Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Procesul electoral şi calitatea democraţiei » Bogdan Fartușnic: Absenteismul la urne: o problemă cronică a alegerilor pentru Parlamentul European

Bogdan Fartușnic: Absenteismul la urne: o problemă cronică a alegerilor pentru Parlamentul European

În vederea înțelegerii corecte și a adoptării unor soluții eficiente pentru îmbunătățirea situației, rata scăzută de participare la alegerile pentru Parlamentul European trebuie analizată prin prisma motivelor care provoacă acest dezinteres evident din partea electoratului. Diferențele majore înregistrate între prezența la urne în cazul alegerilor naționale, comparativ cu cele europarlamentare demonstrează că absenteismul ridicat nu reprezintă o caracteristică definitorie pentru toate tipurile de evenimente electorale. Prin urmare, de ce alegerile pentru Parlamentul European nu recitat-vot-mark-twain-fotoușesc să stârnească interesul cetățenilor, în ciuda tuturor eforturilor depuse atât la nivel european, cât și național?

O primă explicație ar putea fi găsită în percepția asupra influenței pe care o are Parlamentul European asupra vieții cotidiene a cetățenilor. Atribuțiile ambigue, puterea de decizie neclară și inferioritatea față de autoritățile naționale creează o impresie majoritară că instituția europeană este o structură fără un grad de importanță prea ridicat. Dacă ne referim la cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, observăm faptul că valorile prezenței la urne arată că alegerile pentru administrația locală mobilizează electoratul în cel mai ridicat nivel. Percepția cetățenilor asupra gradului de apropiere a factorilor de decizie și influența majoră asupra vieții cotidiene reprezintă principalul motiv pentru care alegerile locale declanșează un interes crescut, indiferent de țara la care ne referim. La un nivel mai redus, dar superior alegerilor pentru Parlamentul European, se situează și valorile prezenței la urne în cazul scrutinelor parlamentare și prezidențiale (acolo unde este cazul).

Un alt motiv pentru prezența redusă la urne ar putea fi identificat în campania electorală nepotrivită, desfășurată de partide la nivel național. O practică generalizată în cazul majorității statelor din Uniunea Europeană este utilizarea campaniei electorale pentru europarlamentare în vederea transmiterii de mesaje și a dezbaterii problemelor interne, temele europene fiind abordate în plan secund sau ca pretext. Această atitudine a partidelor ar putea proveni tocmai din nevoia de a satisface interesul mai mare al cetățenilor pentru subiectele interne. O altă explicație ar putea fi găsită în dorința partidelor de a utiliza alegerile europarlamentare ca platformă de promovare a mesajelor electorale pentru alte tipuri de alegeri considerate mai importante, cum ar fi cele parlamentare sau prezidențiale.

Posibilele explicații pentru nivelul crescut al absenteismului la alegerile pentru Parlamentul European, enunțate mai sus, se adaugă motivelor aplicabile în cazul tuturor tipurilor de alegeri. Dintre acestea, cel mai des invocate sunt dezamăgirea electoratului față de clasa politică, dezinteresul față de subiectele politice și lipsa unor alternative credibile.

Datele statistice prezentate în tabelul 1 arată că, în cvasitotalitatea statelor din Uniunea Europeană, absenteismul la urne este mult mai ridicat în cazul alegerilor europarlamentare, comparativ cu alegerile parlamentare și prezidențiale. O analiză a valorilor prezenței la cele mai recente alegeri naționale desfășurate în cele 28 de state membre ale spațiului comunitar și la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai 2014 ne dezvăluie diferențele majore între nivelurile de interes manifestate de cetățeni. Singura situație în care avantajul prezenței la urne este de partea alegerilor europarlamentare (0,2% în plus față de alegerile parlamentare) este întâlnită în cazul Belgiei, fiind necesară mențiunea că în acest stat prezența la vot este obligatorie. Existența acestei prevederi explică valoarea foarte ridicată a prezenței la urne (89,6%), dar nu reprezintă o garanție pentru obținerea unei rate de prezență asemănătoare cu cea pentru alegerile naționale. Acest fapt este demonstrat de cazurile altor state în care participarea la vot este obligatorie, Grecia (minus 2,5% față de alegerile parlamentare din 2012), Luxemburg (minus 5,6% comparativ cu alegerile parlamentare din 2013) și Cipru (minus 37,6% față de scrutinul prezidențial din 2013).

