Punctul Critic » Ancheta Punctul Critic » Internetul, digitalizarea societatii si mutatiile comportamentului uman » Alexandra Bucur: Tehnologia informației, universul comunicațiilor și drepturile omului

Alexandra Bucur: Tehnologia informației, universul comunicațiilor și drepturile omului

Information and communications technology offers a new phase of human rights. The new society resulting from technology development must be built on a foundation of a balance between technological progress and respect for fundamental human rights.

This article presents the impact of cybercrime and also the involvment of international community to streamline the digital world. The real challenge is to exploit more efficiently the potential of new technological means without compromising the fundamental rights and freedoms.

Comunicațiile electronice și serviciile în acest sens reprezintă factori esențiali ai dezvoltării societății, jucând un rol vital în viața economică, socială, politică; vectorii digitali influențează fiecare cetățean şi tehnologia-informatiei-universul-comunicatiilororganizație.

În ultimii ani, am asistat la revolu­ționarea tehnologiei informației și comunicațiilor, dar și la amplificarea infracțiunilor de natură informatică, prin perturbarea sistemelor informatice.

Astfel, dezvoltarea tehnologiei ce a avut impact direct asupra evoluției societății, a evidenţiat și aspecte negative, în sensul că a generat amplificarea infracţiunilor în domeniul tehnologiei informatice, sistemele computerizate oferind noi oportunităţi de încălcare a legilor.

Consumatorii de informaţie electronică se bucură nu doar de avantajele tehnologiei, ci se confruntă şi cu efectele nocive ale acesteia – criminalitatea informatică.

Mai mult, noile posibilități tehnologice, creșterea vitezei de prelucrare a datelor favorizează prin ricoşeu amenințări suplimentare legate de diverse forme de încălcare a drepturilor fundamentale. Astfel, infracțiunile informatice ajung să aducă atingere sau grave prejudicii libertăților individului.

Crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, conservarea valorilor care constituie modelul european, în care voinţa comună exprimată în norme juridice să fie aplicată şi executată de o putere centrală în interesul general[2], nu se poate realiza decât prin garantarea drepturilor fundamentale în contextul dezvoltării tehnologiei comunicațiilor și informației. Astfel, se consolidează ordinea și securitatea internațională.

Considerăm că noua societate rezultată în urma dezvoltării tehnologiei trebuie constituită pe un fundament în care principalul pilon să fie echilibrul între progresul tehnologic și respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Infracțiunile informatice reprezintă o formă a criminalității organizate internaționale, posedă trăsăturile acestui tip de criminalitate și se supun condițiilor de existență proprii ale acestui fenomen, provocând importante daune societății.

Mai mult, expansiunea transnațio­nală a sistemelor informatice, precum și creșterea accesului la tehnologia informatică, au generat o creștere a vulnerabilității acestor sisteme, prin săvârșirea actelor ilegale care afectează starea datelor electronice.

În mod alternativ denumită criminalitate informatică, criminalitate electronică, criminalitatea cibernetică cuprinde orice act criminal, faptă comisivă sau omisivă, în care se vizează calculatoare și reţele informatice. Aceste acțiuni ilegale au loc prin introducerea, alterarea, modificarea sau ştergerea de date.

Acest tip de infracțiune afectează integritatea şi securitatea fișierelor digitale valoroase ale diverselor entități, precum organizații, instituții şi chiar persoane fizice. În anul 2015, au existat peste un milion de atacuri web împotriva persoanelor, în fiecare zi, mai mult de 75% din toate site‑urile legitime au vulnerabilități.[3]

Amplificarea fenomenului infracțiu­nilor informatice are efecte soldate cu subminarea statului de drept, generând totodată compromiterea valorilor care stau la baza siguranţei instituţiilor şi cetăţenilor. În definitiv, orice act ilegal influențează în mod fatal, negativ societatea.

