Punctul Critic » Istorie » Emil Stanciu: Dobrogea – mituri şi istorie

Emil Stanciu: Dobrogea – mituri şi istorie

În urmă nu cu foarte mult timp, Cristian Cealera – cunoscut jurnalist constănțean și realizator de televiziune, Cristian Bărhălescu, manager al ICAR Tours și Valentin Coman – președinte al Grupului pentru Jurnalism, Cultură și Comunicare inaugurau, la Constanţa, desigur, platforma online (www.black‑sea.travel) – o rețea socială ad hoc, consacrată civilizației și civilizațiilor Mării Negre, în general, și Dobrogei Mari, cu precădere. “Punem la bătaie toată experiența pe care am adunat‑o în media, fiindcă proiectul este unul complex, care își propune să sprijine scoaterea la suprafață a istoriei și istoriilor dobrogene cu legătură în întreg bazinul Mării Negre, cuprinzând materiale scrise, fotografie și documentare de televiziune. Vrem să le arătăm şi să le oferim turiştilor, mai ales celor care au copii, şi alte variante turistice în zonă, nu doar nisip şi plajă”, declarau inițiatorii. Black Sea Tales este un proiect de anvergură, gândit și pregătit să evolueze pe mai multe suporturi, o propunere vizionară și revoluționară ce va fi transmisă comunităților din Dobrogea Mare și, ca o noutate absolută, conectat deja la canale externe de comunicare, atât de limbă română, cât și de limbă engleză. Totodată, prin acest canal se vor promova intens şi evenimentele cultural‑artistice, şi nu numai, din zonă. De asemenea, platforma socială black‑sea.travel este accesibilă de pe dispozitivele mobile.

Prin platforma socială www.black‑sea.travel se vor pune în pagină legendele regionale culese, ceea ce crește interesul turiştilor, îi determină, o dată în plus, să vină în Dobrogea, să descopere localităţi şi locuri pline de poveşti. Așadar, de pe urma activităţilor turistice, cresc şi comunităţile respective.

„Proiectul Black Sea Tales demonstrează că există foarte multă lume care aşteaptă produse de calitate, într‑un cotidian aparent manelizat, superficializat şi interesat, se pare, doar de nuduri şi de can‑can‑uri, declara Cristian Cealera, managerul de proiect. Mulţi nu credeau că un astfel de proiect are şansă de reuşită. Din fericire, există oameni frumoşi şi nebuni care nu se lasă şi aici nu vorbesc de mine… Cei care m‑au susţinut, atât on‑line cât şi pe print, sunt dovada vie că atât timp cât îţi doreşti ceva cu pasiune, acel lucru se poate face… Tot dovadă vie sunt cele două volume „Poveștile Mării Negre. Mituri și povestiri dobrogene” publicate, multe din ele, mai intâi pe platforma www.black‑sea.travel și acum, iată‑le și tipărite, așa cum și‑au dorit și cei peste 4000 de prieteni ai platformei, cărora li se adaugă mulți‑mulți alții de pe facebook, de pe celelalte rețele sociale, primii cumpărători ai versiunii print, la rândul ei mult‑îmbunătățită.”

Multe dintre localitățile Dobrogei se regăsesc, cu poveștile lor, în paginile celor două volume. Afli atât legenda unei întemeieri, precum și informația istorică reală și poți face legătura între ele. Ți se explică de unde vin toponime precum Babadag, Murfatlar, Lazu, Eforie, Techirghiol, Tuzla, Tulcea, Isaccea, Jurilovca, Enisala, Negru Vodă, Pecineaga, Băneasa, Valu lui Traian, pentru a enumera doar câteva dintre așezările tratate. Ce legendă ascunde fiecare dintre acestea? Ce situri arheologice există pe teritorul lor sau în apropiere? Toate aceste întrebări își găsesc răspunsurile așteptate.

Afli care au fost gladiatorii Tomisului de acum 1800 de ani, că marele got Alaric, cuceritorul Romei s‑a născut în Delta Dunării, că Atilla hunul a ajuns și el în Dobrogea noastră.

Îți este prezentat acest tărâm numit și Bethleemul românesc, cu sutele sale de martiri și cu bisericile și mânăstirile sale extraordinare. Afli poveștile geamiilor, ale sultanilor ce au trăit și murit aici, afli despre viața omului simplu, fie că este el român, grec, turc, tătar, bulgar, evreu, armean, rus lipovean sau ucrainean.