 

Tabel 1. Situație comparativă a prezenței la urne în cazul alegerilor naționale și alegerilor pentru Parlamentul European1

Nr. crt.Stat membru al Uniunii

Europene

Tip de alegeri naționaleAnul scrutinuluiPrezența la urne

(în

procente)

Prezența la urne la alegerile pentru Parlamentul

European din 2014

(în procente)2

1.AustriaParlamentare201374,4%45,4%
Prezidențiale201053,6%
2.Belgia3Parlamentare201489,4%89,6%
3.BulgariaParlamentare201352,5%35,8%
Prezidențiale201148,2%
4.CehiaParlamentare201359,4%18,2%
Prezidențiale201359,1%
5.Cipru4Prezidențiale201381,6%44%
Parlamentare201178,7%
6.CroațiaParlamentare201157,3%25,2%
Prezidențiale201050,1%
7.DanemarcaParlamentare201187,7%56,3%
8.EstoniaParlamentare201163,5%36,5%
9.FinlandaPrezidențiale201269,8%39,1%
Parlamentare201170,5%
10.FranțaParlamentare201255,4%42,4%
Prezidențiale201280,3%
11.GermaniaParlamentare201371,5%48,1%
12.Grecia5Parlamentare201262,5%60%
13.IrlandaPrezidențiale201156,1%52,4%
Parlamentare201169,9%
14.ItaliaParlamentare201383,4%57,2%
15.LetoniaParlamentare201159,5%30,2%
16.LituaniaPrezidențiale201447,3%47,3%
Parlamentare201252,9%
17.Luxemburg6Parlamentare201391,1%85,5%
18.MaltaParlamentare201392,9%74,8%
19.OlandaParlamentare201274,6%37,3%
20.PoloniaParlamentare201148,9%23,8%
Prezidențiale201055,3%
21.PortugaliaParlamentare201158%33,7%
Prezidențiale201146,5%
22.Regatul UnitParlamentare201065,5%35,4%
23.RomâniaParlamentare201241,8%32,4%
Prezidențiale200958%
24.SlovaciaPrezidențiale201450,5%13%
Parlamentare201259,1%
25.SloveniaParlamentare201451,7%24,5%
Prezidențiale201242%
26.SpaniaParlamentare201172%43,8%
27.SuediaParlamentare201084,6%51,1%
28.UngariaParlamentare201460,5%29%

.

O situație specială este întâlnită în cazul Lituaniei, statul baltic organizând alegerile pentru Parlamentul European în aceeași zi cu turul secund al alegerilor prezidențiale. Comasarea a produs o creștere artificială a prezenței la vot în cazul alegerilor europarlamentare, de la 21% în 2009 la 47,3% în 2014. Chiar dacă nu există o Directivă în acest sens, statele membre fiind suverane în programarea evenimentelor electorale, recomandarea Uniunii Europene este ca alegerile europarlamentare să nu fie comasate cu alte tipuri de alegeri sau referendumuri naționale, pentru a evita trimiterea în plan secund a temelor europene.

Există și situații în care diferența prezenței la urne între alegerile naționale și cele europarlamentare este foarte ridicată, depășind 30% în zece state din Uniunea Europeană. Astfel, dacă ne raportăm la prezența înregistrată la cele mai recente alegeri naționale și la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2014 observăm următoarele diferențe: Cehia (minus 41,2% comparativ cu parlamentarele din 2013), Franța (minus 37,9% comparativ cu prezidențialele din 2012), Slovacia (minus 37,5% comparativ cu prezidențialele din 2014), Olanda (minus 37,3% comparativ cu parlamentarele din 2012), Suedia (minus 33,5% comparativ cu parlamentarele din 2010), Croația (minus 32,1% comparativ cu parlamentarele din 2011), Ungaria (minus 31,5% comparativ cu parlamentarele din 2014), Danemarca (minus 31,4% comparativ cu parlamentarele din 2011), Finlanda (minus 30,7% comparativ cu prezidențialele din 2012) și Regatul Unit (minus 30,1% comparativ cu parlamentarele din 2010).