Infracțiunea poate fi privită și din perspectiva ordinii publice și siguranței naționale ca formă a criminalității. Astfel, infracțiunile informatice periclitează siguranța statului întrucât se împletește deseori cu alte forme ale criminalității – traficul de droguri, traficul de arme, terorismul, spălarea de bani.

Consecința cea mai gravă a acestor infracţiuni este reprezentată de caracterul transfrontalier pe care acestea le îmbracă, mai ales în vederea săvârșirii de fraude financiare sau pentru alterarea datelor înregistrate prin accesul neautorizat.

Orice sistem, indiferent de securitatea sa, este supus unui risc de a fi utilizat în mod neautorizat. Progresul tehnologic facilitează crima transnațională, în același timp facilitând și săvârșirea unor noi infracțiuni care încalcă flagrant drepturile fundamentale.

Amintim printre infracțiunile informatice: furtul de proprietate intelectuală, furtul de identitate, fraudele farmaceutice, escrocheriile de telecomunicații, furturile de conturi de card de credit, precum și alte scheme de fraudă financiară.

ONU recunoaște caracterul Internetului de „forță motrice” în planul dezvoltării societății, dar afirmă că „aceleași drepturi pe care oamenii le au când nu sunt conectați la Internet trebuie să fie protejate și atunci când sunt conectați la Internet’’.[4] Pe cale de consecință, chintesența dezvoltării societății prin intermediul Internetului nu se poate realiza în lipsa respectării drepturilor fundamentale.

Protejarea datelor cu caracter personal este un subiect de maxim interes, important pentru orice ființă umană. Unul dintre principalele motive de îngrijorare în ceea ce privește protejarea datelor cu caracter personal este fenomenul de furt al identității. Odată ce au fost obținute datele victimei, deținerea sau tehnologia-informatiei-universul-comunicatiilor-manipulare-the-impact-of-cybercrimetransmiterea lor este utilizată în scopul săvârșirii de infracțiuni, prin intermediul tehnologiei IT, perfecţionându‑se metodele prin care se comit furturile de identitate.

Protecția datelor reprezintă un drept fundamental reglementat de articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în baza căruia „orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc”. Aceste date trebuie prelucrate, utilizate pe baza consimțământului persoanei sau a unei situații specificate de lege.

Evoluțiile și tendințele actuale au determinat Uniunea Europeană să‑şi armonizeze eforturile printr‑o abordare comună, scopul fiind acela de a transforma tehnologia într‑un pilon eficient, în beneficiul societății, având un impact direct asupra dezvoltării.

Utilizarea noilor tehnologii oferă noi oportunități pentru performanță, dar, de asemenea, comportă o serie de riscuri privind securitatea informațiilor și a vieții private.[5]

Printr‑un cadru legal, Uniunea Europeană și‑a propus să beneficieze de tehnologiile digitale.

Agenda digitală pentru Europa, adusă în prim-plan de către Comisia Europeană reprezintă unul dintre cele şapte obiective ale strategiei Europa 2020, având ca scop definirea rolului motor esențial pe care utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor va trebui să‑l joace în realizarea obiectivelor Europei.[6] Astfel, s‑a subliniat rolul crucial al tehnologiei informației și comunicării.

Strategia Europa 2020 subliniază importanța dezvoltării rețelelor de comunicații.

Agenda digitală a stabilit obiective în ceea ce privește banda largă: acoperire cu bandă largă de bază pentru 100% din cetățenii UE; bandă largă cu acces rapid până în 2020: acoperire cu bandă largă la 30 Mbps sau mai mult pentru 100% din cetățenii UE; bandă largă cu acces ultrarapid până în 2020: 50% din căminele europene ar trebui să aibă abonamente de peste 100 Mbps.

