă atât prin întrebarea: „Dintre toate personalităţile politice, care credeţi că reprezintă cel mai bine interesele romilor?” – 15%, 11%, 10% pentru Bucureşti, Crişana, respectiv Transilvania, cât şi prin măsurarea directă a intenţiei de vot pentru alegerile parlamentare. În acest caz, Transilvania se află în topul intenţiei de vot, cu 34% voturi pentru Partida Romilor, din totalul voturilor romilor transilvăneni, urmată la scurtă distanţă de aria Bucureşti – Ilfov, cu 30%, şi Crişana, cu 29%.

Restul ariilor înregistrează procente semnificativ mai scăzute, cu până la 18% diferență în Oltenia. În mod paradoxal, Oltenia se află la egalitate cu Transilvania, la întrebarea privind reprezentarea intereselor. Explicaţia este însă evidentă – fostul rege al romilor, Florin Cioabă, înregistra cel mai bun scor în Oltenia, cu 8% respondenţi care îl identificau drept cel care reprezenta cel mai bine interesele romilor.

Procentul crescut al Partidei Romilor în Transilvania şi Crişana poate fi explicat prin gradul ridicat de autoidentificare a locuitorilor din arie drept romi. Comunităţile rome din Transilvania nu sunt enclave într‑o mare comunitate de români, ci există mai degrabă un pluralism etnic – români, maghiari, saşi, secui. Acest pluralism reduce din presiunea conformării la valorile majoritarilor, şi determină o asumare identitară crescută. Un nivel ridicat de intenţie de vot în direcţia identităţii asumate este o urmare foarte probabilă a acestui fenomen. O altă urmare ar putea fi distribuţia populaţiei rome pe teritoriul României, mai exact procentul mare de romi din Transilvania, obţinut în urma recensământului din 2002. Trebuie reamintit faptul că Transilvania are o populaţie de 3,52% autoidentificată drept romă, în timp ce Crişana este prima clasată, cu 3,62%.

Diferenţele între liderul Nicolae Păun şi partidul său, Partida Romilor, se văd şi în faptul că acesta nu are o susţinere la fel de bună ca partidul în Transilvania.

Ca notorietate spontană, la întrebarea: „Puteţi să îmi spuneţi numele unui lider politic rom cunoscut în ţară?”, Nicolae Păun înregistrează scorurile de top tot în Crişana (24%) şi Bucureşti (31%), însă în acest clasament intră şi Moldova, cu 28%. Transilvania înregistrează în acest caz un scor sub‑mediu, 11%, din cauza scorului mare obţinut de Florin Cioabă, 22%, dublu faţă de restul ariilor în care a fost menţionat. Există însă o diferenţă considerabilă între notorietate şi intenţie de vot. Simpla menţiune a numelui nu implică şi favorabilitate sau intenţie de vot. Poate există o asociere mai directă între Florin Cioabă şi titulatura de „rege” în cazul rezidenţilor transilvăneni, însă ca identificare cu reprezentarea intereselor, acesta înregistrează penultimul său scor, 2%, doar Crişana situându‑se sub acest scor.

Trebuie să menţionez că analizele secundare făcute pe arii au o limitare fundamentală din cauza marjei de eroare destul de mare.

Comparaţii cu semnificaţie statistică ridicată nu pot fi făcute în ariile cu procente scăzute din populaţie sau în cazul întrebărilor care prezintă un număr extrem de mare de non‑răspunsuri (aproape triplu, raportat la răspunsurile non‑romilor la aceleaşi întrebări).

 

Concluzii

Lucrarea de faţă pleacă de la câteva aspecte generale, care pot influenţa electoratul şi continuă cu idei punctuale, referitoare la comportamentul electoral în cazul alegerilor din România în rândul minorităţii rome: factorii care determină participarea la vot, atât externi, cât şi interni – nivelul de trai, interesul faţă de alegeri etc.

Din cercetarea prezentată în lucrare se observă diferenţe mari între participarea reală la vot şi cea declarativă, cea din urmă fiind mult mai mică. În cercetarea realizată de mine, peste 50% dintre respondenţi refuză să ofere un răspuns la întrebările privind intenţia de vot, ba mai mult insistă pe tema că nu sunt interesaţi de politică şi nu cunosc candidaţii. În realitate, majoritatea acestora merg la vot în funcţie de interesele personale imediate.

Din cercetarea pe care am realizat‑o la nivel naţional pe populaţia romă se poate trage concluzia că prima ipoteză de la care am plecat nu este valabilă. Numărul mic de voturi pe care îl obţin în alegeri partidele rome nu înseamnă şi o participare scăzută la vot a cetăţenilor de etnie romă. Faptul că din cei 44% care ne‑au indicat în cercetare un partid la întrebarea privind intenţia de vot doar 11% ar vota cu Partida Romilor demontează ipoteza de la care am plecat.