Treptat, cititorul face saltul spre timpuri mai apropiate, află despre Dobrogea multi‑etnică și multi‑culturală, despre tradițiile ei, despre personalitățile ce își pun amprenta asupra dezvoltării ținutului.

Poveștile Mării Negre este acea carte ciudată, care începe cu antici și cu ale lor cetăți, trece prin epoca medievală și care se încheie cu povestiri despre Caragiale, Eminescu, Eliade sau Jules Verne, mari personalități îndrăgostite de acest tărâm.

Toate aceste povești, povestiri, mituri crează o lume magică, puțin știută până acum de publicul larg. La finalul celor aproape 500 de pagini de lectură ai o revelație, aceea că ai aflat în sfârșit ce ținut miraculos este această Dobrogea, în care ai fost de atâtea ori, fără să o cunoști însă cu adevărat.

O carte căutată: (și/mai ales) datorită reţelelor sociale, s‑au vândut deja mii de volume

S‑au vândut deja mii de volume, deși autorul nu a trecut „granița” Dunării și a preferat să vândă doar în librăriile din regiunea sa, la Constanța, la Tulcea, la Mangalia… Pasul următor, logic, este acela de a încerca să se impună pe piața națională, obiectiv mai dificil pentru că produsul său este de nișă și rămâne de văzut câți români își doresc cu adevărat să descopere tainele Dobrogei. Există însă public interesat și din afara Dobrogei, pentru că multe dintre volumele sale au fost deja achiziționate de turiștii veniți pe litoral.

Despre ce vorbim însă, efectiv? Despre o culegere de 287 de scurte materiale, o culegere ce încearcă să surprindă toate detaliile și întreg misterul unui tărâm cu o istorie uluitoare și cu o cultură pe măsură.
În „Poveștile…” lui Cealera se găsesc legende milenare, legende urbane de secol XIX, povești, povestiri, istorie, cultură… Se găsesc de toate, iar singurul lucru care unește întreaga „nebunie” este „personajul principal”, singurul său mare personaj numit – Dobrogea.

Acest ținut este studiat, pe toate fațetele sale, începând din timpuri străvechi, trecând prin stăpâniri grecești, romane, bizantine și otomane și până în timpurile moderne și contemporane, ale unei Dobrogea redevenită românească.

Structură și informație

Încercând să pună ordine în tot acest aparent haos cultural‑istoric al creației sale, Cealera și‑a structurat volumele pe categorii: Legende și Balade; Povești, Povestiri, Mistere; Etnice; Religie; Dobrogea ultimelor veacuri; Istorie antică; Istorie medievală.

Fiecare cititor are așadar posibilitatea de a alege ce anume citește, în funcție de ce anume îl interesează.
Jurnalistul dovedește un real talent literar, dar scrie clar, obiectiv și la obiect, cunoscând (inclusiv, sau mai ales grație mediului rețelelor și platformelor sociale) rețeta prin care poate fi cucerit cititorul. Există tendința de a exagera cu istoria, domeniul în care excelează, dar informația este mereu corectă și nu face altceva decât să îmbogățească acest univers al „poveștilor…”.

Amprenta autorului

Parte dintre informațiile din cele două volume sunt cunoscute, sunt legende și povești ale bătrânului ținut. I‑a citit pe Cantemir, pe Sadoveanu, pe Jean Bart, pe Radu Tudoran, dar și pe etnografii și cronicarii vremurilor trecute, de la Constantin Brătescu, la M.D. Ionescu sau Ion Ionescu de la Brad. Fiecărei informații i‑a dat însă o formă nouă, punându‑și propria amprentă și aducând multe alte detalii. Poveștile sale au fost fie culese la fața locului, fie găsite prin rafturile prăfuite ale bibliotecilor. A studiat Analele Dobrogei, Călătorii străini în Țările Române, revistele și ziarele de sec XIX și XX, mai toate arhivele existente, reviste de istorie…

Asemeni unui sculptor care a primit în dar un bloc de piatră, autorul ia informația brută, de specialitate și îi dă formă și frumusețe. Își permite să se joace și să creeze personaje și situații, depășind granița informației și intrând pe tărâmul literaturii.

