Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Securitatea agroalimentară, bătălia pentru apă şi schimbările climatice » Filofteia Repez, Crizele alimentare contemporane – o privire de ansamblu

Filofteia Repez, Crizele alimentare contemporane – o privire de ansamblu

Abstract: Securitatea alimentară constituie în întreaga lume o adevărată provocare. Toţi oamenii au o cerere biologică, adică au nevoie de hrană, la fel cum au nevoie de aer sau de apă pentru a continua să trăiască. Un om poate rezista fără hrană, dar cu hidratarea adecvată, 40 de zile sau mai mult, în funcţie de greutate, de gene şi de starea generală de sănătate.

Problematica securităţii alimentare a înregistrat o creştere dramatică pe agenda internaţională cu deosebire din cauza crizelor alimentare. Având cauze diverse (sărăcia, conflictele, schimbările climatice, normele comerciale etc.), crizele alimentare pun în pericol sănătatea, în special a persoanelor vulnerabile (femei însărcinate, copii, persoane în vârstă, bolnavi). Combaterea în mod eficient a crizelor alimentare necesită eforturi şi angajamente ferme şi substanţiale din partea întregii comunităţi internaţionale.

În demersul ştiinţific prezent, pornind de la o scurtă prezentare teoretică a conceptului de criză alimentară, vom evidenţia câteva crize alimentare care au avut impact negativ asupra vieţii a milioane de oameni.

 

Criza alimentară – precizări conceptuale

Indiferent de domeniul de manifestare, criza este un fenomen extrem de complex alcătuit dintr‑un ansamblu de anormalităţi acumulate intempestiv şi chiar haotic, generând efecte necruţătoare şi chiar radicale.

Indiferent de domeniul de manifestare, crizele sunt interdependente; criza economică este legată strâns de criza financiară, de criza socială, de criza ecologică, de criza alimentară şi chiar de criza politică sau de criza militară. Efectele uneia sunt sau pot fi cauze pentru altă criză∕alte crize şi chiar pentru propria sa evoluţie.

Criza alimentară înseamnă lipsa acută de alimente pentru o mare parte a populaţiei globului, precum şi imposibilitatea populaţiei de a achiziţiona necesarul de hrană din veniturile lunare.

Cauzele care declanşează o criză alimentară sunt diverse: creşterea demografică, sărăcia, dezastrele naturale, conflictele, creşterea preţurilor la alimentele, bolile, situaţiile de urgenţă, cursa pentru biocombustibili, creşterea costurilor cu combustibilii etc.

Directorul executiv al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie, dr. Nafis Sadik, a identificat în ecuaţia crizei alimentare patru factori (elemente). Primul factor include stilurile de viaţă, veniturile şi organizarea socială, care determină nivelurile de consum. Al doilea factor este reprezentat de tehnologiile utilizate, care determină măsura în care activităţile umane deteriorează sau susţin mediul şi cantitatea de deşeuri asociate cu un anumit nivel de consum. Legat de acest factor este de subliniat faptul că sărăcia poate împiedica adoptarea unor tehnologii adecvate care ar putea opri sau încetini degradarea mediului. Aceşti doi factori (elemente) determină impactul asupra indivizilor. Al treilea factor este inegalitatea; de exemplu, în situaţia în care cele mai multe terenuri se află în exploataţiile mari, iar cei săraci sunt forţaţi să trăiască în gospodăriile mici sau în zonele marginale. Populaţia este al patrulea factor; pentru orice tip de tehnologie, nivel de consum, de deşeuri, de sărăcie sau de inegalitate, cu cât sunt mai mulţi oameni, cu atât mai mare este impactul asupra mediului şi, la rândul său, cu atât mai mare este impactul asupra producţiei alimentare.[1]

Indiferent de cauză, criza alimentară determină o creştere a numărului de persoane care suferă de foamete în anumite regiuni. Statisticile date publicităţii de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite sunt alarmante: la finele anului 2007, 923 de milioane de oameni sufereau de foame, iar la finele anului 2008, 963 de milioane[2]; în perioada 2011‑2013, un număr de 842 de milioane de oameni sufereau de foame cronică[3]; în anul 2015, aproximativ 795 de milioane de oameni erau subnutriţi, marea lor majoritate fiind din ţările în curs de dezvoltare (figura nr.1[4]).