La aceste viteze, Internetul se transformă într‑un instrument viabil şi eficient de comunicare globală, compus din senzori și unități de procesare și stocare puternic interactive, permanent conectate și ușor de extins, deși pentru a atinge aceste obiective în materie de conectivitate va fi nevoie să se acorde mai multă atenție dimensiunii mobile.[7]

Parlamentul European monitorizează modalitatea prin care Comisia pune în aplicare foaia de parcurs referitoare la strategia privind piața unică digitală și cele 16 inițiative pe care aceasta trebuie să le realizeze până la sfârșitul lui 2016.

Întrucât realizarea unei pieţe unice digitale ce conduce la competitivitate depinde în mare măsură de un set de norme legislative, Parlamentul European a adoptat o PROPUNERE DE REZOLUȚIE, subliniind astfel Pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală.[8]

Astfel, în expunerea de motive, se consideră că încrederea utilizatorilor și a întreprinderilor în mediul digital este vitală pentru deblocarea deplină a inovării și a creșterii în economia digitală.

Unul dintre obiectivele stabilite este acela al combaterii conținutului ilegal de pe Internet. Printre infracțiunile cibernetice se reamintesc și cele de instigare la violență, care trebuie să fie contracarate prin politici menite să respecte pe deplin drepturile fundamentale aşa cum sunt ele prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Pe de altă parte, în scopul secu­rității cibernetice în Europa, Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor contribuie la prevenirea și combaterea problemelor legate de securitatea informațiilor, la elaborarea bunelor practici în acest domeniu.[9] Agenția sprijină dezvoltarea comunităților transfrontaliere astfel încât să se asigure utilizarea rețelelor de informații într‑un mod care să nu afecteze securitatea.

Este necesar să se găsească un echilibru între respectarea drepturilor şi accesul la rețelele informatice.

În sensul acestui echilibru, provocările generate de lumea digitală au adus în atenția Agenției de Drepturi Fundamentale domeniul tehnologiei informației și comunicării, fiind esențial să se realizeze faptul că drepturile fundamentale sunt protejate în sferele online și offline.

Agenția Drepturilor Fundamentale își structurează acțiunile‑cheie în scopul de a acorda asistență instituțiilor, organelor și organismelor Comunității, precum și autorităților statelor membre în aplicarea dreptului european, a drepturilor fundamentale.[10]

Agenția susține că evoluțiile tehnologice, precum și extinderea bazelor de date existente reprezintă emergente provocări privind drepturile fundamentale.[11]

Agenția și‑a propus obiective ce țin de protecția drepturilor fundamentale în era digitală, în Planul Strategic 2013‑2017 al Agenției subliniindu‑se clar domeniul tehnologiei informației.

Printre țintele specifice ale Agenției în societatea informațională se numără consolidarea sinergiilor cu alte părți implicate în domeniul societății informaționale, consolidarea indicatorilor drepturilor omului în materie de confidențialitate etc.

Astfel, Agenția Drepturilor Fundamentale își propune ca drepturile și libertățile să nu fie privite ca obstacole în calea utilizării tehnologiei, a Internetului, ci ca un mecanism de protecție a persoanelor, în contextul unor activități ilegale care pot pune în pericol drepturile fundamentale.

Aplicațiile social media au promovat comunicarea pe scară largă. Libertatea de exprimare, totuși, este de multe ori înțeleasă greșit, aceasta neînsemnând renunțarea la valorile demnității umane, încălcarea drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la ocrotirea vieții private. Principiul care trebuie să stea la baza utilizării rețelelor de socializare trebuie să fie cel al bunei-credințe, ca un mod de manifestare și exprimare prin care se respectă drepturile fundamentale. Exemple relevante în acest sens ţin de promovarea pe Internet, în unele cazuri, a discriminării, rasismului, homofobiei şi xenofobiei. Există numeroase cazuri de rasism pe Internet, de la postările pe site‑urile de socializare a afirmațiilor rasiste, până la grupurile constituite cu un scop rasist.

Pe de altă parte, minorii nu sunt protejaţi de conţinutul datelor inadecvate, ceea ce lărgește aria posibilelor încălcări ale valorilor garantate.