Prezențe la vot extrem de reduse, de sub 25%, s‑au înregistrat la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai 2014, în următoarele state: Slovacia (13%), Cehia (18,2%), PAlegeri-europene-2014-foto-11olonia (23,8%) și Slovenia (24,5%). Exceptând statele în care este în vigoare obligativitatea prezenței la vot, doar în cinci cazuri participarea a depășit valoarea de 50%: Malta (74,8%), Italia (57,2%), Danemarca (56,3%), Irlanda (52,4%) și Suedia (51,1%).

La scrutinul europarlamentar organizat anul acesta în România s‑a înregistrat cea mai mare prezență la urne (32,4%), comparativ cu precedentele momente electorale de acest tip din 2007 (29,5%) și 2009 (27,7%). O posibilă explicație pentru creșterea semnificativă de aproape 5%, a cincea cea mai mare evoluție pozitivă din Uniunea Europeană poate fi identificată în caracterul electoral național al anului 2014. Spre deosebire de situația înregistrată la alegerile europarlamentare din 2009, clasa politică din România a utilizat mult mai intens campania electorală din primăvară, ca punct de lansare al candidaților și mesajelor pentru scrutinul prezidențial din luna noiembrie. Considerate în mod unanim drept cel mai important eveniment electoral al anului 2014, alegerile prezidențiale au reprezentat motivul principal pentru interesul crescut arătat de clasa politică față de scrutinul europarlamentar. Promovarea candidaților la președinție, repoziționarea în cadrul alianțelor electorale, transmiterea mesajelor referitoare la teme naționale de interes au reprezentat principalele motive pentru care campania electorală a alegerilor pentru Parlamentul European din acest an a fost mult mai activă și dinamică decât în ocaziile precedente.

După cum se poate observa în tabelul 2, prezența la urne în cazul alegerilor pentru Parlamentul European a scăzut în permanență pe parcursul celor opt momente electorale desfășurate din 1979 până în 2014. Diferența ratei de prezență la urne între primele alegeri europarlamentare și cele mai recente este de aproape 20 de procente, în aceeași perioadă numărul de state membre ale Uniunii Europene crescând de la 9 la 28. Datele statistice arată că nu se poate vorbi despre un entuziasm inițial al cetățenilor din țările nou primite în cadrul structurii europene, aderarea a zece noi state în anul 2004 provocând o scădere cu patru procente a prezenței la urne comparativ cu alegerile din 1999.

Tabel 2. Evoluția prezenței la urne, ca medie la nivel european, în cazul alegerilor pentru Parlamentul European7

Nr. Crt. Anul alegerilorPrezența la urne

(în procente)

Numărul de state membre ale Uniunii Europene
1.197962%9
2.198459%10
3.198958,4%12
4.199456,7%12
5.199949,5%15
6.200445,5%25
7.200943%27
8.201442,5%28

 

Analiza comparativă a evoluției prezenței la urne la alegerile pentru Parlamentul European din anii 2009 și 2014 dezvăluie faptul că doar zece state au înregistrat modificări, în sens pozitiv, ale participării, cele mai însemnate fiind întâlnite în: Lituania (plus 26,3%), Grecia (plus 7,4%), Suedia (plus 5,6%), Germania (plus 4,8%) și România (plus 4,7%). Aceste date statistice trebuie privite însă prin prisma situațiilor particulare care au favorizat creșterea participării la vot, cazurile Lituaniei și României fiind deja dezvoltate. De asemenea, în Grecia, prezența la urne este obligatorie prin lege, în timp ce în Suedia s‑au organizat alegeri parlamentare în luna septembrie 2014, fiind astfel aplicabile explicații asemănătoare cu cele din cazul României.

Statele în care s‑au înregistrat cele mai importante modificări în sens negativ ale prezenței la urne între alegerile pentru Parlamentul European din acest an și cele din 2009 sunt: Letonia (minus 23,5%), Cipru (minus 15,4%), Cehia (minus 10%), Italia (minus 7,8%), Estonia (minus 7,4%) și Ungaria (minus 7,3%).