Figura nr. 1: Harta foametei în anul 2015

Foametea reprezintă de fapt malnutriţie şi se manifestă sub următoarele trei forme: malnutriţie datorată lipsei în dietă a micronutrimentelor, res­pectiv vitamine şi substanţe minerale (foame ascunsă) care îmbracă forme şi simptome diferite; malnutriţia proteino‑energetică, care se caracterizează printr-o serie de indicatori, cum ar fi: letargie, apatie, iritabilitate, bradicardie, hipotermie, stare psihică degradată datorată atrofiei cerebrale, stare de inconştienţă, aritmie, stop cardiac în stadiul final; foametea cronică care afectează o bună parte din populaţia globului, în condiţiile în care aproape 2 miliarde de tone pe an de alimente sunt aruncate ca deşeuri.[5]

Printre Obiectivele Globale pentru Dezvoltarea Durabilă până în anul 2030 se numără şi zero foamete, care înseamnă sfârşitul foametei, dobândirea siguranţei alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea agriculturii sustenabile.

 

Africa ‑ continentul cel mai încercat al crizelor alimentare

Continentul african este cel mai încercat în privinţa crizelor alimentare, acestea fiind cauzate de o combinaţie de factori[6].

Cele mai severe crize alimentare din Africa în ultimii 33 de ani au fost, în ordine cronologică, următoarele:

1983‑1985 – Etiopia: atribuită secetei şi amplificată de războiul civil care a îngreunat accesul la regiunile afectate. Estimările privind numărul de decese cauzate de foamete variază, de la 200.000 de oameni şi, până a pune capăt foametei, la aproape 6 milioane de oameni;[7]

2005 – Malawi: având la bază precipitaţiile neregulate din februarie şi martie 2001, ce au determinat scăderea producţiei de porumb la hectar. Se estimează că cel puţin 4,7 milioane de oameni (o treime din populaţia ţării) au fost afectaţi;[8]

2005‑2006 – Niger: cauzată de o combinaţie de factori: secetă, lăcuste, malnutriţie, boli, venituri foarte mici sau deloc. Această criză a afectat 3,5 milioane de persoane;[9]

2006 – Cornul Africii ‑ Etiopia, Somalia, Kenya şi Djibouti: atribuită secetei şi agravată şi mai mult de conflictele militare din zonă, care au împiedicat ajutorul umanitar să ajungă în zonele afectate. Se estimează că au fost afectate peste 11 milioane de oameni;[10]

2010 – regiunea Sahel ‑ Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger: cauzată de seceta care a determinat o penurie de alimente şi preţuri ridicate la alimente. Aproximativ 10 milioane de persoane au fost afectate de foamete[11];

20112012 – Cornul Africii ‑ Etiopia, Somalia, Kenya şi Djibouti: mult mai gravă decât criza alimentară precedentă (din anul 2006); a afectat 13 milioane de oameni.[12]

Criza alimentară nu a ocolit Sudanul de Sud, un stat nou al lumii, independent din 9 iulie 2011. Aici 2,7 milioane de oameni (adică 30% din populaţie) aveau nevoie de ajutor alimentar în anul 2012, iar în anul 2014 aproximativ 3,8 milioane de oameni. Nivelul slab înregistrat de producţia agricolă, disperarea oamenilor de pe urma conflictelor, lipsa veniturilor şi infrastructura de transport subdezvoltată au generat o criză alimentară de proporţii, ce a determinat Consiliul de Securitate al ONU să declare criza alimentară din Sudanul de Sud ca fiind cea mai gravă din lume.[13]

 

Crize alimentare în alte zone ale lumii

Creşterea preţurilor la alimente în scopul satisfacerii nevoilor alimentare de bază este extrem de problematică în Afganistan, unul dintre cele mai sărace state ale lumii. Pentru rezolvarea situaţiei, în anul 2008, prin Programul Alimentar Mondial au fost distribuite ajutoare alimentare la cele mai vulnerabile segmente ale populaţiei afgane (un total de 2,5 milioane de persoane din zone urbane şi rurale). Satisfacerea nevoilor alimentare de bază este extrem de problematică pentru milioane de afgani din cauza preţurilor mari la alimente.[14]

