Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Orient versus Occident » Gheorghe Negru: Disputa istoriografică sovieto‑română din prima jumătate a anilor ’80. Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a RSS Moldovenești privind „contracararea falsificărilor sociologilor români” din 13 noiembrie 1984

Gheorghe Negru: Disputa istoriografică sovieto‑română din prima jumătate a anilor ’80. Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a RSS Moldovenești privind „contracararea falsificărilor sociologilor români” din 13 noiembrie 1984

Prima jumătate a anilor ’80 a sec. XX a reprezentat unul din momente­le de vârf al războiului propagandistic inițiat de URSS, în anul 1965, împo­triva cursului autonoBrejnev-si-Ceausescu-fotom al conducerii din RSR. După Plenara CC al PCR din 1‑2 iunie 1982, la care s‑a sublini­at necesitatea „intensificării activităţii privind elaborarea istoriei poporului român în spiritul concepţiei materi­alismului istoric şi dialectic”, „editării unor lucrări generalizatoare de istorie cu un tiraj mare, atât în limba română, cât şi în limbile de circulaţie internaţio­nală” (1), Prezidiul Academiei de Ştiinţe a URSS a adoptat, la 24 martie 1983, dispoziţia nr. 068 „Cu privire la măsu­rile ştiinţifice în legătură cu „noua con­cepţie istorică” în RSR”.

La rândul său, Prezidiul AŞ a RSSM a adoptat, la 8 iunie 1983, ho­tărârea „Cu privire la măsurile Secţiei Ştiinţe Sociale a AŞ a RSSM în ve­derea îndeplinirii dispoziţiei nr. 068 a Prezidiului AŞ a URSS din 24.03.1983 „Cu privire la măsurile ştiinţifice în le­gătură cu „noua concepţie istorică” în RSR (2)”.

În contrapondere cu proiectul in­stituţiilor de cercetare din RSR de a elabora o istorie a poporului român în mai multe volume, AŞ a RSSM preco­niza să editeze, în anii 1985‑1988, „Is­toria RSS Moldoveneşti din cele mai vechi timpuri până în prezent”, în şase volume, cât şi o serie de lucrări refe­ritoare la diverse aspecte ale „statali­tăţii moldoveneşti”. De asemenea, ur­mau să fie reeditate o serie de lucrări „fundamentale” ale „istoriei poporului moldovenesc” (3).

Savanţii AŞ a RSSM aveau misiu­nea să „pregătească un şir de artico­le şi recenzii privind compartimentele ‑ cheie din lucrările autorilor români pentru revistele ştiinţifice centrale şi presa republicană”, să „analizeze ma­terialele publicate în paginile presei periodice româneşti care se referă la problemele istoriei Moldovei, rolul progresist al Rusiei în Balcani, relaţiile ruso‑române şi sovieto‑române, lim­ba, literatura şi folclorul moldovenesc, unele probleme teoretice ale ştiinţei marxist‑leniniste” (4).

În paralel cu amplificarea, în anii 1980‑1985, a campaniei de dezavu­are a abordărilor istoricilor și sociolo­gilor din RSR, de elaborare a unor lu­crări sovietice care să reflecte „corect” istoria Basarabiei și a relațiilor ruso‑ și sovieto‑române, autoritățile din RSSM au intensificat, în interior, și campania de contracarare a „manifestărilor de naționalism moldovenesc”. Și aceas­tă din urmă campanie din RSSM, ca și toate celelalte, avea drept sursă „pericolul influenței românești”. La 5 mai 1982, Gavril Volkov, președintele KGB‑ului din RSSM, avertiza CC al PCM, într‑un memoriu secret, despre creșterea substanțială a cazurilor de „naționalism moldovenesc” în RSSM (în 1981 – cu 41%, în primele patru luni ale anului 1982 – cu 65%), indi­când România drept bază a acestui naționalism. „Cu intenția de a provoca o mișcare separatistă proromâneas­că, din România se trimite, prin di­verse canale, tot mai multă literatură naționalistă. În 1981, de exemplu, or­ganele de telecomunicații au înregis­trat trecerea a peste 10 000 de livrări poștale de literatură, adresate diferitor instituții și persoane fizice. Cu scopul de a‑i îndoctrina în spirit naționalist pe unii cetățeni sovietici, românii ape­lează mai mult ca în anii precedenți la canalele turismului și ale vizitelor private” (5) – menționa acesta.

La 3 august 1982, ca urmare a semnalului de alarmă venit de la KGB, Biroul CC al PCM a luat în dez­batere chestiunea „naționalismului moldovenesc”. În cadrul discuțiilor de la Birou, același Gavril Volkov s‑a ară­ tat nemulțumit de faptul că proiectul „îi trecuse cu vederea pe români”. „De­geaba… i‑am trecut cu vederea pe ro­mâni în această hotărâre. Acum, mai ales în ultima lună, după Plenara Par­tidului Comunist Român (din 1‑2 iunie 1982 n.a.), la care s‑a discutat des­pre problemele ideologice, se resim­te efectul hotărârilor acestei plenare, am confiscat deja o serie de broșuri românești. Dispunem de informații că un grup numeros de istorici din România va pleca în RFG, Franța, SUA, pentru a ține prelegeri, a‑și pre­zenta concepțiile, a culege materiale etc. Dacă vom trece asta sub tăcere, tabloul luptei ideologice va rămâne incomplet. De aceea, în partea con­statativă (a proiectului – n.a.) ar trebui să specificăm, iar apoi să includem un punct, prin care să obligăm secțiile CC, comitetele orășenești și raionale de partid să organizeze ședințe de informare pentru unele grupuri ale activului de partid, unde trebuie să se explice cum trebuie combătută activitatea naționalistă a românilor, oferind comitetelor noastre raionale, altor structuri posibilitatea de a‑și for­ma opinii despre emisiunile românești de radio și televiziune. Cred că aces­te probleme, de rând cu altele, trebuie incluse într‑un punct, pentru a oferi orientări corecte activului de partid” (6). Totuși, în legătură cu propunerea lui Volkov, S. Grosul, primul secretar al CC al PCM, a considerat că „trebuie găsită posibilitatea de a pune tranșant aceste probleme, fără a face trimitere la plenară” (7) (se avea în vedere Plena­ra CC al PCR din 1‑2 iunie 1982).