Tocmai de aceea, suntem siguri că acestor două volume le vor urma și altele, mai mult sau mai puțin… legendare, mai mult sau mai puțin livrești, dar, cu certitudine, (mai) toate de sorginte istorică. Spuneam asta știind bine că autorul acestei cărți, Cristian Cealera, un fost jurnalist, ajuns la 42 de ani și care și‑a dedicat ultimii zece ani din viață acestui vis de promovare cultural‑istorică a ținutului dobrogean nu a apărut accidental în această lume a culturii și cunoașterii. Este fost om de televiziune, producător și realizator a 20 de filme documentare despre istoria antică a Dobrogei, câștigător al unui premiu la un festival internațional de etnografie și folclor. Un împătimit și pătimaș iubitor al ținuturilor natale, el însuși fiind o „combinație” tipic dobrogeană, cu tată aromân și mamă cu origini din Ardeal. De doi ani este managerul acestui site de succes www.black‑sea.travel care are peste 4000 de prieteni și unde și‑a publicat parte din povești, reușind astfel să atragă cititorii să îi cumpere și versiunea de print, la rândul ei mult‑îmbunătățită.

Cert este că, iată, acest melanj sui generis, între platformele sociale ale mileniului III d.Ch. si miturile pontice ale mileniului I Î.Ch. se dovedește a fi nu doar o incredibilă formulă de marketing și succes de public – și nu doar, ci și un exemplu tot mai demn de a fi de urmat de alți autori, de specialiști în turism, de edili etc. Că nu greșim în aprecieri, o probează și cronicile și recenziile reputaților confrați dobrogeni:

Recenzii

Ovidiu Dunăreanu, scriitor, membru USR – „În Dobrogea, legenda, mitul, povestea, istoria, magicul, fantasticul, fabulosul, pitorescul, dar şi realul semnificativ se înverşunează să convieţuiască împreună. Acest fapt este relevat, cu asupra de măsură, de cele două volume consistente şi cuceritoare de «Poveşti ale Mării Negre» culese din documente, auzite, selectate şi prelucrate de către tânărul şi talentatul jurnalist constănţean Cristian Cealera. Gestul său, demn de toată lauda, de a se dărui cu pasiune şi tenacitate unui asemenea demers dificil, dar generator de mari satisfacţii sufleteşti şi intelectuale, îl aşază la loc de cinste, alături de cei câţiva înaintaşi dobrogeni remarcabili, care au editat, la rândul lor, asemenea culegeri.

Şi primul volum şi cel de al doilea sunt atent concepute, însemnările fiind scrise cu măsură şi limpezime, ceea ce le face atrăgătoare la lectură. Prin cărţile sale de Poveşti, Cristian Cealera ne readuce în atenţie o multimilenară zestre literar‑folclorică, aici la Marea Neagră, dată uitării, pe care nu avem în niciun fel dreptul să o lăsăm să se irosească.”

Liana Naum – director Centrul Militar Mangalia – „Pentru mine această carte a fost o foarte mare și frumoasă surpriză. Veți descoperi lucruri extraordinare în aceste pagini. Pe mine m‑a uimit, câte povești frumoase putem avea.

Ce se află în această carte reprezintă o bogăție inestimabilă, care nu poate fi calculată. Eu voi promova mereu aceste volume și voi promova mereu pe cei care nasc opere frumoase iar «Poveștile Mării Negre» este o creație de acest fel.”

Emilia Dabu, poet, membru USR – „Cartea este ea în sine o poveste frumoasă, cea mai frumoasă pe care am avut ocazia să o citesc în ultima vreme. Mulțumesc vieții că acest minunat scriitor este de pe meleagurile noastre și că sufletul său este dedicat Mării Negre, această mare de excelență ce reușește să ne unească pe toți cu aceeași dragoste. Citind aceste două volume vă veți minuna și dvs. de ce minunății putem avea aici. Sper ca toți cititorii să se îndrăgostească de aceste «Povești…», așa cum mi s‑a întâmplat mie. Această carte reușește să îți păstreze sufletul între paginile ei. Este fascinant să descoperi toate aceste mistere, istorii antice și medievale, toate aceste legende, balade, povești și povestiri. Am senzația că autorul are cel puțin 80 de ani, pentru că îți trebuie timp și tenacitate pentru a străbate toată această documentație, pentru a aduna toată această cultură. Nu sunt simple informații adunate, ele sunt trecute prin sufletul unui scriitor adevărat.”