Coreea de Nord se confruntă cu cea mai mare secetă din ultimii 100 de ani. În anul 2014, în perioada crucială pentru culturi – între mijlocul lunii februarie şi sfârşitul lunii aprilie s‑au înregistrat precipitaţii în medie de 23,5 milimetri, adică 35% din media normală, o situaţie nemaiîntâlnită din anul 1982. În anul următor, 2015, câmpurile de orez din provinciile Hwanghae şi Phyongan, de unde proveneau cele mai mari resurse alimentare, au fost compromise, întreaga recoltă uscându‑se. Numărul celor care suferă de foame a înregistrat un trend ascendent, ridicându‑se la 10,5 milioane în anul 2014, de la 4,8 milioane în anul 1990[15]. Autorităţile nord-coreene cer cetăţenilor să rămână loiali dictatorului Kim Jong‑un în orice condiţii şi îi avertizează că trebuie să se aştepte la foamete.[16] Trebuie să amintim, Coreea de Nord a mai cunoscut o foamete, în perioada 1994‑1998, determinată de proasta administrare a economiei ţării simultan cu o serie de dezastre naturale şi cu căderea Uniunii Sovietice şi care s‑a soldat cu peste un milion de morţi.

Venezuela anului 2016 se confruntă cu o criză alimentară, a cărei origine se află în criza economică începută în urmă cu trei ani, prin scăderea considerabilă a preţului petrolului (ţiţeiul deţine 90% din exportul acestei ţări, iar scăderea preţului a însemnat prăbuşirea veniturilor guvernamentale). Creşterea preţurilor are loc pe fondul unei inflaţii galopante: 20,1% în anul 2012, 56,2% în anul 2013, 68,5% în anul 2014 şi180,9% în anul 2015. Lipsurile încep de la alimentele de bază şi ajung până la apă şi energie. Pentru a‑şi potoli foamea, oamenii apelează la gesturi extreme: prind porumbei, câini şi pisici pentru a se hrăni, iar puţinele alimente care ajung în magazine sunt furate; câteva sute de persoane au jefuit un camion încărcat cu pui, sare şi şampon, după ce vehiculul s‑a răsturnat în urma unui accident.[17]

 

Criza laptelui din Uniunea Europeană

Blocarea de către Rusia a importurilor din UE, sfârşitul cotelor de lapte în anul 2015 şi scăderea cererii globale sunt trei factori determinanţi ai crizei laptelui enumeraţi de oficialii europeni.[18]

În anul 2009, fermierii europeni au refuzat să livreze lapte fabricilor şi au preferat să arunce laptele. Urmare a solicitărilor fermierilor, Comisia Europeană a stabilit în iulie 2009 o serie de măsuri destinate stabilizării pieţei lactatelor, cum ar fi: prelungirea termenului pentru ajutoarele destinate depozitării private a untului, până la sfârşitul lunii februarie 2010; efectuarea de către statele membre până la 70% din plăţile directe către fermieri cu începere din 16 octombrie, în loc de 1 decembrie 2010; o nouă rundă de programe de promovare a produselor lactate etc.)[19].

Criza laptelui din UE, caracterizată prin profunzime şi durată, a fost apreciată, în februarie 2016, ca fiind „o criză fără sfârşit[20], deoarece, în ciuda măsurilor stabilite, nu s‑a ajuns la o soluţie finală. Această criză are efecte dezastruoase. În ţara noastră preţul de achiziţie la poarta fermei a ajuns la 0,7 lei pe litru, în condiţiile în care litrul de lapte se vinde la raft cu 4 lei; în plus, au scăzut efectivele de vaci de lapte, ajungând la circa 400.000 de capete[21]. Se adaugă lipsa subvenţiilor cu care se confruntă fermierii locali, un fapt care nu se întâmplă în alte state din Vestul Europei. De precizat că în anul 2013, criza laptelui din România a evidenţiat o serie de vulnerabilităţi (care, din păcate, nu sunt încă rezolvate), precum: monitorizarea deficitară a transabilităţii, lipsa unei strategii de criză, lipsa de responsabilitate. Germania resimte pe deplin efectele acestei crize: mulţi fermieri au dat faliment, alţii luptă să supravieţuiască.