Acesta a fost contextul social‑po­litic din RSSM care a precedat adop­tarea de către Prezidiul Academiei de Ştiinţe a URSS, la 7 iunie 1984, a hotărârii „Despre contracararea falsifi­cărilor sociologilor români”, document care decreta constituirea unui front comun al instituţiilor academice din URSS, RSS Ucraineană şi RSS Mol­dovenească împotriva „falsificărilor” sociologilor din RSR. „În ultima vreme – se menţiona în hotărârea Prezidiul Academiei de Ştiinţe a URSS ‑ în pre­sa română, îndeosebi în revistele cu profil istoric, se publică tot mai multe articole care tolerează abaterea de la unele principii de bază ale comu­nismului ştiinţific, au loc interpretări în spirit naţionalist, denaturări într‑un şir de probleme‑cheie legate de isto­ria României, de relaţiile ruso‑ româ­ne şi sovieto‑române, de falsificarea aşa‑zisei chestiuni basarabene, de istoria eliberării României de către Ar­mata sovietică etc.” (doc. nr. 2).

Dat fiind acest fapt, cel mai înalt for ştiinţific din URSS a obligat „Insti­tutele de Istorie a URSS, de Istorie Militară, de Slavistică şi Balcanistică,

de Literatură Universală, de Istorie Generală, de Lingvistică, de Filoso­fie, de Economie a Sistemului Soci­alist Mondial, de Etnografie ale Aca­demiei de Ştiinţe a URSS, în strâns contact cu instituţiile ştiinţifice co­respunzătoare ale AŞ din Ucraina şi RSS Moldovenească, să întreprindă măsuri privind intensificarea contra­carării falsificărilor din lucrările soci­ologilor români (editare de cărţi, bro­şuri, articole de contrapropagandă)” (doc. nr. 2).

Conform scenariului prestabilit în URSS, Prezidiul Academiei de Ştiin­ţe a RSS Moldoveneşti adoptă, la 13 noiembrie 1984, hotărârea 178/02 „Despre contracararea falsificărilor sociologilor români”, care „lua drept linie de conduită şi îndeplinire” deci­zia similară a Prezidiului AŞ al URSS din 7 iunie 1984. Secţia ştiinţe sociale a Prezidiului AŞ a RSSM era obligată să „sporească exigenţa faţă de calita­tea producţiei ştiinţifice; să nu admi­tă apariţia publicaţiilor cu interpretări eronate ale chestiunilor legate de is­toria României, de relaţiile ruso‑româ­ne şi sovieto‑române, să ridice nivelul recenzării” (doc. nr. 2).

Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti din 13 noiembrie 1984 constituie ultimul document oficial care viza exclusiv istoriografia din RSR. Documentul a încheiat o etapă particulară a con­fruntării istoriografice sovieto‑româ­ne din perioada guvernării în URSS a „gerontocrației”. Spre deosebire de „perioada Brejnev”, când confrun­tarea istoricilor sovietici și români a fost completată și cu o confruntare diplomatică având drept subiect abor­dările din RSR și URSS a chestiunii basarabene și a relațiilor ruso‑ și so­vieto‑română, când actorii de bază ai confruntării au constituit CC al PCUS și CC al PCM, în anii de guvernare a „gerontocraților” (Iu. Andropov, C. Cernenko) confruntarea s‑a produs doar pe terenul istoriografiei, iar drept protagoniști au servit Academiile de Științe din URSS și RSSM. Confrun­tarea istoriografică sovieto‑română a continuat și în anii „restructurării” lui M. Gorbaciov, dar ea s‑a produs într‑un context politic deosebit și a re­prezentat o etapă aparte.

PC_2-2015_reader-127

PC_2-2015_reader-128

PC_2-2015_reader-129

PC_2-2015_reader-130

PC_2-2015_reader-131

PC_2-2015_reader-132

Note:

1. Vezi raportul lui P. Comendant, ministrul afacerilor externe al RSSM, expediat, la 23 iulie 1982, CC al PCM, intitulat ,,Despre modul de a trata de către N. Ceauşescu unele probleme teoretice, istorice şi ideologice la etapa contemporană a construcţiei socialismului în RSR”, în: Elena Negru, Gheorghe Negru, PCM și naționalismul (1965‑1989). Documente adunate în ca­drul programului de cercetări efectuate de către Comisia pentru studierea și aprecierea regimului totalitar comunist din Republica Moldova, Destin românesc. Revistă de istorie și cultură, Ediție specială, nr. 5‑6 (69‑70), 2010, pp. 139, 141

2. Ibidem, pp. 155‑158

3. Ibidem, p. 158

4. Ibidem

5. Arhiva Organizațiilor Social‑Politice din Republica Moldova, fond 51, inv. 58, dosar 72, fila 264

6. Ibidem, fila 306

7. Ibidem

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*