În ceea ce priveşte cea de‑a doua ipoteză, aceasta este dovedită de încrucişarea nivelului de educaţie cu intenţia de vot. După cum se observă foarte bine în Tabelul 28, romii cu cel mai ridicat nivel al educaţiei (liceul) au şi cea mai mică rată de refuzuri în a răspunde la întrebare, 20%, restul de 80% indicând un partid.

Ţinând cont de rezultatele cercetării realizate, mă întorc la cele două paradigme legate de întrebarea cum se stabileşte legătura între preferinţele votanţilor şi partide şi pot afirma că în ceea ce‑i priveşte pe romi, nu se încadrează în niciuna dintre cele două. Mai exact, votul individului rom nu este influenţat de ceea ce trăieşte în grupul din care face parte, votul nefiind o normă de grup. Nici afinitatea faţă de un partid anume nu îl îndeamnă pe acesta la vot. Singurul motiv care îl poate scoate pe cetăţeanul de etnie romă la vot este interesul propriu imediat!

Note:

1 Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, 2000

2 Minority Rights Group, 1997, p. 240

3 Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, 18‑27 martie 2002, Vol 1/40a

4 Centrul de Documentare şi Informare despre Minorităţile din Europa de Sud‑Est, Minorităţile din Europa de Sud‑Est, „Romii din România”, p. 15

5 Cătălin Zamfir, Elena Zamfir (coord.), 1994, Ţiganii. Între ignorare şi îngrijorare, Bucureşti: Editura Alternative.

6 www.beclocale2012.ro

7 www.becparlamentare2012.ro

8 www.cdep.ro

9 www.cdep.ro

10 Claudiu Coman, Comportamentul de vot. Sondajele de opinie şi gestiunea campaniilor electorale, pag. 213

Bibliografie:

Abraham H. Maslow , Motivaţie şi personalitate, Editura Trei, Bucureşti, 2003

Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000

Boia, Lucian, Două secole de mitologie naţională, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002

Boia, Lucian, Mitul democraţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003

Bobbio, Norberto, Liberalism și democrație, Editura Nemira, Bucureşti, 1998

Brătianu, Gh., Origines et formation de l’unité roumaine”, Bucarest, Institut d’Histoire Universelle „N. Iorga”, 1943

Chelcea, Septimiu, Sociologia opiniei publice, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2000

Coman, Claudiu, Comportamentul de vot. Sondaje de opinie şi gestiunea campaniilor electorale, Editura Economică, Bucureşti, 2004

Denni, Bernard, Lecomte, Patrick, Sociologia Politicului, Vol. 2, Editura Eikon, Cluj‑Napoca, 2003

Diaconu, Elena, Regimul juridic al minorităţilor, Editura Aritmos, Bucureşti, 2003

  1. K. Francis, Interethnic relations. An essay in Sociological Theory, 1976

Foran, John, Teoretizarea revoluţiilor, Editura Polirom; Iaşi, 1997

Fraser, Angus, Ţiganii, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998

Hermet, Guy, Istoria naţiunilor şi naţionalismului în Europa, Editura Institutul European, Iaşi, 1997

Kellas, James, The Politics of Nationalism and Ethnicity, London, MacMillan, 1991

Larousse, Dicţionar de sociologie, Editura Univers Enciciopedic, Bucureşti, 1996

Măgureanu, Virgil, Sociologie politică, Editura Rao, Bucureşti, 2006

Mihu, Achim, Antropologia culturală, Editura Dacia, Iaşi, 2003

Moisa, Florin, Interviu cu cercetătorul CRDE pe tema raportului despre romii din România, Cluj‑Napoca, 07.04.2000

Neculau, Adrian, De Visscher, Pierre, Dinamica grupurilor, Editura Polirom, Iaşi, 2001

Pasti, Vladimir, Miroiu, Mihaela, Codiţă, Cornel, România – Stare de fapt, Vol. I, Editura Nemira, Bucureşti, 1996

Pasti, Vladimir, Sociologie Politică, Editura Ziua, Bucureşti, 2004

Salat, Levente, Multiculturalismul liberal, Editura Mentor, Tg. Mureş, 2001

Sandu, Dumitru, Roma Communities Social Map, NAR WB, Bucharest, 2005

Sofronie, George, Principiul naţionalităţilor în tratatele de pace din 1919‑1920, ediţie şi note de Constantin Schifirneţ, Editura Albatros, Bucureşti, 1999

Teodorescu, Gheorghe, Alegeri 2008, Vol. 1, Editura Polirom, Iaşi, 2009

Zub, Al, Istorie şi istorici în România interbelică, Editura Junimea, Iaşi, 1989

Urse, Laureana, Clase sociale şi stiluri de viaţă în România, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii

www.recensământ.ro, accesat la data de 20.02.2013

www.gov.ro, accesat la data de 01.03.2013

www.cdep.ro, accesat la data de 01.03.2013

www.beclocale2008.ro, accesat la data de 02.03.2013

www.insse.ro, accesat la data de 02.03.2013

www.senat.ro; accesat la data de 02.03.2013

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*