La alegerile europarlamentare, organizate în luna mai, au existat și cazuri în care nivelul participării la urne a electoratului nu a cunoscut modificări semnificative pozitive sau negative, comparativ cu situația înregistrată în urmă cu cinci ani. Astfel de rezultate, în care evoluția a fost de sub un procent, am identificat în Austria (minus 0,6%), Belgia (minus 0,8%), Polonia (minus 0,7%), Finlanda (plus 0,5%), Olanda (plus 0,6%) și Regatul Unit (plus 0,7 %).

 

Tabel 3. Evoluția comparativă a prezenței la urne la alegerile pentru Parlamentul European din anii 2009 și 2014.8

Nr. Crt. Stat

membru al

Uniunii

Europene

Prezența la urne la alegerile pentru

Parlamentul European din 2009 (în procente)

Prezența la urne la alegerile pentru

Parlamentul European din 2014 (în procente)

Diferența

(în

procente)

1.Austria46%45,4%‑ 0,6%
2.Belgia90,4%89,6%‑ 0,8%
3.Bulgaria39%35,8%‑ 3,2%
4.Cehia28,2%18,2%‑ 10%
5.Cipru59,4%44%‑ 15,4%
6.Croația920,8%25,2%+ 4,4%
7.Danemarca59,5%56,3%‑ 3,2%
8.Estonia43,9%36,5%‑ 7,4%
9.Finlanda38,6%39,1%+ 0,5%
10.Franța40,6%42,4%+ 1,8%
11.Germania43,3%48,1%+ 4,8%
12.Grecia52,6%60%+ 7,4%
13.Irlanda58,6%52,4%‑ 6,2%
14.Italia65%57,2%‑ 7,8%
15.Letonia53,7%30,2%‑ 23,5%
16.Lituania21%47,3%+ 26,3%
17.Luxemburg90,8%85,5%‑ 5,3%
18.Malta78,8%74,8%‑ 4%
19.Olanda36,7%37,3%+ 0,6%
20.Polonia24,5%23,8%‑ 0,7%
21.Portugalia36,8%33,7%‑ 3,1%
22.Regatul Unit34,7%35,4%+ 0,7%
23.România27,7%32,4%+ 4,7%
24.Slovacia19,6%13%‑ 6,6%
25.Slovenia28,4%24,5%‑ 3,9%
26.Spania44,9%43,8%‑ 1,1%
27.Suedia45,5%51,1%+ 5,6%
28.Ungaria36,3%29%‑ 7,3%

După cum s‑a putut observa prin intermediul datelor statistice și analizelor efectuate, participarea la vot în cazul alegerilor pentru Parlamentul European se află într‑o continuă scădere. În ciuda eforturilor susținute depuse atât la nivel european, cât și național de către autorități și organisme ale societății civile, alegerile europarlamentare rămân cele mai puțin atractive pentru electorat. Tentativele pentru îmbunătățirea acestei situații trebuie să se concentreze pe două componente principale: implicarea partidelor politice naționale în promovarea importanței Parlamentului European în viața cotidiană a cetățenilor și creșterea vizibilității deciziilor adoptate de acest for. Orice campanie de conștientizare și mobilizare la urne a electoratului necesită susținerea partidelor prin acțiuni concrete și prezența mult mai frecventă pe agenda publică a subiectelor legate de Parlamentul European. În caz contrar, există riscul ca la alegerile europarlamentare din 2019 să constatăm un nivel al prezenței la urne de sub 40%, ceea ce ar reprezenta un moment trist în istoria democrației de pe „bătrânul continent”.

Bogdan Fartușnic, sociolog

Note:

1. Conform datelor disponibile la adresa: http://www.electionguide.org/countries/

2. Conform datelor disponibile la adresa: http://www.results‑elections2014.eu/en/turnout.html

3. Prezența la urne este obligatorie

4. Prezența la urne este obligatorie

5. Prezența la urne este obligatorie

6. Prezența la urne este obligatorie

7. Conform datelor disponibile la adresa: http://www.results‑elections2014.eu/en/turnout.html

8. Conform datelor disponibile la adresa: http://www.results‑elections2014.eu/en/turnout.html

9. Primele alegeri pentru Parlamentul European au fost organizate în Croația în anul 2013.

Total 0 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*