Concluzii

Accesul la hrană a devenit mai mult ca oricând o problemă de interes naţional, regional şi internaţional.

Dimensiunea alimentară este una dintre dimensiunile importante ale securităţii. Având acces la hrană, hrănindu‑se adecvat, indivizii şi colectivităţile nu‑şi mai au viaţa ameninţată. Dimpotrivă, dacă accesul la hrană este îngrădit din diverse cauze, securitatea şi sănătatea individuală şi colectivă sunt afectate.

Dreptul la hrană este un drept fundamental al omului; în prezent, milioane de oameni nu beneficiază încă de acest drept. Suveranitatea alimentară poate da tuturor oamenilor, potrivit Declaraţiei Europene pentru Suveranitate Alimentară din anul 2011, dreptul la hrană.

Soluţiile pentru rezolvarea crizelor alimentare, indiferent de cauze, există. Oamenii, oriunde s‑ar afla, au dreptul la hrană. Cu ocazia venirii pe lume a cetăţeanului planetei cu numărul 7 miliarde, Danica Mae Camacho (născută în Manila, Filipine, pe data de 31 octombrie 2011), secretarul general al ONU, Ban Ki‑moon, afirma într‑un discurs susţinut la o facultate din New York: „Nu este vorba despre numere, ci despre oameni. 7 miliarde de oameni au nevoie de suficientă mâncare, suficientă energie şi bune oportunităţi pentru locuri de muncă şi educaţie. Drepturi şi libertăţi. Dreptul la o lume lipsită de războaie”[22].

Nu doar politicienii îşi exprimă punctul de vedere cu privire la necesitatea asigurării şi respectării acestui drept şi la soluţiile necesare pentru rezolvarea crizelor alimentare. De exemplu, solistul trupei rock irlandeze U2, Paul David Hewson ‑ Bono, pledând pentru toleranţă şi sprijinirea refugiaţilor din Uniunea Europeană afirma anul trecut următoarele: „Există suficientă mâncare pe această planetă, pentru a‑i hrăni pe toţi. Nu absenţa alimentelor este problema, ci faptul că lipseşte voinţa de a distribui această mâncare[23].

Asigurarea şi menţinerea securităţii alimentare sunt vitale pentru cei 7,5 miliarde de oameni şi o cerinţă majoră pentru desfăşurarea normală a vieţii în orice colţ al planetei.

Col. conf. univ. dr. Filofteia REPEZ

Note:

[1] Dr Nafis Sadik, Population growth and the food crisis, disponibil online pe http://www.fao.org/docrep/u3550t/u3550t02.htm, accesat la data de 28 mai 2016.

[2] The Food Crisis and Food Security: Towards a New World Food Order?, disponibil online https://poldev.revues.org/145, accesat la data de 26 mai 2016.

[3] The State of Food Insecurity in the world. The multiple dimensions of food security, 2013, p.2, disponibil online http://www.fao.org/docrep/018/i3434e/i3434e.pdf, accesat la data de 26 mai 2016.

[4] Food security statistics, disponibil online http://www.fao.org/economic/ess/ess‑fs/en/, accesat la data de 26 mai 2016.

[5] Constantin Banu, Daniela Ianiţchi, Va veni apocalipsa foametei?!, Editura ASAB, Bucureşti, 2014, p.129.

[6] Food Crises in Africa in the Last 30 Years, disponibil online pe http://www.harvesthelp.org.uk/, accesat la data de 26 mai 2016.

[7] The 1983 ‑ 1985 Ethiopian Famine, disponibil online pe http://webra.cas.sc.edu/hvri/feature/oct2013_dom.aspx, accesat la data de 26 mai 2016.