 Internetul a deschis noi oportunități pentru cei care practică exploatarea și abuzul femeilor și copiilor. În aceste zile, exploatarea este mai prezentă decât oricând, tehnologiile informatice oferind instrumente pentru practicarea acestui tip de comportament antisocial.

Astfel, trebuie întreprinse măsuri pentru garantarea faptului că Internetul este utilizat într‑un mod care permite exercitarea și promovarea drepturilor omului.

Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consfințește principiul dreptului la libera exprimare, însă acest drept are limitele sale, până la granița în care se încalcă drepturile altora. Acest principiu este esențial pentru respectarea altor libertăți fundamentale, funcționând într‑o strânsă legătură cu egalitatea și demnitatea umană. Amintim aici drepturile minorităților, libertatea religioasă, libertatea sexuală etc.

Referitor la articolul 10 din Con­venția Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Karttunen vs. Finlanda[12], Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie privind posesia, reproducerea și afișarea publică a pornografiei infantile, descărcarea în mod liber de pe internet și compatibilitatea acestora cu libertatea de exprimare. În speță, s‑a pus problema dacă judecarea unui artist inclusiv pentru pornografia infantilă, prin expunerea într‑o expoziție de artă a imaginilor obscene cu minori s‑a încălcat dreptul la libertatea de exprimare în temeiul articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Lucrarea a inclus sute de fotografii ale unor adolescente în ipostaze sexuale. Imaginile au fost descărcate de pe Internet în mod gratuit. Poliția a confiscat calculatorul și procurorul a înaintat acuzații împotriva artistului pentru posesia și distribuirea de imagini obscene ilustrând copii sub vârsta de 18 ani, subliniindu‑se, de asemenea, că o parte din imagini au fost extrem de violente sau degradante. Având în vedere că intenția artistului nu a fost de a săvârși un act criminal, nu a fost condamnat. În schimb, toate imaginile au fost confiscate. Artistul a considerat că dreptul său ca artist la liberă exprimare a fost încălcat, motivând că încorporarea imaginilor a avut drept scop sensibilizarea publicului și demonstrarea faptului că pornografia infantilă este ușor accesibilă. Curtea Europeană a considerat că instanțele naționale au echilibrat în mod adecvat libertatea de exprimare a artistului cu interesele compensatorii. Având în vedere, de asemenea, aspectul „moralei” implicate și marja de apreciere acordată statului în acest domeniu, Tribunalul a considerat că ingerința a fost proporțională cu scopul legitim urmărit, fiind „necesară într‑o societate democratică”. Astfel, Curtea a concluzionat că exprimarea artistului în acest mod nu răspunde unei nevoi sociale reale, declarând cererea acestuia în mod vădit nefondată și, prin urmare, inadmisibilă.[13]

Viitorul în ceea ce privește gestionarea drepturilor omului în spațiul virtual depinde de evoluția legislaţiei în domeniu și interpretarea acesteia.[14] Sistemul drepturilor omului nu este unul care să se dezvolte de la sine, statul trebuie să garanteze exercitarea acestor drepturi în mediul online.

Abordarea modernă a problematicii vizând periclitarea drepturilor omului recunoaște responsabilitatea individuală pentru încălcări ale drepturilor omului.

Metodele prin care se utilizează tehnologia sunt extrem de diversificate și sofisticate. Impactul infracțiunilor electronice este din ce în ce mai mare, impunându‑se îmbunătățirea reacției, a instrumentelor și mecanismelor în acest sens.

Trebuie recunoscut că nivelul actual de protecție a drepturilor omului nu reuşeşte să ţină pasul cu numeroasele delicte din lumea virtuală.

Astfel, Europa trebuie să îşi îmbunătățească politica de prevenire și combatere a criminalităţii cibernetice, a pornografiei infantile online în sensul respectării drepturilor fundamentale care sunt încălcate prin săvârșirea acestor infracțiuni, stabilind mecanisme de reacție.