Valentin Coman, jurnalist, director Constăneațnul.com – „Cristian Cealera este «instigatorul» care îmi place. Scotocind prin lada cu povești lăsate zestre de țesătorii istoriei ce au trăit în urmă cu mii de ani pe litoralul Pontului Euxin ori printre colinele bătrâne ale Dobrogei, prin sacul cu legende al nașterii unui neam care a știut mereu a trece fluviul dincolo dacă era nevoie, prin memoria piatră a podișului dintre Dunăre și Marea cea mare, care ascunde nebănuite resurse de imaginație împletită cu realități, Cristian instigă cititorul și aproape cititorul – există și această specie, tentată mai degrabă să asculte povești decât să le citească – să‑și caute rădăcinile, să identifice locuri și denumiri despre care nu și‑a închipuit niciodată de unde își trag obârșiile, să învețe să iubească istoria Dobrogei. Picătură cu picătură, «Poveștile Mării Negre» reconstruiesc un ocean al timpului în care e o plăcere să înoți.”

Constantanța 100% – „Sondaj. Cine a fost personalitatea anului în 2015, în Constanța”?

Printre cei propuși, alături de Simona Halep, Gheorghe Hagi, Daniela Vlădescu, Doina Păuleanu, Horațiu Cherecheș s‑a numărat și Cristian Cealera. Motivația: „pentru că volumele sale de legende și povestiri dobrogene sunt cel mai bine vândute în librării”.

Cristian Zeciu, director de librărie – „Au fost și întâlniri de succes. Ultima a fost a unui autor constănțean, Cealera (Cristian Cealera – n.r.), care a scris «Poveștile Mării Negre». A promovat bine cartea, cu recenzii foarte bune, este consistentă ca și conținut și a avut succes. Dovedește că cineva care chiar s‑a ocupat de chestia asta poate stârni interesul.” (interviu apărut în ziarul Replica de Constanța)

Volumele amintite s‑au bucurat la lansare de entuziaste aprecieri.

„În spațiul poveștii și al legendei cititorul se simte liber și stăpân pe propria lui soartă“, a afirmat Ovidiu Dunăreanu, scriitor.

„Cristian Cealera dovedește că limbajul omului de sport, cronicarului de sport nu este unul limitat, ci dimpotrivă poate avea adevărate valențe literare“, a declarat Sorin Lucian Ionescu, director Programe Neptun TV.

Autorul a adunat sute de povestiri istorice și legende ale Dobrogei. Printre acestea amintim Valea Însângerată, Povestea unui naufragiu, Dealul de sânge, Fântâna de leac, Minunile de la Dervent sau Misterul Peșterii Keiris.

Cristian Cealera a mărturisit că fie le‑a cules din pelegrinările sale dobrogene, fie le‑a descoperit în urma unei munci titanice de documentare. A adunat informații strânse de‑a lungul ultimului secol și apoi le‑a dat o notă personală. Așa a apărut cartea „Poveștile Mării Negre.”

„Eu nu sunt arheolog de meserie, dar am săpat și am scos la suprafața adevăruri și legende uitate. Fiecare loc are o poveste minunată care trebuie spusă”, a declarat Cristian Cealera, autorul cărții.

Volumul lui Cristian Cealera se citește pe nerăsuflate, o spun cei care deja îi așteaptă următoarea carte. Mulți îi consideră lucrarea o sursă de inspirație, mai ales cei care se ocupă de promovarea turistică a acestui ținut.

„Putem să mergem mai departe și să promovăm Constanța, să promovăm această zonă din punct de vedere turistic și să oferim un suport scris celor care vor să promoveze această zonă“, a declarat Cristian Bărhălescu, manager agenție de turism.

„Mă înscriu printre cei care i‑au citit cartea, este o plăcere, așteptăm următorul volum“, a spus Costinel Stan, director Departament Sport Neptun TV.

Criticii spun despre cartea „Poveștile Mării Negre” că reușește să aducă Dobrogea în contemporaneitate, altfel spus, să dea valoare trecutului, într‑o manieră unică.

Total 1 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*