[8] Roshni Menon, Famine in Malawi: Causes and Consequences, p.7, disponibil online pe http://hdr.undp.org/sites/default/files/menon_roshni_2007a_malawi.pdf, accesat la data de 26 mai 2016.

[9] Informaţiile au fost preluate de pe site‑urile

http://odihpn.org/wp‑content/uploads/ 2006/04/humanitarianexchange033.pdf

şi http://www.harvesthelp.org.uk/, accesat la data de 27 mai 2016.

[10] Food Crises in Africa in the Last 30 Years, disponibil online pe http://www.harvesthelp.org.uk/, accesat la data de 26 mai 2016.

[11] Ibidem, accesat la data de 26 mai 2016.

[12] Horn of Africa Crisis: 2011‑2012, disponibil online pe http://reliefweb.int/disaster/dr‑2011‑000029‑ken, accesat la data de 26 mai 2016.

[13] Informaţii preluate de pe site-urile http://www.doxologia.ro/lumea-crestina/sudanul-de-sud-asteapta-inca-o-jumatate-de-milion-de-refugiati şi http://romanian.ruvr.ru/news/2014_02_02/ONU-Circa-4-milioane-de-oameni-din-Sudanul-de-Sud-au-nevoie-de-alimente-9523/, accesate la data de 26 mai 2016.

[14] What does the food crisis mean in Afghanistan?, disponibil online pe

http://www.nato.int/docu/Review/2008/05/FS_AFGHANISTAN/EN/index.htm, accesat la data de 27 mai 2016.

[15] North Korea fears famine as drought halves food production, says UN, disponibil online pe

http://www.theguardian.com/world/2015/jun/19/north-korea-fears-famine-as-drought-halves-food-production‑says‑un, accesat la data de 27 mai 2016.

[16] Coreea de Nord le spune cetăţenilor să se pregătească de foamete, disponibil online pe http://adevarul.ro/international/asia/coreea-nord-spune-cetatenilor-pregateasca-foamete-1_56fb1ff85ab6550cb85f7301/index.html, accesat la data de 30 mai 2016.

[17] Informaţii preluate de pe site-urile

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/International/Foamete+in+Venezuela+Presa+Oamenii+prind+porumbei+caini+si+pisic şi http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-
20806256-venezuela-inchis-anul-2015-inflatie
-180-9-cadere-pib-ului-5-7.htm, accesate la data de 30 mai 2016.

[18] Informaţii preluate de pe http://www.europarl.europa.eu/news/ro/news-
room/20160524IPR28827/Criza-pre%C8%9
Burilor-laptelui-dezbatere-privind-m%C4
%83suri-de-salvare-a-produc%C4%83torilor, accesat la data de 30 mai 2016.

[19] Criza laptelui: Comisia propune măsuri pentru stabilizarea pieţei lactatelor, disponibil online pe http://europa.eu/rapid/press-release_IP-09-1172_ro.htm, accesat la data de 27 mai 2016.

[20] Luc Vernet, februarie 2016, http://www.rfi.ro/economie-85078-interviu-o-criza-laptelui-fara-sfarsit, accesat la data de 27 mai 2016.

[21] Preluat de pe site-ul http://www.mediafax.ro/social/analiza-cum-ajunge-laptele-de-la-80-de-bani-litrul-la-poarta-fermei-la-4-lei-litrul-in-supermarket-nu-poti-sa-comentezi-pentru-ca-te-delisteaza-daca-te-delisteaza-nu-mai-poti-sa-vinzi-marfa-15099997, accesat la data de 31 mai 2016.

[22] Preluat de pe site-ul http://www.perfecte.ro/news/s-a-nascut-cetateanul-cu-numarul-7-000-000-000-al-planetei-ce-este-si-unde-a-venit-pe-lume.html, accesat la data de 28 mai 2016.

[23] Preluat de le site-ul http://stirileprotv.ro/stiri/international/exista-suficienta-mancare-pe-aceasta-planeta-pentru-a-i-hrani-pe-toti-ce-spune-bono-despre-exodul-refugiatilor.html, accesat la data de 28 mai 2016.

Total 2 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*