Nevoia presantă de a lupta împotriva noilor forme de criminalitate, determinate de evoluţia tehnologiei, a devenit un punct fierbinte pe agenda europeană.

Tehnologia informației și comuni­cațiilor oferă o nouă etapă în abordarea problematicii drepturilor omului.

Această problematică poate fi susținută printr‑o nouă viziune care să ţină cont de dimensiunea evoluțiilor actuale ale tehnologiei, creându‑se condiții corespunzătoare pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale omului. Se intercondiționează astfel respectarea drepturilor universale cu progresul cibernetic și dezvoltarea societății umane.

Edificarea unei societăți puternice nu este posibilă fără respectarea valorilor umaniste, acestea fiind axele democrației și evoluției societăţii umane.

Asigurarea securității cibernetice este o responsabilitate a tuturor, fără eforturi în acest sens mediul virtual va rămâne vulnerabil. Statele au nevoie de o legislație eficientă în vederea combaterii criminalității informatice.

Adevărata provocare a viitorului este de a exploata cât mai eficient potențialul noilor mijloace tehnologice fără a compromite libertățile și drepturile fundamentale.

Alexandra Bucur [1]

Note:

[1] Doctorand la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, membru al Institutului European de Drept

[2] A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Instituţii europene şi drepturile omului, Editura I.R.D.O., București 2008, pag. 5

[3] Internet Security Threat Report, Symantec Corporation World Head­quarters, VOLUME 21, 2016, pag. 6

[4] A se vedea United Nations General Assembly, Human Rights Council Twentieth Session, 20/L13… The Promotion, Protection and Enjoyment of Human Rights on the Internet, A/HRC/20/L.13 (June 29, 2012)

[5] European Union Agency For Network And Information Security, Information security and privacy standards for SMEs Recommendations to improve the adoption of information security and privacy standards in small and medium enterprises, 2015, pag. 6, www.enisa.europa.eu

[6] O Agendă digitală pentru Europa, COMUNICARE DIN PARTEA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR, Bruxelles, 26.8.2010 COM(2010) 245 final/2, http://eur‑lex.europa.eu/legal‑content/ro/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0245R(01)&from=ro

[7] A se vedea: Studiul intitulat „Streaming and Online Access to Content and Services” („Streamingul și accesul online la conținut și servicii”) elaborat pentru Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor din cadrul Parlamentului European în 2014, http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2014/492435/IPOL‑IMCO_ET(2014)492435_EN.pdf, p. 31.

[8] A se vedea la http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‑//EP//NONSGML+REPORT+A8‑2015‑0371+0+DOC+PDF+V0//RO

[9] Funcționează în baza Regulamentelor CE nr. 460/2004 şi nr. 526/2013

[10]  A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Adrian Bulgaru, Organizații europene și euroatlantice, Ed. Pro Universitaria, București 2016, pag. 123‑136

[11] A se vedea FRA STRATEGIC PLAN 2013-2017, pag. 25

[12]  The European Court of Human Rights (Fourth Section), Karttunen v Finland (dec.), no. 1685/10, May 10 2011

[13]  Freedom of Expression,the Media and Journalists Case‑law of the European Court of Human Rights, European Audiovisual Observatory (Council of Europe), Strasbourg, 2015, pag. 242

[14] Background paper: Human rights in cyberspace, Australian Human Rights Commission, 2013

Total 1 voturi
0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?

+ = Verify Human or Spambot ?

Despre Punctul Critic

Punctul critic – revista de diagnoză socială, politică şi culturală Punctul critic are o circulație națională și internațională, având un Consiliu științific alcătuit din personalități naționale și internaționale, acest lucru fiind o garanție calitativa asupra conținutului cât și a obiectivității [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile PunctulCritic.ro: PunctulCritic.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*